Catedrala Patriarhală din București
|
Dacă aveți ceva de obiectat inițiați o discuție. |
| |
| Localizare | București |
| Jurisdicție | Arhiepiscopia Bucureștilor |
| Hram | Sfinții Împărați Constantin și Elena |
| Sfințire | 7 mai 1658 |
| Ctitor | Constantin Șerban Mihnea al III-lea Radu Leon |
| Stil arhitectonic | bizantin |
| Arhitect | |
| Pictor | Dimitrie Belizarie |
| Suprafață | |
| Înălțime | |
| Site oficial | Ansamblul Patriarhal |
Catedrala Patriarhală din București, situată pe Dealul Patriarhiei, a fost ctitorită de voievodul Țării Românești Constantin Șerban și de soția acestuia, Doamna Bălașa, între anii 1654-1658. Biserica, purtând hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena, a fost sfințită în anul 1658 (sub urmașul lui Constantin Şerban, Mihnea al III-lea).
Cuprins
Istoric
Ctitoria voievodului Țării Românești, Constantin Șerban, biserica cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena a fost sfințită în 1658 de Patriarhul Macarie al Antiohiei și al Întregului Orient, împreuna cu Mitropolitul Ştefan al Ungro-Vlahiei și cu episcopii de Râmnic și de Buzău, în prezența urmașului lui Constantin Șerban, Mihnea al III-lea (1658-1659).[1]
Sfântul locaș a fost pictat pentru prima dată în 1665, în timpul domniei voievodului Radu Leon (1664-1669). Din acest motiv, la Sfânta Liturghie, în catedrala patriarhală din București, sunt pomeniți drept ctitori:
- Constantin Șerban Vodă
- Mihnea al III-lea
- Radu Leon
Nu s-au păstrat date concrete despre meșterul care a coordonat construirea edificiului, singurele nume păstrate fiind cele ale dregătorilor care au supravegheat ridicarea bisericii: logofătul Radu Dudescu și Gheorghe Sufariu.
În jurnalul său de călătorie (1657), Paul de Alep, secretarul particular al Patriarhului Macarie al Antiohiei, scria[1]:
- „Am mers la o margine a orașului, pe un deal înalt, care îmbrățișează cu privirea orașul dimprejur, unde domnul de acum s-a sârguit să clădească o biserică măreață și prea strălucită. Apoi am făcut în ea o slujbă de sfințirea apei și Prea Sfinția Sa (Patriarhul Macarie) a stropit-o, potrivit pravilei, căci până acum nu fusese încă terminată și prin urmare nu era târnosită. Este închinată Sfântului Constantin, care este și numele ctitorului, și Sfintei Elena”.
La zece ani după târnosirea care a avut loc pe data de 7 mai 1658[2], biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena a fost transformată în sediu al scaunului eparhial al Mitropoliei UngroVlahiei, prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668 al lui Radu Leon[3] (de fapt, Mitropolitul Ștefan își stabilise deja aici reședința încă de prin anul 1661).[4]
Sf. Voievod Constantin Brâncoveanu a ridicat în 1698 o clopotniță monumentală, situată în partea de răsărit a bisericii.
În 1925, după înființarea Patriarhiei Ortodoxe Române (prin legea promulgată la 25 februarie 1925), acest lăcaș de cult a fost ridicată la rangul de catedrală patriarhală.
Arhitectonica
Ca aspect general, biserica seamănă cu cea a Mănăstirii Curtea de Argeș, ctitoria lui Neagoe Basarab, mai puțin turlele, care nu au porțiuni de zidărie răsucite ca cele de la Curtea de Argeș. Are un plan triconc, inspirat din planimetria bisericii mănăstirii Vodița, plan reluat ulterior și în alte construcții bisericești din Ţara Românească (de exemplu Mănăstirea Curtea de Argeș, biserica fostei mănăstiri Cotroceni, Mănăstirea Tismana etc.).
Biserica a fost restaurată de mai multe ori, în 1792-1799 (sub mitropoliții Filaret al II-lea și Dositei Filitti), 1834-1839 (sub mitropolitul Grigorie al IV-lea „Dascălul”), 1850, 1886 și 1932-1935 (sub patriarhul Miron Cristea), motiv pentru care în prezent construcția nu mai păstrează în totalitate forma originală, de-a lungul timpului aducându-i-se diverse completări și ajustări. Ultimele lucrări de restaurare și extindere au fost efectuate în 1960-1962 (inițiate de patriarhul Iustinian Marina, proiectant fiind arh. Paul E. Miclescu), în anii 1989 și 2000-2001 (cu binecuvântarea patriarhului Teoctist) și în 2008, sub îndrumarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.
În prezent, biserica este compusă din altar și naos, înscriind în plan o forma treflată, dintr-un pronaos supralărgit, sprijinit pe coloane din piatră de secțiune octogonală prevăzute, la partea superioară, cu remarcabile capiteluri sculptate în manieră compozită și poleite, iar în elevație prezintă patru turle prismatice.
La exterior, fațadele bisericii sunt delimitate de jur împrejur în două registre printr-un brâu de piatră dispus cvasimedian. În pridvor, deasupra ușii de la intrare, se află icoana praznicară cu Sfinții Împărați Constantin și Elena, pictată în 1665. Pictura murală actuală, de factură neobizantină, a fost realizată de Dimitrie Belizarie, între anii 1932-1935, înlocuind-o pe cea de factură neoclasică a lui Nicolae Polcovnicul din perioada 1834-1839 (suprapusă, la rândul ei, peste un strat pictural mai vechi). Icoanele împărătești ale tâmplei au fost lucrate în email de Otilia Oteteleșanu între 1961-1964, în atelierele Patriarhiei.
Biserica adăpostește moaștele Sf. Dimitrie Basarabov (Dimitrie cel Nou), așezate într-o raclă de argint, aduse din Bulgaria la data de 13 iulie 1774.
Catedrala patriarhală în prezent
În anul 2008, sub îndrumarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel s-au realizat noi și ample lucrări de consolidare și restaurare la Catedrala patriarhală. Între aceste lucrări se înscrie, în primul rând, consolidarea navei și turlelor bisericii, prin montarea unor tiranți din beton armat. De asemenea, s-a refăcut complet tencuiala exterioară, folosindu-se mortar special adus din Italia, s-a refăcut soclul și trotuarul catedralei, s-au montat ferestre noi și s-a învelit din nou biserica și turlele cu tablă de plumb. Tot în timpul lucrărilor din anul 2008 s-au montat, în registrul de sus al pridvorului, 26 de icoane în mozaic. A fost restaurată pictura, catapeteasma și mobilierul ornamental. Candelele, candelabrul mare de argint și vitraliile au fost recondiționate, iar instalațiile au fost înlocuite complet, fiind refăcute și echipamentele audio-video de transmisie pentru Radio TRINITAS și TRINITAS TV. De asemenea, clopotnița a primit patru clopote noi, turnate la fabrica Grassmayr din Austria, fiind montat și un sistem de acționare electromecanic controlat prin computer.[5]
Moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou, așezate într-o frumoasă raclă de argint, au fost aduse în catedrală din satul Basarabi, de pe malul drept al Dunării, la 13 iulie 1774, de către mitropolitul Grigorie al II-lea (1760-1787). Sfântul Dimitrie cel Nou este patronul spiritual al orașului București, iar ziua sa de prăznuire, 27 octombrie, este, în fiecare an, prilej de mare pelerinaj al credincioșilor din întreaga țară.
În dreapta pronaosului se află mormintele patriarhilor Bisericii Ortodoxe Române: Miron Cristea (+1939), Nicodim Munteanu (+1948), Iustin Moisescu (+1986) și Teoctist Arăpașu (+2007). Mormântul celui de-al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Iustinian Marina (+1977), se află în alt loc (biserica Sfânta Treime a Mănăstirii Radu Vodă, care este și capelă a Seminarului Teologic Liceal Ortodox Mitropolitul Nifon din București).
La răsărit de altarul catedralei se află clopotnița ridicată de Sf. Voievod Constantin Brâncoveanu în 1698 și restaurată în 1956-1958, precum și coloana cu inscripții realizată în memoria mitropoliților Teodosie (+1708) și Ştefan al II-lea (+1738), ale căror morminte s-au aflat, inițial, în acest loc.
În prezent, catedrala este integrată în Ansamblul patriarhal, care cuprinde Catedrala patriarhală, Palatul Patriarhiei (fostul palat al Camerei Deputaților) și Reședința patriarhală.[6]
Catedrala Patriarhală din București este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare B-II-m-A-18571.01.[7]
Note bibliografice
- ↑ 1,0 1,1 Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor, Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908
- ↑ Alexandru Boboc, Catedrala Patriarhală istorică a împlinit 365 de ani de la sfințire, 7 mai 2023, Basilica.ro, accesat 11 mai 2023
- ↑ Academia Română, doc. LVIII/66; Arhivele Statului București, Condica nr. 2 a Mitropoliei, ms. 128, p. 11.
- ↑ Alexandru D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, Ed. Cartea Românească, București, 1925
- ↑ Patriarhia B.O.R. - Ansamblul patriarhal
- ↑ Ansamblul patriarhal
- ↑ Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România, accesat 11 octombrie 2012
Legături externe
- Harta Monumentelor Istorice din București
- Sf. Împărați Constantin și Elena - ocrotitorii Catedralei Patriarhale, Agenția de știri Basilica, accesat 2 august 2013
- Catedrala-simbol a Bisericii Ortodoxe Române, 26 octombrie 2008, Ciprian Bâra, Ziarul Lumina
- „Maica tuturor bisericilor din Valahia“, la 350 de ani, 21 mai 2008, Ciprian Bâra, Ziarul Lumina
- Catedrala Patriarhală a fost resfințită, 31 octombrie 2008, CrestinOrtodox.ro
- Catedralele Ortodoxiei românești - București, 24 octombrie 2012, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina
- Paraclisul Reședinței patriarhale în sărbătoare, 17 decembrie 2011, Diac. Ciprian Bâra, Ziarul Lumina
- Obiecte de cult și veșminte noi la Catedrala patriarhală, 9 aprilie 2009, Diac. George Aniculoaie, Ziarul Lumina
