14.992 de modificări
Modificări
m
==Viaţa==:''Nu trebuie confundat cu Sfântul și [[Mare Mucenic|Marele Mucenic]] [[Dimitrie Izvorâtorul de Mir]].
După mai multă vreme, crescând apele râului Lom, Știrea despre aflarea moaștelor Sfântului s-a surpat malul răspândit repede, astfel că domnitorul de lângă peşteră şi au căzut atunci al Țării Românești a trimis mai multe pietre din stâncămulți preoți și boieri ca să le ia și să le aducă la biserica de la Curtea domnească. Însă nevoind atunci Sfântul să meargă la București, între care cele între care se aflau moaştele Sfântului, care după ce au căzut în apă. Iar după mers o vreme, Sfântul în dreptul unei fântâni, moaștele s-a arătat unei fete bolnaveau făcut foarte grele și nu au mai putut fi mutate. Atunci, zicândupunând moaștele Sfântului într-un car la care au înjugat doi junci neînvățați, i -au lăsat să-l scoată din apămeargă unde vor voi, iar el o va tămăduiaceștia s-au întors în satul Basarabi. Copila Întorcându-se trimișii la București și povestind cele întâmplate, domnitorul Țării Românești v a trimis atunci bani și s-a zis părinţilor eiridicat o biserică în cinstea Cuviosului Dimitrie acolo, care unde au mers împreună cu preoţi şi cu o mulţime mare de oamenifost așezate și moaștele Sfântului, au aflat moaştele oamenilor neputrezite şi luminatefăcând multe minuni.
Ştirea despre aflarea moaştelor Sfântului sÎn vremea războiului între Imperiul Rus și cel Otoman, între 1769-a răspândit repede1774, cucerind rușii întreaga zonă, au ajuns și în câteva sate de peste Dunăre, între care și Basarabi, astfel că domnitorul de atunci al Ţării Româneşti unde moaștele Sfântului au fost luate de generalul Piotr Saltîkov spre a trimis mai mulţi preoţi şi boieri ca să fi duse în Rusia. Însă un creștin din Țara Românească, ''Hagi Dimitrie'', le ia şi să le aducă la biserica -a cerut de la Curtea domneascăgeneral ca răsplată și răscumpărare pentru cele suferite în timpul războiului. Însă nevoind Generalul a dăruit atunci moaștele Sfântului Țării Românești, fiind primite de [[mitropolit]]ul de atunci Sfântul să meargă , [[Grigorie de la Bucureşti, după ce Colțea|Grigorie al II-lea al Ungrovlahiei]] și de tot poporul cu mare cinste. Moaștele Sfântului au mers o vremefost așezate în [[Catedrala Patriarhală din București|Catedrala mitropolitană a Ungrovlahiei]], în dreptul unei fântânila București, moaştele s-au făcut foarte grele şi nu au mai putut fi mutateunde se găsesc până astăzi. AtunciÎn vremea aceea, punând moaştele pentru rugăciunile Sfântului într-un car la care au înjugat doi junci neînvăţaţi, i-au lăsat să meargă unde vor voia încetat nu doar războiul, iar aceştia s-au întors ci și o epidemie de ciumă ce se pornise în satul Basarabiacea vreme. Întorcându-se trimişii la Bucureşti şi povestind cele întâmplate, domnitorul Ţării Româneşti v Mâna dreaptă a trimis atunci bani şi s-Sfântului a ridicat o biserică în cinstea Cuviosului Dimitrie acolo, unde au fost aşezate şi moaştele Sfântului, făcând multe minunitrimisă însă la Kiev.
În vremea războiului între Imperiul Rus şi cel Otoman, între 1769-1774, cucerind ruşii întreaga zonă, au ajuns şi în câteva sate de peste Dunăre, între care şi Basarabi, de unde moaştele Sfântului au fost luate de generalul Petru Salticov spre a fi duse în Rusia. Însă un creştin din Ţara Românească, ''Hagi Dimitrie'', le-a cerut de la general ca răsplată şi răscumpărare pentru cele suferite în timpul războiului. Generalul a dăruit atunci moaştele Sfântului Ţării Româneşti, fiind primite de [[mitropolit]]ul de atunci, Grigorie al II-lea al Ungrovlahiei şi de tot poporul cu mare cinste. Moaştele Sfântului au fost aşezate în Catedrala mitropolitană a Ungrovlahiei, la Bucureşti, unde se găsesc până astăzi. În vremea aceea, pentru rugăciunile Sfântului, a încetat nu doar războiul, ci şi o epidemie de ciumă ce se pornise în acea vreme. Mâna dreaptă a Sfântului a fost trimisă însă la Kiev. În timpul Primului Război Mondial, în perioada ocupaţiei ocupației germane, mai mulţi soldaţi mulți soldați bulgari au încercat să ia moaştele moaștele Sfântului din Catedralăcatedrală, pentru a le duce în Bulgaria. Dar aflând bucureşteniibucureștenii, s-a făcut tulburare mare în oraşoraș, astfel încât chiar germanii au dat dispoziţii dispoziții ca aliaţii aliații lor bulgari să înapoieze moaştele moaștele Sfântului.
Mai multe din aceste minuni sUn episcop de Preslav, pe nume Ioanichie, îmbolnăvindu-au petrecut şi cu moaştele salese greu, încă de când erau încă a fost adus la Basarabi. Căci din prea multa evlavie către sfântulbiserica Sfântului și, mai mulţi credincioşi şi credincioase au încercat să fure părticele din acesteaadus fiind de cei care îl purtau în vremea Sfintei Liturghii, fie nu după trei ceasuri s-au putut mişca din loc, fie au rămas ca împietriţia ridicat sănătos, pentru că sfântul nu voia putând să îngăduie asemenea lucruri, astfel că numai după ce şi-au cerut iertare de la Sfântul Dimitrie au putut pleca vindecaţiumble singur.
Un episcop de Preslav, pe nume Ioanichie, îmbolnăvind-se greu, a fost adus la biserica Sfântului şi, adus fiind de cei care îl purtau în vremea Sfintei Liturghii, după trei ceasuri s-a ridicat sănătos, putând să umble singur. De asemeni, de când moaştele moaștele Sfântului au fost aduse la BucureştiBucurești, Cuviosul Dimitrie a făcut multe minuni, aducând vindecări, ocrotind oraşul şi orașul și dăruind multe binecuvântări celor ce se închină cu credinţă credință la Sfintele sale MoaşteMoaște.
Sfântul Dimitrie a fost primit cu mare bucurie şi evlavie în România. Aducând multe binecuvântări oraşului şi ţării, evlavia credincioşilor faţă de acesta a crescut mereu. Se obişnuia a scoate moaştele sale în procesiune prin oraş sau pe câmpuri în vremea epidemiilor, a secetei sau ploilor. În ziua de prăznuire a Sfântului, uneori chiar dinainte, racla cu moaştele Sfântului este deschisă, spre a fi cinstită de credincioşi. În perioada comunistă, pelerinajele la moaştele moaștele Sfântului nu au mai putut avea aceeai aceeași amploare. Totuşi Totuși evlavia credincioşilor faţă credincioșilor față de dânsul nu a scăzut, iar el a continuat să ocrotească oraşulorașul, ţara şi țara și Patriarhia însăşiînsăși. În anul 1950, [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]] a decis generalizarea cultului său în întreaga Biserică Ortodoxă Română, ceea ce s-a şi și făcut, printr-o slujbă specială, în [[27 octombrie]] 1955.
[[Image:Basarabovo-Monastery-Bulgaria-Church-Iconostasis.jpg|right|thumb|Iconostasul bisericii mănăstirii din Basarabovo, Bulgaria]]În anul 2005, o icoană cuprinzând părticele din moaştele moaștele Sfântului a fost dăruită de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române [[Biserica Ortodoxă Bulgară|Bisericii Bulgariei]], fiind aşezată așezată în mănăstirea de la Basarabovo, locul unde s-a nevoit sfântul.
*Sfântul Dimitrie cel Nou se zugrăveşte după chipul sfinţilor cuvioşi, purtând mantie cu glugă, iar în mână ţinând o cruce. ==A se vedea şiNote==<references />
wikizare: note
{{Sfinti|nume= Sf. Cuvios Dimitrie cel Nou<br/>Ocrotitorul Bucureștilor|Imagine= [[ImagineFișier:Sf_Dimitrie_BasarabovDimitrie-cel-Nou.jpg|right275 px|frame|Icoana şi racla cu moaştele Sfântului Sf. Mucenic Dimitrie cel Nou din ]]|nastere= secolul al XIII-lea,<br/>Basarabi(lângă Rusciuc)|adormire= secolul al XIII-lea|localizare= Basarabovo<br/>(în Bulgaria de azi)|recunoastere= [[Biserica Ortodoxă Română]]<br/>[[Biserica Ortodoxă Bulgară]]|etnie= vlaho-bulgar|tip= [[cuvios]]|canonizare= |calendar= [[27 octombrie]]|biserici= |site=|}}[[Sfânt]]ul [[Cuvios]] '''Dimitrie cel Nou din Basarabi''' (sau '''Dimitrie Basarabov''') a trăit în secolul al XIII-lea, în vremea ţaratului țaratului vlaho-bulgar. S-a născut într-o familie română<ref name="PFDaniel">PF Daniel, Ziarul Lumina, https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/mesaje-si-cuvantari/cuvant-catre-pelerini-sfantul-cuvios-dimitrie-cel-nou-si-sfantul-cuvios-ioan-iacob-de-la-neamt-prieteni-ai-lui-hristos-si-aducatori-de-vindecare-sufleteasca-si-trupeasca-in-vreme-de-boala-166511.html</ref> în satul Basarabi (în Bulgaria de azi) şi și s-a nevoit într-o peşteră peșteră în apropiere. [[MoaşteMoaște]]le sale se găsesc în [[Catedrala Patriarhală din BucureştiBucurești]], drept pentru care, datorită evlaviei credincioşilor credincioșilor de aici, Sfântul a primit şi și numele de ''Ocrotitor al BucureştilorBucureștilor''. [[PrăznuirePraznic|Prăznuirea]]a sa lui se face pe [[27 octombrie]].
==Viața==Sfântul Dimitrie cel Nou a trăit în secolul al XIII-lea. S-a născut în satul Basarabidintr-o familie română (vlahă)<ref name="PFDaniel" />, lângă Rusciuc (Ruse, în Bulgaria de azi) aflat pe marginea râului Lom, în vremea ţaratului țaratului vlaho-bulgar al lui Petru şi Ioniţă și Ioniță Asan. A fost o vreme păstor. Îmbrăţişând Îmbrățișând însă viaţa viața monahală, a intrat într-o mânăstire orânduită într-o peşteră peșteră din apropierea locului său de origine (mănăstirea mai există şi și în zilele noastre). Nevoindu-se cu post, rugăciune şi și priveghere, s-a învrednicit de darul [[făcătorul de minuni|facerii de minuni]]. Cunoscându-şi și dinainte ceasul morţiimorții, şiși-a ales ca mormânt un loc apropiat, între două pietre unde singur s-a dus şi şiși și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. Mai multe nu se cunosc despre viaţa viața Sfântului, care ar fi rămas necunoscut dacă nu ar fi fost descoperit din mila lui Dumnezeu.[[Image:Basarabovo-Monastery-Bulgaria.jpg|left|thumb|Mănăstirea în stâncă de la Basarabi, unde s-a nevoit Cuviosul Dimitrie cel Nou]]
==Descoperirea Sfintelor sale Moaşte şi Moaște și mutarea lor==[[Fișier:Basarabovo-Monastery-Bulgaria.jpg|left|thumb|Mănăstirea în stâncă de la Basarabi, unde s-a nevoit Cuviosul Dimitrie cel Nou]]După mai multă vreme, crescând apele râului Lom, s-a surpat malul de lângă peșteră și au căzut mai multe pietre din stâncă, între care cele între care se aflau [[moaște]]le Sfântului, care au căzut în apă. Iar după o vreme, Sfântul s-a arătat unei fete bolnave, zicându-i să-l scoată din apă, iar el o va tămădui. Copila a zis părinților ei, care au mers împreună cu preoți și cu o mulțime mare de oameni, au aflat moaștele oamenilor neputrezite și luminate.
==Minunile==
[[Fișier:Basarabovo-Monastery-Bulgaria-Church-Iconostasis.jpg|right|thumb|Iconostasul bisericii mănăstirii din Basarabovo, Bulgaria]]
Mai multe din aceste [[minuni]] s-au petrecut și cu [[moaște]]le sale, încă de când erau încă la Basarabi. Căci din prea multa evlavie către sfântul, mai mulți credincioși și credincioase au încercat să fure părticele din acestea, fie nu s-au putut mișca din loc, fie au rămas ca împietriți, pentru că sfântul nu voia să îngăduie asemenea lucruri, astfel că numai după ce și-au cerut iertare de la Sfântul Dimitrie au putut pleca vindecați.
==Cinstirea Sfântului Dimitrie cel Nou în România==
[[Imagine:Sf_Dimitrie_Basarabov.jpg|right|frame|Icoana și racla cu moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou din Basarabi]]
Sfântul Dimitrie a fost primit cu mare bucurie și evlavie în România. Aducând multe binecuvântări orașului și țării, evlavia credincioșilor față de acesta a crescut mereu. Se obișnuia a scoate moaștele sale în procesiune prin oraș sau pe câmpuri în vremea epidemiilor, a secetei sau ploilor. În ziua de prăznuire a Sfântului, uneori chiar dinainte, racla cu moaștele Sfântului este deschisă, spre a fi cinstită de credincioși.
După mărturia fericitului întru adormire patriarh [[Teoctist(Arăpașu) al României|Teoctist]], ajutorul Sfântului Dimitrie s-a făcut simţit şi simțit și în ultimii ani ai comunismului, când regimul Ceauşescu Ceaușescu a încercat, fără succes, mutarea Patriarhiei de la locul său.
După căderea comunismului, pelerinajele s-au reluat, crescând în amploare an de an, spre a ajunge unul din cele mai importante din România, după cel al Sfintei [[Parascheva de la Iaşi|ParaschevaIași]] de la Iaşi. Racla cu moaştele moaștele sfântului, deschisă, este scoasă în fiecare an spre cinstire de către credincioşicredincioși, fiind aşezată așezată sub un baldachin, lângă [[Catedrala Patriarhală din BucureştiBucurești]].
Datorită numărului mare al credincioşilor veniţicredincioșilor veniți, care stau ore, uneori zeci de ore la rând spre a se închina Sfintelor Moaşte Moaște la Catedrala Patriarhală patriarhală din BucureştiBucurești, numărul zilelor în care racla este aşezată așezată spre cinstire aici a crescut progresiv, ajungând în 2008 la şase șase zile (23-28 ctombrieoctombrie). Cu ocazia pelerinajului din 2008, spre bucuria credincioşilor evlavioşicredincioșilor evlavioși, au fost aduse din Grecia, spre cinstire împreună cu moaştele moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou, părticele din moaştele moaștele Sfântului Apostol [[Apostolul Pavel|Pavel]].
==Imnografie==
:Întru tine, Părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip,
:căci luând crucea ai urmat lui Hristos
:şi și lucrând ai învăţat învățat să nu se uite la trup, că este trecător,
:ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor.
:Pentru aceasta, şi și cu îngerii se bucură, Preacuvioase Părinte Dimitrie, duhul tău.
[[Condac]] (glasul al 8-lea):
:Apărător al său, nebiruit şi și neînfrânt,
:ca cel ce prin tine din nevoi s-a izbăvit,
:te pune înaintea oraşului orașului tău, Dimitrie; :şiși, ca cel ce ai îndrăznire către Dumnezeu, de toate nevoile izbăveşteizbăvește-l, :ca să strigăm ţieție:
:Bucură-te, făcătorule de minuni, Dimitrie!”
==Iconografie==
*Sfântul Dimitrie cel Nou se zugrăvește după chipul sfinților cuvioși, purtând mantie cu glugă, iar în mână ținând o cruce.
==A se vedea și==*[[Sinaxar al Sfinţilor Sfinților Români]]* [[Sfinți români (cronologie)]]
==Surse==
*[http://www.calendar-ortodox.ro/luna/octombrie/octombrie27.htm Sinaxar 27 octombrie]
*Pr. Prof. [[Mircea PĂCURARIUPăcurariu]], [http://www.crestinism-ortodox.ro/html/10/10g_sfantul_dimitrie_basarabov.html Sfântul Dimitrie Basarabov], în ''Sfinţi Sfinți daco-romani şi și români'', Editura Mitropoliei Moldovei şi și Bucovinei, IaşiIași, 1994, pag. 171-175.*Miruna MUNTEANUMunteanu, "[http://www.ziua.net/display.php?data=2007-10-27&id=228552 Moaştele Moaștele Sf. Dimitrie cel Nou, furate de bulgari]", ''Ziua'', 27 octombrie 2007.* [http://www.sfant.ro/sfinti-romani/sfantul-dimitrie-cel-nou-de-la-bucuresti.html Sfântul Dimitrie cel Nou de la BucureştiBucurești].
==Legături externe==
*Arhim. [[Cleopa ILIEIlie]], [http://www.crestinortodox.ro/Sarbatori/Predica_la_Sfantul_Dimitrie_cel_Nou_11132.html Predică la sărbătoarea Sf. Dimitrie cel Nou].*Gheorghe VASILESCUVasilescu, "[http://www.ziarullumina.ro/articole;713;1;15842;0;Sfantul-Dimitrie-cel-Nou-ocrotitorul-Capitalei.html Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Capitalei]", ''Ziarul Lumina'', 27 octombrie 2008.*Diac. George ANICULOAIEAniculoaie, Augustin PĂUNOIUPăunoiu, "[http://www.ziarullumina.ro/articole;712;1;15827;0;Minunile-Sfantului-Dimitrie-cel-Nou.html Minunile Sfântului Dimitrie cel Nou]", ''Ziarul Lumina'', 26 octombrie 2008.*Augustin PĂUNOIUPăunoiu, "[http://www.ziarullumina.ro/articole;712;1;15833;0;Sfantul-Dimitrie-cel-Nou-in-istoria-mai-veche-si-mai-noua-a-Bucurestiului.html Sfântul Dimitrie cel Nou în istoria mai veche și mai nouă a Bucureștiului]", ''Ziarul Lumina'', 26 octombrie 2008.
*[http://www.biserica.org/Publicatii/Acatiste/07/index.html Acatistul Sf. Dimitrie cel Nou].
*[http://www.razbointrucuvant.net/cantari-la-slujba-acatistului-sfdimitrie-cel-nou/ Cântări la slujba Acatistului Sf. Dimitrie cel Nou] (audio)
*[http://www.crestinism-ortodox.ro/html/stiri/24_octombrie_2005_1.html Crestinism-ortodox.ro, Știri 24 octombrie 2005].
*[http://www.basilica.ro/ro/stiri/programul_manifestarilor_organizate_cu_prilejul_sarbatorii_sf_dimitrie_cel_nou_ocrotitorul_bucurestilor_.html Programul manifestărilor organizate cu prilejul sărbătoririi Sf. Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor - 2008].
*Raluca BRODNERBrodner, "[http://www.ziarullumina.ro/articole;712;1;15829;0;Cine-se-apropie-de-minuni-traieste-minuni-in-viata.html Cine se apropie de minuni, trăiește minuni în viață]", ''Ziarul Lumina'', 26 octombrie 2008.
[[Categorie:CuvioşiCuvioși]][[Categorie:Sfinți români]]