Teofana Basarab

La acest articol se lucrează chiar în acest moment! Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului.

Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab (numele la naștere Teodora), fiica lui Basarab I Întemeietorul, domn al Țării Românești, a trăit în Țara Românească și în Bulgaria secolului al XIV-lea, nevoindu-se în viața călugărească în ultima parte a vieții sale. Biserica Ortodoxă Română o prăznuiește pe data de 22 octombrie.

Viața

Teodora era fiica lui lui Basarab I Întemeietorul, domn al Țării Românești între anii 1310–1352, și a Margaretei, soția acestuia, fiind sora lui Nicolae Alexandru, care l-a urmat pe tatăl său la domnie, între anii 1352–1364.

Teodora Basarab s-a căsătorit cu Ivan Alexandru, țar al Bulgariei în perioada 1331-1371, fiind prima lui soție. Ei au avut trei băieți: Mihail Asan al IV-lea, Ivan Srațimir, Ivan Asan al IV-lea și o fată, Vasilisa. Alături de soțul ei, Teodora a ctitorit mănăstiri și biserici, iar pe altele le-a restaurat, într-un timp în care isihasmul era în plină dezvoltare. Această perioadă este considerată de către istorici ca o epocă de renaștere culturală și spirituală pentru bulgari, Teodora Basarab fiind un factor important, care a sprijinit și încurajat ridicarea așezămintelor monahale, copierea de cărți necesare cultului și dezvoltarea monahismului.

În anul 1345, țarul Ioan Alexandru al Bulgariei a divorțat de țarina Teodora și s-a căsătorit cu Sara (care și-a luat numele de Theodora după ce s-a creștinat). În aceste condiții, Teodora Basarab s-a retras într-o mănăstire, pentru a se lepăda de grijile, intrigile, răutățile și tumultul acestei lumi și pentru a-i sluji cu dragoste și devotament Mirelui Hristos. Ea a ales să rămână în Bulgaria pentru a nu strica relațiile dintre cele două state vecine de care era atât de atașată sufletește, dând astfel dovadă de înțelepciune și dragoste față de poporul român și bulgar. A primit numele monahal Teofana.

Proslăvirea

La 17 februarie 2022, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea Cuvioasei Teofana Basarab de la mănăstirea Albotina (Vidin), cu zi de prăznuire pe 28 octombrie. Ceremonia de proslăvire a Sfintei Cuvioase Teofana Basarab a avut loc la 21 mai 2022, la Catedrala Patriarhală din București, în prezența PF Patriarh Daniel.

Imnografie

Tropar, glasul al 5-lea:

Pe mlădița aleasă a Basarabilor, care, prin viața sa sfântă, a strălucit minunat, ca o vrednică povățuitoare a Bulgariei, iar, primind chipul îngeresc, îndelung s-a nevoit în privegheri și postire, pe Cuvioasa Teofana, cu vrednicie acum toți să o cinstim.

Condac, glasul al 8-lea:

Pe Cuvioasa Teofana să o lăudăm, pe odrăslirea cea din neamul Basarabilor, că aceasta, lepădând slava cea deșartă și răbdând multe necazuri și întristări, nevoințe pustnicești a luat asupra sa; căreia să-i cântăm: Bucură-te, Maică prealăudată!