Furt

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Scamatorul- Hieronymus Bosch
Hoţul şiret-Paul-Charles Chocarne-Moreau, sec. al XIX-lea
Fișier:Hoţia.4.jpg
Roată de la o bicicletă furată din faţa unei biblioteci din Helsinki, Finlanda


Acest articol face parte din seria
Spiritualitate didactică
Sfânta Treime
Dumnezeu Tatăl - Dumnezeu Fiul - Duhul Sfânt
Duhuri (spirite)
Îngeri - Diavoli
Viața viitoare
Judecată - Rai - Iad
Sfintele Taine
Botezul - Mirungerea
Sf. Împărtășanie - Mărturisirea
Căsătoria - Preoția
Sf. Maslu
Condiția omului
Omul - Îmbrăcămintea - Munca - Alimentația - Grijile - Visele
Teama - Gelozia - Cercetarea - Plictiseala
Libertatea - Ispita - Virtutea - Păcatul - Patima
Vârstele omului
Sărăcia - Bogăția- Luxul
Plăcerea - Boala - Bucuria- Tristețea- Suferința - Fericirea
Diverse
Cerșetoria - Extratereștri - Superstiții
Patimi ce afectează libertatea omului
Dependența de televizor
Dependența de internet - Dependența de jocurile pe calculator
Jocurile pe bani
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului
Fumatul - Drogurile
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului și sufletului
Prostituția
Decalogul
Decalogul
Rugăciunea, veghea și postul
Rugăciunea
Rugăciunea Tatăl Nostru - Rugăciunea inimii
Veghea - Postul
Virtuți
Virtuțile teologice

Credința - Nădejdea - Iubirea

Credința la români
Virtuțile morale

Înțelepciunea - Smerenia - Mulțumirea - Adevăr
Răbdarea - Stăruința în bine
Prietenia - Blândețea - Iertarea - Pacea
Mila - Dreptatea - Hărnicia

Păcate
Păcate strigătoare la cer
Uciderea - Homosexualitatea
Asuprirea orfanilor, văduvelor, străinilor, săracilor, năpăstuiților
Întârzierea sau oprirea plății lucrătorilor
Păcate capitale
Mândria - Desfrânarea
Iubirea de arginți - Invidia - Lăcomia
Mânia - Lenea
Alte păcate
Necredința - Închinarea la dumnezei străini
Pretexte și justificări pentru necredință - Atitudinea față de cei necredincioși

Vrăjitoria - Credința în astrologie - Credința în reîncarnare
Egoism - Furt - Nedreptatea - Lovirea - Gândurile rele
Nesocotirea părinților - Nesăbuința - Nepăsarea

Păcatele limbii
Minciuna - Mărturia mincinoasă - Hula - Cârtirea
Cearta - Bârfa - Limbuția
Editați această casetă

Furtul este un păcat ce constă în însuşirea pe nedrept a unui bun ce aparţine altuia. El încalcă porunca a 8-a a Decalogului şi porunca iubirii aproapelui. Sărăcia şi lăcomia de bani (iubirea de arginţi) reprezintă principalele sale cauze. Dacă hoţul nu se pocăieşte, el nu va vedea Împărăţia lui Dumnezeu. Mijloacele de luptă împotriva acestui păcat sunt: munca şi miluirea celor lipsiţi[1], schimbarea anturajului,[2] mersul regulat la biserică.

Cuprins

Caracterizare generală

Furtul înseamnă încălcarea poruncii a 8-a din Decalogul primit de Moise de la Dumnezeu pe muntele Sinai.[3][4]Furtul înseamnă şi călcarea poruncii iubirii, care, aşa cum ne încredinţează apostolul Pavel, cuprinde în sine toate poruncile Decalogului [5]. Asemenea altor păcate, furtul spurcă pe om, căci iese din inima acestuia [6][4]

El le -a zis: „Şi voi sînteţi aşa de nepricepuţi? Nu înţelegeţi că nimic din ce intră în om de afară, nu -l poate spurca?
Fiindcă nu intră în inima lui, ci în pîntece, şi apoi este dat afară în hazna?” A zis astfel, făcînd toate bucatele curate.
El le -a mai zis: „Ce iese din om, aceea spurcă pe om.
Căci dinlăuntru, din inima oamenilor, ies gîndurile rele, preacurviile, curviile, uciderile,
furtişagurile, lăcomiile, vicleşugurile, înşelăciunile, faptele de ruşine, ochiul rău, hula, trufia, nebunia.
Toate aceste lucruri rele ies dinlăuntru, şi spurcă pe om”.(Mc 7.20-23).

Furtul îl exclude pe păcătos de la moştenirea vieţii veşnice [7][4] dacă nu îşi regreta păcatul ca tâlharul de pe cruce.``[8][4] sau ca Zaheu, mai-marele vamesilor care aduce mântuire întregii sale case pentru că restituie împătrit celor pe care i-a nedreptăţit şi dă jumătate din avere săracilor [9]. Cel fără minte ascultă glasul nesăbuinţei care îi şopteşte că „apa furată este dulce şi pâinea mâncată pe ascuns este plăcută”[10].

Iisus a intrat în Ierihon, şi trecea prin cetate.
Şi un om bogat, numit Zacheu, mai marele vameşilor,
căuta să vadă care este Isus; dar nu putea din pricina norodului, căci era mic de statură.
A alergat înainte, şi s'a suit într'un dud ca să -L vadă; pentrucă pe drumul acela avea să treacă.
Isus, cînd a ajuns la locul acela, Şi -a ridicat ochii în sus, şi i -a zis: „Zachee, dă-te jos de grabă, căci astăzi trebuie să rămîn în casa ta”.
Zacheu s'a dat jos în grabă, şi L -a primit cu bucurie.
Cînd au văzut lucrul acesta, toţi cîrteau şi ziceau: „A intrat să găzduiască la un om păcătos!”
Dar Zacheu a stătut înaintea Domnului, şi I -a zis: „Iată, Doamne, jumătate din avuţia mea o dau săracilor; şi, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit.”
Isus i -a zis: „Astăzi a intrat mîntuirea în casa aceasta, căci şi el este fiul lui Avraam.
Pentrucă Fiul omului a venit să caute şi să mîntuiască ce era pierdut”.(Lc19.1-10)

Pedepsele pentru furt

Furtul se pedepsea de la 2 ori (în cazul găsirii lucrului[11][4]), până la 4-5 ori (dacă este vorba de o oaie furată şi tăiată sau vândută, respectiv de un bou furat şi tăiat sau vândut) [12][4]) şi 7 ori (dacă bunul respectiv este furat de foame-[13]), iar dacă hoţul nu putea plăti despăgubirea, prin vânzarea bunurilor sale, era vândut ca rob.[14][4] Dacă hoţul îşi recunoştea furtul, el urma să restituie bunul, la care urma să adauge o cincime din preţul acestuia şi, aducând o jertfă de vină, era iertat.[15][4] Dacă hoţul intra într-o casă în timpul nopţii şi în urma luptei hoţul era omorât, stăpânul nu purta nicio vină. Dacă însă spargerea se petrecea în timpul zilei, proprietarul era pe deplin responsabil de eventuala moarte a hoţului.[16][4] Furtul unui om era pedepsit cu moartea.[17].

Legea prevedea dreptul oricui(străini, săraci, călători) de a mânca dintr-o vie oarecare dar fără să ia în vas sau de a culege spicele cu mâna dar fără a folosi secerea.[18]

Cauzele furtului

Sărăcia şi lăcomia sunt între cauzele furtului. [19][4] Sărăcia poate fi aceea care-l determină pe om să fure şi să ia în deşert Numele Domnului:

Două lucruri Îţi cer; nu mi le opri, înainte de moarte!
Depărtează dela mine neadevărul şi cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pînea care-mi trebuie.
Ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic: ,,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului Meu.(Prov 30.7-9)

Lăcomia de bani este una din cauzele furtului şi crimei:

Fiule, dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească, nu te lăsa cîştigat de ei!
Dacă-ţi vor zice: ,,Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei laţuri celui nevinovat;
haidem să -i înghiţim de vii, ca locuinţa morţilor, şi întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă;
vom găsi tot felul de lucruri scumpe, şi ne vom umplea casele cu pradă;
vei avea şi tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toţii!`` -
fiule, să nu porneşti la drum cu ei, abate-ţi piciorul de pe cărarea lor!
Căci picioarele lor aleargă la rău, şi se grăbesc să verse sînge.
Dar degeaba se aruncă laţul înaintea ochilor tuturor păsărilor;
căci ei întind curse tocmai împotriva sîngelui lor, şi sufletului lor îşi întind ei laţuri.
Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de cîştig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea. ”(Prov1.10-19).

Tipuri de hoţi

Hoţul acţionează pe neaşteptate şi obişnuieşte să stea la pândă, în special noaptea şi în locurile dosnice.[20][4]Solomon ne atrage atenţia că ,,Cine fură pe tatăl său şi pe mama sa, şi zice că nu este un păcat, este tovarăş cu nimicitorul”(nimicitorul este una din denumirile Celui Rău-n.r)[21][4] Tâlharul care-I spune lui Hristos să se salveze pe El şi să-i salveze şi pe ei este tâlharul egoist. [22][4] Cel de-al doilea tâlhar, care îşi recunoaşte ticăloşia, recunoaşte nevinovăţia lui Hristos şi Îl roagă să-şi aducă aminte de el când va veni întru împărăţia Sa, este tâlharul pocăit. [23][4] Asemenea lui este Zaheu, mai-marele vameşilor, care aduce mântuire întregii sale case prin pocăinţa sa [24].

Unul din tîlharii răstigniţi Îl batjocorea, şi zicea: ,,Nu eşti Tu Hristosul? Mîntuieşte-Te pe Tine însuţi, şi mîntuieşte-ne şi pe noi!``
Dar celalt l -a înfruntat, şi i -a zis: ,,Nu te temi tu de Dumnezeu, tu, care eşti supt aceeaş osîndă?
Pentru noi este drept, căci primim răsplata cuvenită pentru fărădelegile noastre; dar omul acesta n'a făcut nici un rău.``
Şi a zis lui Isus: ,,Doamne, adu-Ţi aminte de mine, cînd vei veni în Împărăţia Ta!``
Isus a răspuns: ,,Adevărat îţi spun că astăzi vei fi cu Mine în rai.``(Lc23.39-43)

Hoţul ipocrit este întruchipat de Iuda Iscarioteanul, care vămuia banii care intrau în punga destinată ajutorării săracilor, căruia nu i-a convenit faptul că Maria L-a uns pe Iisus cu un mir de nard curat, pretextând ipocrit că ar fi fost mai util să se vândă şi banii să fie daţi săracilor.[25][4] Asemenea lui Iuda erau unii farisei care furau, deşi propovăduiau interdicţia furtului [26].

Tu, care te numeşti Iudeu, care te reazimi pe o Lege, care te lauzi cu Dumnezeul tău,
care cunoşti voia Lui, care ştii să faci deosebire între lucruri, pentrucă eşti învăţat de Lege;
tu, care te măguleşti că eşti călăuza orbilor, lumina celor ce sînt în întunerec,
povăţuitorul celor fără minte, învăţătorul celor neştiutori, pentru că în Lege ai dreptarul cunoştinţei depline şi al adevărului;
tu deci, care înveţi pe alţii, pe tine însuţi nu te înveţi? Tu, care propovăduieşti: ,,Să nu furi,`` furi?
Tu care zici: ,,Să nu preacurveşti,`` preacurveşti? Tu, căruia ţi -e scîrbă de idoli, le jăfuieşti templele?
Tu, care te făleşti cu Legea, necinsteşti pe Dumnezeu prin călcarea acestei Legi?
Căci ,,din pricina voastră este hulit Numele lui Dumnezeu între Neamuri``, după cum este scris.(Rom2.21)

Cel ce se face complice cu un hoţ se face şi el vinovat.[27][4] Uneori guvernanţii sunt hoţi sau complici cu hoţii[28].

Sfaturi pentru hoţi şi păgubiţi

Hoţii sunt îndemnaţi să înceteze să mai fure, şi să lucreze ceva cu mâinile lor, ca să aibă ce să împartă cu cel lipsit[29][4], iar cei susceptibili de a fi furaţi sunt îndemnaţi să-şi adune comori în cer, căci acolo nu se strică şi nu are cine să le fure.[30][4]

Nu vă strîngeţi comori pe pămînt, unde le mănîncă moliile şi rugina, şi unde le sapă şi le fură hoţii;
ci strîngeţi-vă comori în cer, unde nu le mănîncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură.
Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră. (Mt6.19-21).

Hoţia spirituală

Există şi o hoţie spirituală, a acelora care fură minţi şi suflete cu învăţături amăgitoare, căci înrobind minţi şi suflete ei se fac stăpâni pe ceea ce nu le aparţine, acestea fiind date şi aparţinând lui Dumnezeu.[31][4]

Luaţi seama ca nimeni să nu vă fure cu filosofia şi cu o amăgire deşartă, după datina oamenilor, după învăţăturile începătoare ale lumii, şi nu după Hristos.
Căci în El locuieşte trupeşte toată plinătatea Dumnezeirii.(Col2.8)
Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri, cari v'au vestit Cuvîntul lui Dumnezeu; uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfîrşitul felului
lor de vieţuire, şi urmaţi-le credinţa!
Isus Hristos este acelaş ieri şi azi şi în veci!
Să nu vă lăsaţi amăgiţi de orice fel de învăţături străine; căci este bine ca inima să fie întărită prin har, nu prin mîncări, cari n'au slujit la nimic celorce le-au păzit. -(Evrei 13.9).

Hoţii nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu

Apostolul Pavel arată lămurit că hoţii nu vor intra în Împărăţia cerurilor

Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă înşelaţi în privinţa aceasta: nici curvarii, nici închinătorii :la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomiţii,
nici hoţii, nici cei lacomi, nici beţivii, nici defăimătorii, nici răpareţii nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu.(1Cor6.9)

Bibliografie

  1. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6
  2. Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1997, Bucureşti, ISBN 973-9130-88-7
  3. English Standard Version Bible, 1971
  4. Carte de învăţătură creştină ortodoxă, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1978, Bucureşti
  5. Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului- Învăţătură de credinţă ortodoxă, tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, ediţia a 3-a revăzută, prefaţă la ediţia I de Bartolomeu Anania, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4
  6. Mitropolia Moldovei şi Bucovinei- Concordanţă biblică tematică, ediţie revăzută şi completată de Pr. Vasile Dogaru şi Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu şi Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2000, ISBN 973-9272-58-4

Note

  1. Efes4.28
  2. Prov13.20,14.7,1Cor15.33,Ps26.5
  3. Exod20.15, Deut5.19, Mat19.19, Mc10.19, Lc18.20
  4. 4,00 4,01 4,02 4,03 4,04 4,05 4,06 4,07 4,08 4,09 4,10 4,11 4,12 4,13 4,14 4,15 4,16 4,17 4,18 Concordanţă biblică tematică, vezi bibliografia, secţiunea furtul, pag 161
  5. Rom13.9
  6. Mat15.10-20, Mc7.20-23
  7. 1Cor6.9
  8. Lc23.39-43
  9. (Lc19.1-10
  10. Prov9.16-17
  11. Exod22.4,7,9
  12. Exod22.1
  13. Prov6.30
  14. Exod22.3
  15. Lev6.1-7, Num5.5-8
  16. Exod22.2,3
  17. Exod21.16, Deut24.7, Fac37.26-28, 40.14-15
  18. Deut23.24-25
  19. Prov30.1-9, 1.10-19
  20. Lc12.35-40, Mt24.42-44, Apoc3.3,16.5, 2Pet3.10, Tes5.2,4, Prov23.28, Iov24.14, Ps74.20, Ioil2.9, Ier49.9
  21. Prov8.24
  22. (Lc23.39)
  23. (Lc23.40-43)
  24. Lc19.1-10
  25. Ioan 12.6
  26. (Rom2.21
  27. Prov29.24
  28. Isaia1.23, Ier7.8-11, Rom2.21-22
  29. Efes4.28
  30. Lc12.33,Mt6.19,20
  31. Evrei13.9, Col2.8, Ioan1-10, Ier23.30
Unelte personale
Spații de nume
Variante
Acțiuni
Navigare
Donate

Please consider supporting OrthodoxWiki. FAQs

Trusa de unelte
În alte limbi