Blândeţea

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Mântuitorul, Andrei Rubliov, sec al XV-lea
Acest articol face parte din seria
Spiritualitate didactică
Sfânta Treime
Dumnezeu Tatăl - Dumnezeu Fiul - Duhul Sfânt
Duhuri (spirite)
Îngeri - Diavoli
Viaţa viitoare
Judecată - Rai - Iad
Sfintele Taine
Botezul - Mirungerea
Sf. Împărtăşanie - Mărturisirea
Căsătoria - Preoţia
Sf. Maslu
Condiţia omului
Omul - Îmbrăcămintea - Munca - Alimentaţia - Grijile - Visele
Teama - Gelozia - Cercetarea - Plictiseala
Libertatea - Ispita - Virtutea - Păcatul - Patima
Vârstele omului
Sărăcia - Bogăţia- Luxul
Plăcerea - Boala - Bucuria- Tristeţea- Suferinţa - Fericirea
Diverse
Cerșetoria - Extratereștri - Superstiții
Patimi ce afectează libertatea omului
Dependenţa de televizor
Dependenţa de internet - Dependenţa de jocurile pe calculator
Jocurile pe bani
Păcate îndreptate împotriva sănătăţii trupului
Fumatul - Drogurile
Păcate îndreptate împotriva sănătăţii trupului şi sufletului
Prostituţia
Decalogul
Decalogul
Rugăciunea, veghea şi postul
Rugăciunea
Rugăciunea Tatăl Nostru - Rugăciunea inimii
Veghea - Postul
Virtuţi
Virtuţile teologice

Credinţa - Nădejdea - Iubirea

Credinţa la români
Virtuţile morale

Înţelepciunea - Smerenia - Mulţumirea - Adevăr
Răbdarea - Stăruinţa în bine
Prietenia - Blândeţea - Iertarea - Pacea
Mila - Dreptatea - Hărnicia

Păcate
Păcate strigătoare la cer
Uciderea - Homosexualitatea
Asuprirea orfanilor, văduvelor, străinilor, săracilor, năpăstuiţilor
Întârzierea sau oprirea plăţii lucrătorilor
Păcate capitale
Mândria - Desfrânarea
Iubirea de arginţi - Invidia - Lăcomia
Mânia - Lenea
Alte păcate
Necredinţa - Închinarea la dumnezei străini
Pretexte şi justificări pentru necredinţă- Atitudinea faţă de cei necredincioşi

Vrăjitoria - Credinţa în astrologie - Credința în reîncarnare
Egoism - Furt - Nedreptatea - Lovirea - Gândurile rele
Nesocotirea părinţilor - Nesăbuinţa - Nepăsarea

Păcatele limbii
Minciuna - Mărturia mincinoasă - Hula - Cârtirea
Cearta - Bârfa - Limbuţia
Editaţi această casetă

Blândeţea este o virtute morală care constă într-o atitudine calmă, domoală, paşnică, prietenoasă, caldă, înţelegătoare, omenoasă faţă de cei din jur. Ea este o roadă a Duhului, o îmbrăcăminte a inimii care trebuie căutată. Ea domoleşte mânia şi înţelepciunea adevărată este însoţită întotdeauna de blândeţe. Creştinii vor învăţa şi îndrepta pe alţii cu blândeţe, iar necredincioşii trebuie să fie blânzi cu cei care-i învaţă. Psalmistul ne încredinţează că cei blânzi vor avea belşug de pace iar Mântuitorul arată că cei blânzi vor moşteni pământul la sfârşitul acestui veac. Modelul suprem este Iisus, cel care este blând şi smerit cu inima, păstorul care călăuzeşte blând oile sale.

Cuprins

Blândeţea, podoaba Duhului

Sfântul Apostol Pavel ne arată că blândeţea este o roadă a Duhului alături de alte virtuţi, în timp ce păcatele sunt fapte ale firii pământeşti (Galateni 5,22-23). Ea este o îmbrăcăminte a inimii (Coloseni 3,12), care trebuie căutată (I Timotei 6,11). Odată căpătată, se va manifesta faţă de toţi oamenii (Tit 3,2), şi va fi cunoscută ca atare de aceştia, cum este cazul apostolilor (Filipeni 4,5), ne încredinţează apostolul Pavel. În predica de pe munte, Domnul spune:

Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul. (Matei 5,5; v. şi Psalmi 36,11).

Psalmistul arată că ei "se vor desfăta de mulţimea păcii" (Ps. 36,11) şi că împăratul este dator să apere adevărul, blândeţea şi neprihănirea (Ps. 44,4-6).

Blândeţe şi mânie

Înţeleptul Solomon ne învaţă că un răspuns blând va domoli mânia (Pilde 15,1).

Blândeţe şi înţelepciune

Înţelepciunea adevărată merge mână-n mână cu blândeţea şi celelalte virtuţi, în timp ce ,,înţelepciunea” pământească este însoţită de ceartă, pizmă şi făţărnicie, arată Sf. Apostol Iacov (Iacov 3,17).

Blândeţea la credincioşi şi necredincioşi

Apostolul Pavel arată că ridicarea păcătosului din greşeală se va face cu duhul blândeţii, dar veghind asupra propriei persoane, pentru a nu fi ispitit. (Gal. 6,1). Apostolii Domnului nu se vor certa, ci vor fi blânzi cu toţi, în stare să înveţe pe toţi, plini de îngăduinţă răbdătoare (II Tim. 2,24). Apostolul va îndrepta cu blândeţe pe potrivnici, în nădejdea că Dumnezeu le va da pocăinţa, ca să ajungă la cunoştinţa adevărului, în felul acesta desprinzându-se de cursa Celui Rău (II Tim. 2,25-26). Apostolul neamurilor arată că cei care propovăduiesc Cuvântul trebuie să şi stăruie asupra lui, să mustre, să certe şi să îndemne cu toată blândeţea şi dragostea (II Tim. 4,2; I Cor. 4,21). Necredincioşii, la rândul lor, trebuie să primească cu blândeţe Cuvântul sădit în ei, care le poate mântui sufletele, arată apostolul Iacov (Iacov 1,21).

Modele de blândeţe

Modelul suprem de blândeţe este Domnul Iisus, Cel care este ,,blând şi smerit cu inima”, păstorul care călăuzeşte blând oile sale (Matei 11,29; 21,5; II Corinteni 10,1). Drept aceea, Mântuitorul spune:

Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi.
Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre.
Căci jugul Meu e bun şi povara Mea este uşoară (Matei 11,27-30).

Proorocul Ieremia era ,,ca un miel blând, dus la junghiere’’, neştiind despre complotul pentru uciderea sa până a fost înştiinţat de Dumnezeu (Ieremia 11,19). Blândeţea este una din calităţile necesare pentru un episcop, arată sfântul apostol Pavel (I Tim. 3,3).

Bibliografie

  1. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6.
  2. Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1997, Bucureşti, ISBN 973-9130-88-7.
  3. English Standard Version Bible, 1971.
  4. Carte de învăţătură creştină ortodoxă, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1978, Bucureşti.
  5. Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Învăţătură de credinţă ortodoxă, tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, ediţia a 3-a revăzută, prefaţă la ediţia I de Bartolomeu Anania, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4
  6. Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Concordanţă biblică tematică, ediţie revăzută şi completată de Pr. Vasile Dogaru şi Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu şi Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2000, ISBN 973-9272-58-4.

Legături externe

Acest articol este parte componentă a seriei
Spiritualitate Ortodoxă
Sfintele Taine Botezul | Mirungerea | Sf. Împărtășanie | Spovedania | Căsătoria | Preoţia | Sf. Maslu
Starea omului Păcatul | Patima | Raiul | Iadul
Etapele vieţii duhovniceşti Despătimirea (Curăţirea | Contemplaţia (Theoria) | Îndumnezeirea (Theosis)
Isihasm Trezvia (Nepsis) | Pocăinţa (Metanoia) | Isihia | Discernământul | Mistica | Mintea (Nous)
Asceza Curăţia (fecioria) | Ascultarea | Statornicia | Postul | Sărăcia | Monahismul
Virtuţi Smerenia | Mila | Curăţia | Blândeţea | Înfrânarea | Mulţumirea pentru toate | Răbdarea
Rugăciunea Închinarea (latreia) | Cinstirea (doulia) | Pravila de rugăciune | Rugăciunea lui Iisus | Sf. Moaşte | Semnul Sf. Cruci
Sfinţii Părinţi Părinţii apostolici | Părinţii pustiei | Părinţii capadocieni | Filocalia | Scara dumnezeiescului urcuş
Editaţi această casetă
Unelte personale
Spații de nume
Variante
Acțiuni
Navigare
Donate

Please consider supporting OrthodoxWiki. FAQs

Trusa de unelte
În alte limbi