Mănăstirea Xiropotamu (Muntele Athos): Diferență între versiuni
(→Istorie: legături interne) |
RappY (Discuție | contribuții) m (Adăugare legătură) |
||
| (Nu s-au afișat 7 versiuni intermediare efectuate de alți 5 utilizatori) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
{{Mănăstire | {{Mănăstire | ||
| − | |nume=Mănăstirea Xiropotamu | + | |nume= Mănăstirea Xiropotamu |
| − | |Imagine= | + | |Imagine=[[Fișier:Agiou_Pavlou_Monastery.jpg|250 px]] |
|jurisdicţie=[[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică de Constantinopol]] (Istanbul) | |jurisdicţie=[[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică de Constantinopol]] (Istanbul) | ||
| − | |tip= | + | |tip= Călugări (viață de obște) |
| − | |înfiinţată= | + | |înfiinţată= Sec. al X-lea |
| − | |ctitor= Sf. Pavel | + | |ctitor= Sf. Pavel Xiropotamiteanul |
|stareţ= | |stareţ= | ||
| − | |mărime aprox= ~ | + | |mărime aprox= ~20–40 de viețuitori |
|localizare= [[Imagine:Grecia.png]] [[Muntele Athos]], Grecia | |localizare= [[Imagine:Grecia.png]] [[Muntele Athos]], Grecia | ||
|limba liturgică=greacă | |limba liturgică=greacă | ||
| Linia 15: | Linia 15: | ||
|site= | |site= | ||
|}} | |}} | ||
| − | '''Mănăstirea Xiropotamu''' este una din cele douăzeci de mănăstiri de la [[Muntele Athos]], situată pe latura de sud-vest a | + | '''Mănăstirea Xiropotamu''' (gr.: Ξηροποτάμου) este una din cele douăzeci de mănăstiri de la [[Muntele Athos]], situată pe latura de sud-vest a peninsulei, pe drumul de la [[Dafni (Muntele Athos)|Dafni]] (portul Sfântului Munte) la [[Careia (Muntele Athos)|Careia]] (capitala administrativă a republicii monastice). Xiropotamu este a opta [[mănăstire]] în ordinea ierarhică atonită. [[Catolicon]]ul (katholikon – biserica principală) mănăstirii este închinat [[Sfinții 40 de mucenici din Sevastia|Sfinților Patruzeci de Mucenici]], prăznuiți pe [[9 martie]]. |
==Istorie== | ==Istorie== | ||
| − | Există mai multe ipoteze privind întemeierea mănăstirii Xiropotamu. Astfel, conform | + | Există mai multe ipoteze privind întemeierea mănăstirii Xiropotamu. Astfel, conform tradiției, mănăstirea a fost întemeiată de împărăteasa [[Pulcheria Împărăteasa|Pulcheria]] (408–453) și de fratele ei, împăratul [[Teodosie al II-lea]] (408–450), în secolul al V-lea. Fiind jefuită de mai multe ori de pirații arabi, potrivit unor documente, mănăstirea ar fi fost rezidită de împărații Constantin al VII-lea Porfirogenetul (913–959) și [[Roman I Lecapenul|Roman Lecapenos]] (920–944). Pe la sfârșitul secolului al X-lea, se pare, se stabilește aici Sfântului Pavel Xiropotamiteanul (pomenit pe [[28 iulie]]), un membru al familiei imperiale bizantine care, devenind [[Călugăr|monah]], s-ar fi așezat pe locul acestei mănăstiri, iar mai târziu s-ar fi așezat într-o sihăstrie într-un loc (numit „xeros potamos”, „pârâul sec”) de la care și-ar fi luat numele și mănăstirea mare de mai târziu. Sfântul Pavel este considerat și el a fi întemeietorul mănăstirii, fiind menționat ca atare în [[Tipic]]ul Sfântului Munte). |
| − | Mănăstirea a cunoscut o perioadă de înflorire până în secolul al XII-lea, când a fost ocupată | + | Mănăstirea a cunoscut o perioadă de înflorire până în secolul al XII-lea, când a fost ocupată și jefuită de franci și a suferit și din pricina atacurilor periodice ale piraților. Mănăstirea a fost reconstruită în secolul al XIV-lea cu ajutorul daniilor primite de la împărații bizantini din dinastia Paleologilor, de principii sârbi și, mai târziu, de domnitorii din Țările Române. La începutul secolului al XIV-lea, în mănăstire se instituie rânduiala idioritmică (viața „de sine”). După [[căderea Constantinopolului]] (1453), mănăstirea a mai suferit și din pricina raidurilor otomane și a două incendii majore (în 1507 și 1609). Mănăstirea a cunoscut astfel o perioadă de decădere, până în secolul al XVIII-lea. |
| − | Mănăstirea a fost rezidită de călugărul Chesarie Daponte între anii | + | Mănăstirea Xiropotamu a fost rezidită de călugărul Chesarie Daponte între anii 1761–1763, cu ajutorul daniilor strânse în special de domnitorii fanarioți și boierii din Țările Române. A fost rezidit [[catolicon]]ul mănăstirii, cu hramul Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, în stilul bisericilor [[Muntele Athos|athonite]]. În următorii douăzeci de ani, biserica a fost repictată. Au fost construite [[aghiasmatar]]ul, aripa de est a mănăstirii și [[Clopotniță|clopotnița]], pentru care s-au cumpărat și [[clopot]]e noi, iar mănăstirea a fost înzestrată cu mai multe odoare de preț. În fața catoliconului, de partea cealaltă a curții interioare, [[egumen]]ul Alexandru, originar din Țara Românească, a construit [[trapeză|trapeza]] mănăstirii. Mănăstirea a mai suferit unele pagube în urma unor incendii din anii 1950 și 1973. |
| − | Înăuntrul zidurilor mănăstirii se găsesc | + | Înăuntrul zidurilor mănăstirii se găsesc șapte [[Capelă|paraclise]] închinate Sfinților [[Arhangheli]], Sfinților Împărați [[Constantin cel Mare|Constantin și Elena]], [[Înălțarea Sfintei Cruci|Înălțării Sfintei Cruci]], Sfântului [[Ioan Botezătorul]], Sfântului Teodosie, Sf. [[Gheorghe purtătorul de biruință|Gheorghe]] și [[Intrarea Maicii Domnului în Biserică|Intrării Maicii Domnului în Biserică]]. Biserica mai are nouă paraclise în afara zidurilor mănăstirii și mai multe chilii, precum și portul [[Dafni (Muntele Athos)|Dafni]]. |
==Odoare== | ==Odoare== | ||
| − | ===Sfinte | + | ===Sfinte Moaște=== |
| − | În mănăstire se păstrează mai multe sfinte [[ | + | În mănăstire se păstrează mai multe sfinte [[moaște]], printre care: |
| − | *o bucată | + | * o bucată din lemnul Sfintei Cruci a Domnului, îmbrăcată în argint, cu urma unuia dintre piroanele cu care a fost răstignit Mântuitorul; |
| − | * | + | * bucăți din fașa si scutecele Domnului; |
| − | * parte din darurile pe care le-au adus [[magi]]i la [[ | + | * parte din darurile pe care le-au adus [[magi]]i la [[Crăciun|Nașterea Domnului]]; |
| − | * un fragment din | + | * un fragment din moaștele Sfintei Mironosițe [[Salomeea Mironosița|Salomeea]]; |
| − | * un deget al Sf. [[Vasile cel Mare]] | + | * un deget al Sf. [[Vasile cel Mare]]; |
| − | * capul Sf. [[Auxentie]] | + | * capul Sf. [[Auxentie]]; |
| − | * sânge de la | + | * sânge de la [[Sfinții 40 de mucenici din Sevastia|Sfinții 40 de Mucenici]]; |
| − | *părticele de | + | * părticele de moaște de la Sfinții [[Mercurie]], [[Teodor Tiron]], [[Teodor Stratilat]] ș.a. |
===Biblioteca=== | ===Biblioteca=== | ||
| − | Biblioteca | + | Biblioteca și tezaurul mănăstirii se află deasupra [[naos]]ului bisericii mari. Biblioteca adăpostește 409 de codice manuscrise, dintre care nouăsprezece scrise pe pergament, datând din secolele X-XIV, alte 239 din secolele XVIII și cca 4000 de cărți vechi tipărite. |
| − | Tezaurul mănăstirii mai cuprinde | + | Tezaurul mănăstirii mai cuprinde și diferite [[veșminte]], [[obiecte liturgice]] și [[icoană|icoane]] de preț. |
| + | |||
| + | ==A se vedea și== | ||
| + | *[[Muntele Athos]] | ||
==Surse== | ==Surse== | ||
*[[:en:Xeropotamou Monastery (Athos)]] | *[[:en:Xeropotamou Monastery (Athos)]] | ||
| + | *[https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Xiropotamu Mănăstirea Xiropotamu] | ||
*[http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/manastirea-xiropotamu-121419.html Mănăstirea Xiropotamu], de Teodor Danalache | *[http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/manastirea-xiropotamu-121419.html Mănăstirea Xiropotamu], de Teodor Danalache | ||
==Legături externe== | ==Legături externe== | ||
| − | * | + | *(ro) [http://munteleathos.ro/XIROPOTAMU.HTM Mănăstirea Xiropotamu], munteleathos.ro |
| − | + | *(ro) [http://www.munteleathos.com/Pagina/Afisare/Manastirea_Xeropotamu Mănăstirea Xiropotamu], munteleathos.com | |
| − | *ro | + | *(en) [http://www.macedonian-heritage.gr/Athos/Monastery/Xiropotamou.html The Monastery of Xiropotamou], macedonian-heritage.gr |
| − | * | ||
[[Categorie:Mănăstiri]] | [[Categorie:Mănăstiri]] | ||
| + | [[Categorie:Mănăstiri din Grecia]] | ||
[[Categorie:Muntele Athos]] | [[Categorie:Muntele Athos]] | ||
| + | [[el:Ιερά Μονή Ξηροποτάμου]] | ||
[[en:Xeropotamou Monastery (Athos)]] | [[en:Xeropotamou Monastery (Athos)]] | ||
[[fr:Monastère de Xeropotamou (Mont Athos)]] | [[fr:Monastère de Xeropotamou (Mont Athos)]] | ||
Versiunea curentă din 20 iunie 2024 21:00
| Mănăstirea Xiropotamu | |
| |
| Jurisdicție | Patriarhia Ecumenică de Constantinopol (Istanbul) |
| Tip | Călugări (viață de obște) |
| Înființată | Sec. al X-lea |
| Ctitori | Sf. Pavel Xiropotamiteanul |
| Stareț | |
| Mărime aprox. | ~20–40 de viețuitori |
| Localizare |  Muntele Athos, Grecia
|
| Limba liturgică | greacă |
| Cântarea | psaltică |
| Schituri, metocuri și chilii | |
| Hramuri | Sf. 40 de Mucenici din Sevastia |
| Site web oficial | |
Mănăstirea Xiropotamu (gr.: Ξηροποτάμου) este una din cele douăzeci de mănăstiri de la Muntele Athos, situată pe latura de sud-vest a peninsulei, pe drumul de la Dafni (portul Sfântului Munte) la Careia (capitala administrativă a republicii monastice). Xiropotamu este a opta mănăstire în ordinea ierarhică atonită. Catoliconul (katholikon – biserica principală) mănăstirii este închinat Sfinților Patruzeci de Mucenici, prăznuiți pe 9 martie.
Cuprins
Istorie
Există mai multe ipoteze privind întemeierea mănăstirii Xiropotamu. Astfel, conform tradiției, mănăstirea a fost întemeiată de împărăteasa Pulcheria (408–453) și de fratele ei, împăratul Teodosie al II-lea (408–450), în secolul al V-lea. Fiind jefuită de mai multe ori de pirații arabi, potrivit unor documente, mănăstirea ar fi fost rezidită de împărații Constantin al VII-lea Porfirogenetul (913–959) și Roman Lecapenos (920–944). Pe la sfârșitul secolului al X-lea, se pare, se stabilește aici Sfântului Pavel Xiropotamiteanul (pomenit pe 28 iulie), un membru al familiei imperiale bizantine care, devenind monah, s-ar fi așezat pe locul acestei mănăstiri, iar mai târziu s-ar fi așezat într-o sihăstrie într-un loc (numit „xeros potamos”, „pârâul sec”) de la care și-ar fi luat numele și mănăstirea mare de mai târziu. Sfântul Pavel este considerat și el a fi întemeietorul mănăstirii, fiind menționat ca atare în Tipicul Sfântului Munte).
Mănăstirea a cunoscut o perioadă de înflorire până în secolul al XII-lea, când a fost ocupată și jefuită de franci și a suferit și din pricina atacurilor periodice ale piraților. Mănăstirea a fost reconstruită în secolul al XIV-lea cu ajutorul daniilor primite de la împărații bizantini din dinastia Paleologilor, de principii sârbi și, mai târziu, de domnitorii din Țările Române. La începutul secolului al XIV-lea, în mănăstire se instituie rânduiala idioritmică (viața „de sine”). După căderea Constantinopolului (1453), mănăstirea a mai suferit și din pricina raidurilor otomane și a două incendii majore (în 1507 și 1609). Mănăstirea a cunoscut astfel o perioadă de decădere, până în secolul al XVIII-lea.
Mănăstirea Xiropotamu a fost rezidită de călugărul Chesarie Daponte între anii 1761–1763, cu ajutorul daniilor strânse în special de domnitorii fanarioți și boierii din Țările Române. A fost rezidit catoliconul mănăstirii, cu hramul Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, în stilul bisericilor athonite. În următorii douăzeci de ani, biserica a fost repictată. Au fost construite aghiasmatarul, aripa de est a mănăstirii și clopotnița, pentru care s-au cumpărat și clopote noi, iar mănăstirea a fost înzestrată cu mai multe odoare de preț. În fața catoliconului, de partea cealaltă a curții interioare, egumenul Alexandru, originar din Țara Românească, a construit trapeza mănăstirii. Mănăstirea a mai suferit unele pagube în urma unor incendii din anii 1950 și 1973.
Înăuntrul zidurilor mănăstirii se găsesc șapte paraclise închinate Sfinților Arhangheli, Sfinților Împărați Constantin și Elena, Înălțării Sfintei Cruci, Sfântului Ioan Botezătorul, Sfântului Teodosie, Sf. Gheorghe și Intrării Maicii Domnului în Biserică. Biserica mai are nouă paraclise în afara zidurilor mănăstirii și mai multe chilii, precum și portul Dafni.
Odoare
Sfinte Moaște
În mănăstire se păstrează mai multe sfinte moaște, printre care:
- o bucată din lemnul Sfintei Cruci a Domnului, îmbrăcată în argint, cu urma unuia dintre piroanele cu care a fost răstignit Mântuitorul;
- bucăți din fașa si scutecele Domnului;
- parte din darurile pe care le-au adus magii la Nașterea Domnului;
- un fragment din moaștele Sfintei Mironosițe Salomeea;
- un deget al Sf. Vasile cel Mare;
- capul Sf. Auxentie;
- sânge de la Sfinții 40 de Mucenici;
- părticele de moaște de la Sfinții Mercurie, Teodor Tiron, Teodor Stratilat ș.a.
Biblioteca
Biblioteca și tezaurul mănăstirii se află deasupra naosului bisericii mari. Biblioteca adăpostește 409 de codice manuscrise, dintre care nouăsprezece scrise pe pergament, datând din secolele X-XIV, alte 239 din secolele XVIII și cca 4000 de cărți vechi tipărite.
Tezaurul mănăstirii mai cuprinde și diferite veșminte, obiecte liturgice și icoane de preț.
A se vedea și
Surse
- en:Xeropotamou Monastery (Athos)
- Mănăstirea Xiropotamu
- Mănăstirea Xiropotamu, de Teodor Danalache
Legături externe
- (ro) Mănăstirea Xiropotamu, munteleathos.ro
- (ro) Mănăstirea Xiropotamu, munteleathos.com
- (en) The Monastery of Xiropotamou, macedonian-heritage.gr
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Locuri
Categorii > Locuri
Categorii > Locuri
Categorii > Locuri
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în Grecia > Mănăstiri din Grecia
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în Grecia > Mănăstiri din Grecia
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în Grecia > Muntele Athos
Categorii > Spiritualitate > Ascetism
Categorii > Spiritualitate > Ascetism
Categorii > Spiritualitate > Ascetism
Categorii > Spiritualitate > Ascetism
Categorii > Viața Bisericii > Monahism
Categorii > Viața Bisericii > Monahism > Mănăstiri
Categorii > Viața Bisericii > Monahism > Mănăstiri
Categorii > Viața Bisericii > Monahism > Mănăstiri
Categorii > Viața Bisericii > Monahism > Mănăstiri
