Discernământ

De la OrthodoxWiki

Salt la: Navigare, căutare
La acest articol se lucrează chiar în acest moment !

Ca o curtoazie faţă de persoana care îl dezvoltă, şi pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitaţi să editaţi acest articol până la dispariţia banerului. De consideraţi necesar, vă recomandăm să contactaţi editorul prin pagina de discuţii a articolului.

Acest articol face parte din seria
Spiritualitate ortodoxă
Sfintele Taine
Botezul - Mirungerea
Sf. Împărtășanie - Mărturisirea
Căsătoria - Preoția
Sf. Maslu
Starea omului
Păcatul - Patima
Raiul - Iadul
Etapele vieții duhovnicești
Despătimirea (Curățirea)
Contemplaţia (Theoria)
Îndumnezeirea (Theosis)
Isihasm
Trezvia (Nepsis) - Pocăinţa (Metanoia)
Isihia - Discernământul
Mistica - Mintea (Nous)
Asceza
Curăţia (fecioria) - Ascultarea
Statornicia - Postul
Sărăcia - Monahismul
Virtuţi
Smerenia - Mila
Curăția - Blândeţea
Înfrânarea - Mulţumirea pentru toate
Răbdarea
Rugăciunea
Închinarea (latreia) - Cinstirea (doulia)
Pravila de rugăciune - Rugăciunea lui Iisus
Sf. Moaște - Semnul Sf. Cruci
Sfinţii Părinţi
Părinţii apostolici
Părinţii pustiei
Părinţii capadocieni
Filocalia
Scara dumnezeiescului urcuș
Editaţi această casetă


Discernământul sau drapta socoteală sau dreapta socotinţă este un termen folosit în teologia şi spiritualitatea ortodoxă pentru a desemna capacitatea de a face distincţie între bine şi rău.

Obţinerea discernământului este o chestiune de practicare a credinţei celei drepte (orthodoxia) în modul cel drept (orthopraxia). Ajungerea la discernământ este privită ca primul pas înspre Îndumnezeire, care este starea de slăvire.

Cuprins

Semnificaţie

Aceşti termeni sunt parte componentă din ceea ce se numeşte "metoda terapeutică" a Ortodoxiei sau "tradiţia terapeutică." Teologia Ortodoxă spune că o credinţă este adevărată dacă vindecă bolile spirituale şi aduce credinciosul la "vederea Luminii necreate." Phronema - Discernământul se referă la "credinţa şi încrederea până la autosacrificiul complet în adevărurile etice şi religioase... din vocea lui Dumnezeu.... o convingere de nezdruncinat despre adevărurile Credinţei... nemicşorată şi puternică de-a lungul întregii vieţi, o experienţă zilnică în mod continuu verificată," [1] "un sentiment în creştere pentru înţelegerea lui Dumnezeu şi practicarea pietăţii ortodoxe—comportamentului şi credinţei ortodoxe." [2] Discernământul, în tradiţie, este considerat arma infailibilă "împotriva tuturor ereziilor şi schismelor din toate timpurile". [3] "Mintea Părinţilor" este, de asemenea, un termen folosit pentru discernământ [4] la fel ca şi "mintea lui Hristos." [5]

Sfinţi Părinţi despre discernământ

Antonie cel Mare

10. Zis-a iarăşi: «Sunt unii care si-au topit trupurile lor în asceză şi, pentru că n-au avut dreaptă socotinţă, departe de Dumnezeu s-au făcut».

39. Zis-a iarãsi: «Stiu monahi care, dupã multe osteneli, au cãzut si întru iesire din minti au venit, pentru cã s-au nãdãjduit în lucrul lor si amãgindu-se nu au înteles porunca celui ce a zis: "Întreabã pe tatãl tãu si îti va da de stire" (Deut. 32, 7)».


40. Zis-a iarãsi: «De este cu putintã, monahul este dator si câti pasi face sau câte picãturi bea în chilia sa, cu încredere sã le facã cunoscute bãtrânilor, ca nu cumva sã greseascã întru acestea».

Legături externe

Unelte personale
pan-wiki Google Caută

În alte limbi