Ghenadie I al Constantinopolului

Cel între sfinţi, părintele nostru Ghenadie I (grec.: Άγιος Γεννάδιος), a trăit în secolul al V-lea şi a slujit ca Patriarh al Constantinopolului între anii 458-471. Printre altele, este cunoscut şi pentru faptul de a fi fost un adept al şcolii antiohiene de exegeză.
Prăznuirea sa în Biserica Ortodoxă se face la 17 noiembrie.

Viaţa

Sursa principală pentru cele ce se ştiu despre viaţa Sf. Ghenadie este cartea „Grădina sufletelor”, scrisă de sfinţii Sofronie şi Ioan, călugări la mănăstirea Salamina, de lângă Alexandria. Cei doi călugări au fost clerici ai Bisericii din Constantinopol chiar în timpul când aceasta era păstorită de Patriarhul Ghenadie.

Ghenadie era preot în Constantinopol când, la moartea patriarhului Anatolie în anul 458, a fost ales să îi succeadă acestuia pe tronul Bisericii din Constantinopol ca Patriarh de Constantinopol, fiind sprijinit de împăratul Leon I „cel Mare” (457-474).

Încă de la începutul păstoririi sale, Ghenadie şi-a dovedit zelul său pentru credinţa creştină şi pentru menţinerea disciplinei monahale şi a clerului, disciplină care slăbise în acea perioadă. Se distingea prin blândeţea lui, toleranţă, puritate şi abstinenţă. Ne putem face o idee despre puterea rugăciunilor sale din următorul exemplu: în biserica Sf. Elefterie din Constantinopol era citeţ un anume Charisius, care avea o reputaţie foarte proastă, fiind leneş, cheltuitor, impuritatea şi chiar bănuit că se ocupa cu vrăjitoria. Sf. Ghenadie l-a admonestat cu blândeţe şi răbdare, dar în zadar. Atunci patriarhul a recurs la stricteţe şi a dat ordine să fie pedepsit şi disciplinat acest cleric. Chiar şi după pedeapsă, Charisius nu s-a îndreptat. Patriarhul Ghenadie a trimis atunci un emisar în numele său la biserica Sf. Elefterie, în care slujea Charisius. Intrând în biserică, trimisul Patriarhului a ajuns în faţa altarului, a pus mâna pe placa ce acoperea mormântul Sf. Mucenic Elefterie şi a rostit: „Sfinte Mucenic Elefterie! Patriarhul Ghenadie îţi spune, prin mine păcătosul, că acest Charisius care slujeşte aici, în biserica ce îţi este închinată, face multe nelegiuiri şi creează mare scandal; prin urmare, fie îndreaptă-l pe el, fie scoate-l afară din Biserică!”. A doua zi Carisius, a fost găsit mort, spre spaima întregului oraş.

O altă minune atribuită Sf. Ghenadie şi care zugrăveşte marea putere a rugăciunilor sale, a avut loc atunci când un pictor a îndrăznit să picteze o imagine a lui Iisus Hristos, dându-i acestuia trăsăturile zeului păgân Jupiter. În urma acestei blasfemii, mâna pictorului s-a uscat imediat. Pictorul s-a pocăit şi venind la biserică şi-a mărturisit toate păcatele sale Patriarhului. St. Ghenadie s-a rugat pentru iertarea păcătosului şi acesta s-a vindecat.

Timothy II Aelurus, a Monophysite who made himself the Patriarch of Alexandria and was later exiled from the Patriarchate by order of emperor Leo, came to Constantinople intending, by claiming his adoption of the Chalcedon doctrine, to re-establish himself on the patriarchal throne. On June 17, 460, Pope Leo I warned Patr. Gennadius against Timothy Aelurus, noting he was disqualified for having "invaded so great a see during the lifetime of its bishop". Timothy Aelurus was banished first to Gangra in Anatolia and then to Chersonese. Timothy Solofaciolus was chosen for the see of Alexandria in his stead. About the same time, Gennadius' liberality, penetration, and desire for order was observed in his appointment of Marcian, a Novatianist who had come over to the Orthodox church, the chancellor of the goods of the Church of Constantinople.

The Patriarch also ordained St Daniel the Stylite (December 11) to the priesthood.

În timpul patriarhatului Sf. Ghenadie a fost construită la Constantinopol, în cartierul Psamathia, o biserică având hramul Sf. Ioan Botezătorul. Consulul Studios, un demnitar roman creştin, a adus un grup de monahi din Mănăstirea Neadormiţilor (a „achimiților” - Acoemetae), ctitorind astfel în anul 462 Mănăstirea Studion, cea care a devenit mai târziu principalul model al călugărilor de la Muntele Athos, precum și pentru majoritatea mănăstirilor ortodoxe. Sf. Ghenadie l-a rânduit ca egumen al noii mănăstiri pe Sf. Marcian (cel prăznuit la 10 ianuarie)

Patriarhul l-a rânduit, de asemenea, pe Sf. Daniil Stâlpnicul la preoţie.

Aşa cum relata Theodorus Lector (Theodoros Anagnostes) în a sa Historia Ecclesiastica., Sf. Ghenadie a ordonat ca nimeni să nu poată deveni membru al clerului până nu învăţa Psaltirea pe de rost.

Sf. Ghenadie s-a străduit să elimine simonia (vânzarea şi cumpărarea harului de a săvârşi slujbe bisericeşti, în locul dobândirii acestui har prin vrednicie), care era, din păcate, destul de răspândită în acea perioadă, deşi fuseseră luate unele măsuri la Sinodul IV Ecumenic de la Calcedon din anul 451. Pentru aceasta, patriarhul Ghenadie I a convocat un sinod ce a avut loc la Constantinopol în anul 459. La acest sinod au participat 81 de episcopi, nu numai din Imperiul Roman de Răsărit, ci şi din Africa (Egipt), inclusiv cei care fuseseră înlăturaţi pentru vederile lor ortodoxe de către patriarhul monofizit Timotei al II-lea al Alexandriei. În cadrul lucrărilor sinodului a fost aprobată Enciclica împotriva simoniei, scrisă de însuşi Ghenadie şi au fost luate măsuri concrete pentru ca simonia să nu mai poată fi practicată. La acelaşi sinod a fost condamnată falsa învăţătură a ereticului Eutihie.

În anul 471 Sf. Ghenadie a adormit în pace, după ce păstorise timp de 13 ani Biserica din Constantinopol. A rămas în istoria Bisericii ca un patriarh plin de sfinţenie, dar şi pătruns de misiunea sa de conducere corectă a activităţilor Bisericii. Lucru mai rar pentru acea epocă, a fost glorificat de toţi cei care au scris despre viaţa şi activitatea lui.

Scrieri

Sf. Ghenadie este autorul unor Dialoguri şi comentarii la Cartea profetului Daniel, lucrare care nu s-a păstrat însă. Conform unor alte surse, Ghenadie ar fi scris comentarii nu numai la Cartea profetului Daniel, ci şi la alte cărţi ale Vechiului Testament, precum şi la epistolele Sf. Pavel.

A scris de asemenea o Enciclică împotriva simoniei, care a fost aprobată la un sinod ce a avut loc la Constantinopol în anul 459.

Surse

• St. Gennadius the Patriarch of Constantinople (OCA)
• Wikipedia - Gennadius of Constantinople

Casetă de succesiune: Ghenadie I al Constantinopolului
Precedat de: Anatolie	Patriarh al Constantinopolului 458–471	Urmat de: Acachie