Mănăstirea Xiropotamu (Muntele Athos): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (+format:traducere)
m (Adăugare legătură)
 
(Nu s-au afișat 11 versiuni intermediare efectuate de alți 5 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
−
{{Traducere EN}}
+
{{Mănăstire
−
'''Mănăstirea Xiropotamu''' este una din cele douăzeci de mănăstiri de la [[Muntele Athos]], situată pe latura de sud-vest a pensinsulei, pe drumul de la [[Dafni (Muntele Athos)|Dafni]] (portul Sfântului Munte) la [[Careia (Muntele Athos)|Careia]] (capitala administrativă a republicii monastice). Xiropotamu este a opta [[mănăstire]] în ordinea ierarhică atonită. [[Catolicon]]ul (katholikon - biserica principală) mănăstirii este închinat [[Sfinţii 40 de mucenici|Sfinţilor Patruzeci de Mucenici]], prăznuiţi pe [[9 martie]].
+
|nume= Mănăstirea Xiropotamu
 +
|Imagine=[[Fișier:Agiou_Pavlou_Monastery.jpg|250 px]]
 +
|jurisdicţie=[[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică de Constantinopol]] (Istanbul)
 +
|tip= Călugări (viață de obște)
 +
|înfiinţată= Sec. al X-lea
 +
|ctitor= Sf. Pavel Xiropotamiteanul
 +
|stareţ=
 +
|mărime aprox= ~20–40 de viețuitori
 +
|localizare=  [[Imagine:Grecia.png]] [[Muntele Athos]], Grecia
 +
|limba liturgică=greacă
 +
|cântarea= [[cântarea bizantină|psaltică]]
 +
|schituri=
 +
|hramuri= [[9 martie|Sf. 40 de Mucenici din Sevastia]]
 +
|site=
 +
|}}
 +
'''Mănăstirea Xiropotamu''' (gr.: Ξηροποτάμου) este una din cele douăzeci de mănăstiri de la [[Muntele Athos]], situată pe latura de sud-vest a peninsulei, pe drumul de la [[Dafni (Muntele Athos)|Dafni]] (portul Sfântului Munte) la [[Careia (Muntele Athos)|Careia]] (capitala administrativă a republicii monastice). Xiropotamu este a opta [[mănăstire]] în ordinea ierarhică atonită. [[Catolicon]]ul (katholikon – biserica principală) mănăstirii este închinat [[Sfinții 40 de mucenici din Sevastia|Sfinților Patruzeci de Mucenici]], prăznuiți pe [[9 martie]].
  
 
==Istorie==
 
==Istorie==
−
While tradition accords its founding to the Empress [[Pulcheria the Empress|Pulcheria]] si fratele ei Teodosie cel Mic in mid fifth century, Xeropotamou Monastery is believed to have been established at the end of the tenth century, by a monk named Paulos Xeropotamenos. Xeropotamou prospered until the thirteenth century when it was occupied and pillaged by the Franks. The monastery was supported in a revival in the fourteenth century by the Byzantine Roman Paleologan dynasty and Serbian princes. Then, after the fall of Constantinople further raids by the Turks and major fires in 1507 and 1609 caused major damage to Xeropotamou which had gone in decline.
+
Există mai multe ipoteze privind întemeierea mănăstirii Xiropotamu. Astfel, conform tradiției, mănăstirea a fost întemeiată de împărăteasa [[Pulcheria Împărăteasa|Pulcheria]] (408–453) și de fratele ei, împăratul [[Teodosie al II-lea]] (408–450), în secolul al V-lea. Fiind jefuită de mai multe ori de pirații arabi, potrivit unor documente, mănăstirea ar fi fost rezidită de împărații Constantin al VII-lea Porfirogenetul (913–959) și [[Roman I Lecapenul|Roman Lecapenos]] (920–944). Pe la sfârșitul secolului al X-lea, se pare, se stabilește aici Sfântului Pavel Xiropotamiteanul (pomenit pe [[28 iulie]]), un membru al familiei imperiale bizantine care, devenind [[Călugăr|monah]], s-ar fi așezat pe locul acestei mănăstiri, iar mai târziu s-ar fi așezat într-o sihăstrie într-un loc (numit „xeros potamos”, „pârâul sec”) de la care și-ar fi luat numele și mănăstirea mare de mai târziu. Sfântul Pavel este considerat și el a fi întemeietorul mănăstirii, fiind menționat ca atare în [[Tipic]]ul Sfântului Munte).
  
−
Pe la anul 839 a fost jefuită de arabi, iar pe la 870 s-au adunat monahii printre care a fost si fiul împăratului Bizantin Mihail Procopie, care îmbrăcând haina monahală a luat numele de Pavel. El a zidit din temelie toată M-rea. După câtva timp Pavel s-a retras în singurătate unde a pus început altei M-tiri cu numele Sf. Pavel, iar cu timpul s-a ruinat si aceasta, iar cel care a restaurat-o a fost călugărul Chesarie Daponte între 1761-1783, cu ajutoare date de la domnitori si boieri Munteni.
+
Mănăstirea a cunoscut o perioadă de înflorire până în secolul al XII-lea, când a fost ocupată și jefuită de franci și a suferit și din pricina atacurilor periodice ale piraților. Mănăstirea a fost reconstruită în secolul al XIV-lea cu ajutorul daniilor primite de la împărații bizantini din dinastia Paleologilor, de principii sârbi și, mai târziu, de domnitorii din Țările Române. La începutul secolului al XIV-lea, în mănăstire se instituie rânduiala idioritmică (viața „de sine”). După [[căderea Constantinopolului]] (1453), mănăstirea a mai suferit și din pricina raidurilor otomane și a două incendii majore (în 1507 și 1609). Mănăstirea a cunoscut astfel o perioadă de decădere, până în secolul al XVIII-lea.
  
−
Kaisarios Dapontes built the katholikon at Xeropotamou between 1761 and 1763. The [[church]] is typical of the Anthonite churches on the peninsula. The frescos were finished during the twenty years after the construction of the katholikon and have been kept in very good condition. Across a courtyard in front of the katholikon is the [[refectory]] built by the Wallachian [[abbot]] Alexander. The monastery suffered damage from fires recently in 1950 and 1973.
+
Mănăstirea Xiropotamu a fost rezidită de călugărul Chesarie Daponte între anii 1761–1763, cu ajutorul daniilor strânse în special de domnitorii fanarioți și boierii din Țările Române. A fost rezidit [[catolicon]]ul mănăstirii, cu hramul Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, în stilul bisericilor [[Muntele Athos|athonite]]. În următorii douăzeci de ani, biserica a fost repictată. Au fost construite [[aghiasmatar]]ul, aripa de est a mănăstirii și [[Clopotniță|clopotnița]], pentru care s-au cumpărat și [[clopot]]e noi, iar mănăstirea a fost înzestrată cu mai multe odoare de preț. În fața catoliconului, de partea cealaltă a curții interioare, [[egumen]]ul Alexandru, originar din Țara Românească, a construit [[trapeză|trapeza]] mănăstirii. Mănăstirea a mai suferit unele pagube în urma unor incendii din anii 1950 și 1973.
  
−
There are seven [[chapel]]s within the monastery proper. These chapels are dedicated to the Archangels, Ss. [[Constantine the Great|Constantine]] and [[Helen]], the Elevation of the Holy Cross, St. [[John the Forerunner|John the Baptist]], St. Theodosios, St. [[George]], and the Presentation of the Virgin. The monastery has external nine chapels and owns the port of Daphane.  
+
Înăuntrul zidurilor mănăstirii se găsesc șapte [[Capelă|paraclise]] închinate Sfinților [[Arhangheli]], Sfinților Împărați [[Constantin cel Mare|Constantin și Elena]], [[Înălțarea Sfintei Cruci|Înălțării Sfintei Cruci]], Sfântului [[Ioan Botezătorul]], Sfântului Teodosie, Sf. [[Gheorghe purtătorul de biruință|Gheorghe]] și [[Intrarea Maicii Domnului în Biserică|Intrării Maicii Domnului în Biserică]]. Biserica mai are nouă paraclise în afara zidurilor mănăstirii și mai multe chilii, precum și portul [[Dafni (Muntele Athos)|Dafni]].
  
−
In interior are 10 paraclise.
+
==Odoare==
 +
===Sfinte Moaște===
 +
 
 +
În mănăstire se păstrează mai multe sfinte [[moaște]], printre care:
 +
* o bucată din lemnul Sfintei Cruci a Domnului, îmbrăcată în argint, cu urma unuia dintre piroanele cu care a fost răstignit Mântuitorul;
 +
* bucăți din fașa si scutecele Domnului;
 +
* parte din darurile pe care le-au adus [[magi]]i la [[Crăciun|Nașterea Domnului]];
 +
* un fragment din moaștele Sfintei Mironosițe [[Salomeea Mironosița|Salomeea]];
 +
* un deget al Sf. [[Vasile cel Mare]];
 +
* capul Sf. [[Auxentie]];
 +
* sânge de la [[Sfinții 40 de mucenici din Sevastia|Sfinții 40 de Mucenici]];
 +
* părticele de moaște de la Sfinții [[Mercurie]], [[Teodor Tiron]], [[Teodor Stratilat]] ș.a.
  
−
==Odoare==
 
 
===Biblioteca===
 
===Biblioteca===
−
The monastery library and treasury are located above the [[narthex]] of the katholikon. The library contains 409 manuscript codices, of which 20 are written on parchment, and some 4,000 printed books.  
+
Biblioteca și tezaurul mănăstirii se află deasupra [[naos]]ului bisericii mari. Biblioteca adăpostește 409 de codice manuscrise, dintre care nouăsprezece scrise pe pergament, datând din secolele X-XIV, alte 239 din secolele XVIII și cca 4000 de cărți vechi tipărite.
  
−
Bibliotecă bogată cu cărti si manuscrise grecesti: 19 manuscrise pe pergament cuprinzând diferite materii din sec. X-XIV, 239 manuscrise cuprinzând probleme bisericesti din sec, XVI-XVIII si altele.
+
Tezaurul mănăstirii mai cuprinde și diferite [[veșminte]], [[obiecte liturgice]] și [[icoană|icoane]] de preț.
  
−
===Moaşte===
+
==A se vedea și==
 +
*[[Muntele Athos]]
  
−
Sfinte [[Moaşte]] are:
+
==Surse==
−
* Bucata cea mare din lemnul crucii Domnului îmbrăcată în argint, ca o palmă si ceva lungime si ca două degete lătime - se vede si gaura cuiului ori cine o va săruta, cu evlavie, sloboade o mireasmă nespusă
+
*[[:en:Xeropotamou Monastery (Athos)]]
−
* o cruce din lemn sf. împodobită cu pietre scumpe rosii, dăruită de Constantin Duca domnul Tării Românesti
+
*[https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Xiropotamu Mănăstirea Xiropotamu]
−
* un deget al Sf. [[Vasile cel Mare]]
+
*[http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/manastirea-xiropotamu-121419.html Mănăstirea Xiropotamu], de Teodor Danalache
−
* capul Sf. [[Axentie]]
 
−
* o bucată din moastele Sf. Salomeia
 
−
* bucăti din fasa si scutecele Domnului
 
−
* parte din darurile care le-au adus magii la nasterea Domnului
 
−
* o bucată mare de sânge de la Sf. 40 mucenici si altele.
 
−
 
 
−
Additionally there are many [[relics]] of [[saint]]s, episcopal staffs, vestments and [[liturgical objects]] in the monastery treasury.
 
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
−
*[http://www.culture.gr/2/21/212/21210a/e212ja09.html  Xeropotamou - Hellenic Ministry of Culture]
+
*(ro) [http://munteleathos.ro/XIROPOTAMU.HTM Mănăstirea Xiropotamu], munteleathos.ro
−
*[http://www.mountathos.gr/active~mode~en{a294783f-9f4e-4f1a-a035-a4e26f7214e0}View.html  Mount Athos - Xeropotamou]
+
*(ro) [http://www.munteleathos.com/Pagina/Afisare/Manastirea_Xeropotamu Mănăstirea Xiropotamu], munteleathos.com
−
* http://munteleathos.ro/XIROPOTAMU.HTM
+
*(en) [http://www.macedonian-heritage.gr/Athos/Monastery/Xiropotamou.html The Monastery of Xiropotamou], macedonian-heritage.gr
  
 
[[Categorie:Mănăstiri]]
 
[[Categorie:Mănăstiri]]
 +
[[Categorie:Mănăstiri din Grecia]]
 
[[Categorie:Muntele Athos]]
 
[[Categorie:Muntele Athos]]
  
−
 
+
[[el:Ιερά Μονή Ξηροποτάμου]]
 
[[en:Xeropotamou Monastery (Athos)]]
 
[[en:Xeropotamou Monastery (Athos)]]
 
[[fr:Monastère de Xeropotamou (Mont Athos)]]
 
[[fr:Monastère de Xeropotamou (Mont Athos)]]

Versiunea curentă din 20 iunie 2024 21:00

Mănăstirea Xiropotamu
Agiou Pavlou Monastery.jpg
Jurisdicție Patriarhia Ecumenică de Constantinopol (Istanbul)
Tip Călugări (viață de obște)
Înființată Sec. al X-lea
Ctitori Sf. Pavel Xiropotamiteanul
Stareț
Mărime aprox. ~20–40 de viețuitori
Localizare Grecia.png Muntele Athos, Grecia
Limba liturgică greacă
Cântarea psaltică
Schituri, metocuri și chilii
Hramuri Sf. 40 de Mucenici din Sevastia
Site web oficial


Mănăstirea Xiropotamu (gr.: Ξηροποτάμου) este una din cele douăzeci de mănăstiri de la Muntele Athos, situată pe latura de sud-vest a peninsulei, pe drumul de la Dafni (portul Sfântului Munte) la Careia (capitala administrativă a republicii monastice). Xiropotamu este a opta mănăstire în ordinea ierarhică atonită. Catoliconul (katholikon – biserica principală) mănăstirii este închinat Sfinților Patruzeci de Mucenici, prăznuiți pe 9 martie.

Istorie

Există mai multe ipoteze privind întemeierea mănăstirii Xiropotamu. Astfel, conform tradiției, mănăstirea a fost întemeiată de împărăteasa Pulcheria (408–453) și de fratele ei, împăratul Teodosie al II-lea (408–450), în secolul al V-lea. Fiind jefuită de mai multe ori de pirații arabi, potrivit unor documente, mănăstirea ar fi fost rezidită de împărații Constantin al VII-lea Porfirogenetul (913–959) și Roman Lecapenos (920–944). Pe la sfârșitul secolului al X-lea, se pare, se stabilește aici Sfântului Pavel Xiropotamiteanul (pomenit pe 28 iulie), un membru al familiei imperiale bizantine care, devenind monah, s-ar fi așezat pe locul acestei mănăstiri, iar mai târziu s-ar fi așezat într-o sihăstrie într-un loc (numit „xeros potamos”, „pârâul sec”) de la care și-ar fi luat numele și mănăstirea mare de mai târziu. Sfântul Pavel este considerat și el a fi întemeietorul mănăstirii, fiind menționat ca atare în Tipicul Sfântului Munte).

Mănăstirea a cunoscut o perioadă de înflorire până în secolul al XII-lea, când a fost ocupată și jefuită de franci și a suferit și din pricina atacurilor periodice ale piraților. Mănăstirea a fost reconstruită în secolul al XIV-lea cu ajutorul daniilor primite de la împărații bizantini din dinastia Paleologilor, de principii sârbi și, mai târziu, de domnitorii din Țările Române. La începutul secolului al XIV-lea, în mănăstire se instituie rânduiala idioritmică (viața „de sine”). După căderea Constantinopolului (1453), mănăstirea a mai suferit și din pricina raidurilor otomane și a două incendii majore (în 1507 și 1609). Mănăstirea a cunoscut astfel o perioadă de decădere, până în secolul al XVIII-lea.

Mănăstirea Xiropotamu a fost rezidită de călugărul Chesarie Daponte între anii 1761–1763, cu ajutorul daniilor strânse în special de domnitorii fanarioți și boierii din Țările Române. A fost rezidit catoliconul mănăstirii, cu hramul Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, în stilul bisericilor athonite. În următorii douăzeci de ani, biserica a fost repictată. Au fost construite aghiasmatarul, aripa de est a mănăstirii și clopotnița, pentru care s-au cumpărat și clopote noi, iar mănăstirea a fost înzestrată cu mai multe odoare de preț. În fața catoliconului, de partea cealaltă a curții interioare, egumenul Alexandru, originar din Țara Românească, a construit trapeza mănăstirii. Mănăstirea a mai suferit unele pagube în urma unor incendii din anii 1950 și 1973.

Înăuntrul zidurilor mănăstirii se găsesc șapte paraclise închinate Sfinților Arhangheli, Sfinților Împărați Constantin și Elena, Înălțării Sfintei Cruci, Sfântului Ioan Botezătorul, Sfântului Teodosie, Sf. Gheorghe și Intrării Maicii Domnului în Biserică. Biserica mai are nouă paraclise în afara zidurilor mănăstirii și mai multe chilii, precum și portul Dafni.

Odoare

Sfinte Moaște

În mănăstire se păstrează mai multe sfinte moaște, printre care:

Biblioteca

Biblioteca și tezaurul mănăstirii se află deasupra naosului bisericii mari. Biblioteca adăpostește 409 de codice manuscrise, dintre care nouăsprezece scrise pe pergament, datând din secolele X-XIV, alte 239 din secolele XVIII și cca 4000 de cărți vechi tipărite.

Tezaurul mănăstirii mai cuprinde și diferite veșminte, obiecte liturgice și icoane de preț.

A se vedea și

Surse

Legături externe

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Mănăstirea_Xiropotamu_(Muntele_Athos)&oldid=57874”