Troparele și condacele Triodului

Troparele şi condacele Triodului se cântă în perioada liturgică omonimă, cuprinsă între Duminica Vameşului şi a Fariseului şi Sfânta şi Marea Sâmbătă din Săptămâna Patimilor. Acestei perioade liturgice îi urmează cea a Penticostarului.

În Duminica Vameşului şi a Fariseului

Troparul Învierii, al glasului de rând.

Condacul, glasul al 4-lea:

Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi...

Să fugim de vorbirea cea trufaşă a fariseului şi să ne învăţăm smerenia vameşului, cu suspine strigând către Mântuitorul: Milostiveşte-Te spre noi, Unule, Îndurate.

În Duminica Fiului Risipitor

Troparul Învierii, al glasului de rând.

Condac, glasul al 3-lea:

Podobie: Fecioara astăzi...

De la părinteasca slavă a Ta depărtându-mă neînţelepţeşte, în răutăţi am risipit bogăţia ce mi-ai dat. Pentru aceasta, glasul desfrânatului aduc Ţie: Greşit-am înaintea Ta, Părinte îndurate. Primeşte-mă pe mine, cel ce mă pocăiesc, şi mă fă ca pe unul din argaţii Tăi.

În Sâmbăta lăsatului sec de carne

Tropar, glasul al 8-lea:

Cel ce prin adâncul înţelepciunii, cu iubirea de oameni toate le chiverniseşti şi ceea ce este de folos tuturor le dăruieşti; Unule, Ziditorule, odihneşte, Doamne, sufletele adormiţilor robilor Tăi, că spre Tine nădejdea şi-au pus, spre Făcătorul şi Ziditorul şi Dumnezeul nostru.

Condac, glasul al 8-lea:

Cu sfinţii odihneşte, Hristoase, sufletele adormiţilor robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit.

În Duminica lăsatului sec de carne

Troparul Învierii, al glasului de rând.

Condac, glasul 1:

Podobie: Mormântul Tău, Mântuitorule...

Când vei veni, Dumnezeule, pe pământ cu slavă şi toate se vor cutremura şi râul cel de foc al divanului va curge, cărţile se vor deschide şi cele ascunse se vor vădi, atunci să mă izbăveşti de focul cel nestins şi să mă învredniceşti a sta de-a dreapta Ta, Judecătorule preadrepte.

În Sâmbăta din săptămâna brânzei

Se face pomenirea tuturor celor ce au strălucit întru sihăstrie, cuvioşilor şi de Dumnezeu purtătorilor părinţilor noştri.

Tropar, glasul al 4-lea:

Dumnezeul părinţilor noştri, Care faci pururea cu noi după blândeţile Tale, nu depărta mila Ta de la noi, ci, prin rugăciunile lor, în pace îndreptează viaţa noastră.

Condac, glasul al 8-lea:

Podobie: Ca pe o pârgă a firii...

Ca pe nişte propovăduitori ai dreptei credinţe şi înfrânători ai păgânătăţii ai bucurat, Doamne, ceata purtătorilor de Dumnezeu, care a luminat lumea. Pentru rugăciunile lor, în pace desăvârşită, pe cei ce Te slăvesc pe Tine şi Te laudă păzeşte-i, ca să-Ţi cânte Ţie: Aliluia.

Să se ştie:

În miercurea şi vinerea din săptămâna brânzei, după Ceasul al nouălea, se mănâncă brânză şi ouă, după Canonul celui între sfinţi Părintelui nostru Nichifor, Patriarhul Constantinopolului.

În Duminica lăsatului sec de brânză

Troparul Învierii, al glasului de rând.

Condac, glasul al 6-lea:

Al înţelepciunii Îndreptătorule şi de ştiinţă Dătătorule, al celor neînţelepţi Învăţătorule şi al săracilor Sprijinitorule, întăreşte şi înţelepţeşte inima mea, Stăpâne. Dă-mi cuvânt, Cuvinte al Tatălui, că iată buzele mele nu le opresc a striga către Tine: Îndurate, miluieşte-mă pe mine, cel căzut.

În această zi, la Vecernie, se cântă prochimenul, glasul al 8-lea:

Să nu întorci faţa Ta de la sluga Ta; când mă necăjesc, degrab mă auzi; ia aminte spre sufletul meu şi-l mântuieşte pe el.

Stih 1: Mântuirea Ta, Dumnezeule, să mă sprijinească.

Să nu întorci faţa Ta de la sluga Ta...

Stih 2: Să vadă săracii şi să se veselească.

Să nu întorci faţa Ta de la sluga Ta...

Stih 3: Căutaţi pe Dumnezeu şi va fi viu sufletul vostru.

În Sâmbăta din întâia săptămână a Marelui Post

Se face pomenirea minunii ce s-a făcut pentru colive de către Sfântul Mare Mucenic Tiron.

Tropar, glasul al 2-lea:

Mari sunt isprăvile credinţei; în izvorul văpăii, ca într-o apă de odihnă, Sfântul Mucenic Tiron s-a bucurat. Căci, cu foc tot arzându-se, ca nişte pâine dulce Sfintei Treimi s-a adus. Pentru rugăciunile lui, Hristoase Dumnezeule, mântuieşte sufletele noastre.

Condac, glasul al 8-lea:

Primind credinţa lui Hristos ca o pavăză înăuntru în inima ta, puterile cele potrivnice le-ai călcat, mult-pătimitorule, şi cu cunună cerească te-ai încununat în veci, Teodore, ca un nebiruit.

În Duminica întâi a Marelui Post

A Ortodoxiei

Se face pomenirea Sfinţilor Prooroci : Moise, Aaron şi a celorlalţi şi înălţarea Sfintelor şi cinstitelor Icoane.

Troparul Învierii, al glasului de rând.

Slavă..., glasul al 2-lea:

Preacuratului Tău chip ne închinăm, Bunule, cerând iertare greşelilor noastre, Hristoase, Dumnezeule. Că de voie ai binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce, ca să scapi din robia vrăjmaşului pe cei pe care i-ai zidit. Pentru aceasta cu mulţumire strigăm Ţie: Toate le-ai umplut de bucurie, Mântuitorul nostru, Cel ce ai venit să mântuieşti lumea.

Şi acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:

Toate tainele tale sunt mai presus de cuget, toate sunt preamărite, Născătoare de Dumnezeu. Cu curăţia fiind pecetluită şi cu fecioria păzită, cu adevărat Maică te-ai cunoscut, născând pe Dumnezeu cel adevărat; pe Acela roagă-L să mântuiască sufletele noastre.

Condac, glasul al 8-lea:

Cuvântul Tatălui cel necuprins, din tine, Născătoare de Dumnezeu, S-a cuprins, întrupându-se; şi chipul cel întinat la chipul cel dintâi întorcându-l, cu dumnezeiasca podoabă l-a amestecat. Deci, mărturisind mântuirea, îl închipuim cu fapta şi cu cuvântul.

În această zi, la Vecernie, se cântă acest prochimen, glasul al 8-lea:

Dat-ai moştenire celor ce se tem de numele Tău, Doamne.

Stih 1: De la marginile pământului către Tine am strigat.

Dat-ai moştenire...

Stih 2: Acoperi-mă-voi cu acoperământul aripilor Tale.

Dat-ai moştenire...

Stih 3: Aşa voi cânta numele Tău în veci...

Dat-ai moştenire celor ce se tem de numele Tău, Doamne.

Şi iarăşi, cu glas mai înalt:

Dat-ai moştenire celor ce se tem de numele Tău, Doamne.

Şi aşa, cântând pe rând, unul după altul, până se sfârşesc duminicile Marelui Post.

În Duminica a doua a Marelui Post

Se cântă slujba celui dintre Sfinţi Părintelui nostru Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului, făcătorul de minuni.

Troparul Învierii, al glasului de rând.

Slavă..., Troparul Sfântului, glasul al 8-lea:

Luminător al dreptei credinţe, sprijinul Bisericii şi învăţătorule, podoaba monahilor, apărătorule cel nebiruit al teologilor; făcătorule de minuni, Grigorie, lauda Tesalonicului, propovăduitorule al harului, roagă-te pururea să se mântuiască sufletele noastre.

Condac, glasul al 8-lea:

Podobie: Apărătoare Doamnă...

Pe tine, organul înţelepciunii cel sfinţit şi dumnezeiesc, trâmbiţa cuvântării de Dumnezeu cea strălucită, cu un glas te lăudăm, Grigorie, de Dumnezeu grăitorule. Ci, cel ce stai ca o minte înainteaMinţii celei dintâi, către Dânsul îndreptează mintea noastră, Părinte Grigorie, ca să strigăm: Bucură-te, propovăduitorule al harului.

În Duminica a treia a Marelui Post

Se prăznuieşte închinarea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci.

Troparul Învierii, al glasului de rând.

Slavă..., Troparul Crucii, glasul 1:

Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvintează moştenirea Ta. Biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celor potrivnici dăruieşte şi cu Crucea Ta păzeşte pe poporul Tău.

Şi acum..., al Născătoarei, de la glasul Troparului Crucii.

Condac, glasul al 7-lea:

Nu mai păzeşte încă sabia cea de văpaie uşa Edenului, că într-însa a venit minunata legătură, prin lemnul Crucii. Acul morţii şi biruinţa iadului s-au alungat, că de faţă ai stat, Mântuitorul meu, strigând celor din iad: Intraţi iarăşi în rai.

În Duminica a patra a Marelui Post

Se cântă slujba Preacuviosului Părintelui nostru Ioan Scărarul.

Troparul Învierii, al glasului de rând.

Slavă..., Troparul Sfântului, glasul 1:

Locuitor pustiului şi înger în trup şi de minuni făcător te-ai arătat, de Dumnezeu purtătorule, Părintele nostru, Ioane; cu postul, cu privegherea şi cu rugăciunea cereştile haruri luând, vindeci pe cei bolnavi şi sufletele celor ce aleargă la tine cu credinţă. Slavă Celui ce ţi-a dat putere; slavă Celui ce te-a încununat pe tine; slavă Celui ce lucreaz,ă prin tine, tuturor tămăduiri.

Sau acesta, glasul al 8-lea:

Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor şi cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare ; şi te-ai făcut luminător lumii, strălucind lumii prin minuni, Cuvioase Ioane, Părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre.

Şi acum..., al Născătoarei-Învierii, glasul 1.

Condac, glasul al 4-lea:

Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi lumii...

Întru înălţimea înfrânării te-a pus pe tine Domnul, ca pe o stea adevărată şi nerătăcită, luminând marginile, învăţătorule Ioane, Părintele nostru.

Joi, în a cincea săptămână a Marelui Post

Se cântă slujba Canonului celui mare.

Condac, glasul al 6-lea:

Suflete al meu, suflete al meu, scoală! Pentru ce dormi? Sfârşitul se apropie şi te vei tulbura. Deşteaptă-te, dar, ca să se milostivească spre tine Hristos Dumnezeu, Cel ce este pretutindeni şi toate le plineşte.

Sâmbătă, în a cincea săptămână a Marelui Post

Se cântă Acatistul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

Tropar, glasul al 8-lea:

Porunca cea cu taină luând-o întru cunoştinţă, cel fără de trup, în casa lui Iosif degrab a stătut înainte, zicând celei ce nu ştia de nuntă: Cel ce a plecat cu pogorârea cerurile încape, fără schimbare, tot întru tine. Pe Care şi văzându-L în pântecele Tău, luând chip de rob, mă spăimântez a striga către tine: Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară.

Condac, glasul al 8-lea:

Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ţie, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci ca ceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăveşte-ne din toate nevoile, ca să strigăm ţie: Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară.

În Duminica a cincea a Marelui Post

Se cântă slujba Preacuvioasei Maicii noastre Maria Egipteanca.

Troparul Învierii, al glasului de rând.

Slavă..., Tropar, glasul al 8-lea:

Întru tine, Maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; căci luând Crucea, ai urmat lui Hristos; şi luptând, ai învăţat să nu se uite la trup, căci este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu îngerii se bucură, Preacuvioasă Maică Marie, duhul tău.

Condac, glasul al 3-lea:

Podobie: Fecioara astăzi...

Ceea ce erai mai înainte plină de tot felul de desfrânări, astăzi te-ai arătat mireasă lui Hristos, prin pocăinţă urmând vieţii îngereşti, şi cu arma Crucii calci în picioare pe demoni. Pentru aceasta, te-ai arătat mireasă a Împărăţiei cerului, Marie preacinstită.

Sâmbătă, în a şasea săptămână a Marelui Post

Se cântă slujba Sfântului şi Dreptului Lazăr.

Tropar, glasul 1:

Învierea cea de obşte, mai înainte de patima Ta încredinţând-o, pe Lazăr din morţi l-ai sculat, Hristoase Dumnezeule. Pentru aceasta şi noi, ca pruncii, semnele biruinţei purtând, Ţie, biruitorului morţii, strigăm: Osana Celui dintru înălţime! Binecuvântat eşti, Cel ce vii întru numele Domnului.

Condac, glasul al 2-lea:

Podobie: Cele de sus căutând...

Bucuria tuturor, Hristos, adevărul, lumina, viaţa şi învierea lumii, celor de pe pământ S-a arătat cu a Sa bunătate şi S-a făcut chip învierii, dând tuturor dumnezeiască iertare.

În Duminica Stâlpărilor

Tropar, glasul 1:

Învierea cea de obşte, mai înainte de patima Ta încredinţând-o, pe Lazăr din morţi l-ai sculat, Hristoase Dumnezeule. Pentru aceasta şi noi, ca pruncii, semnele biruinţei purtând, Ţie, biruitorului morţii, strigăm: Osana Celui dintru înălţime! Binecuvântat eşti, Cel ce vii întru numele Domnului (de trei ori).

Slavă..., Şi acum...

Îngropându-mă împreună cu Tine prin Botez, Hristoase, Dumnezeul nostru, vieţii celei fără de moarte ne-am învrednicit cu învierea Ta şi, cântând, strigăm: Osana Celui dintru înălţime, binecuvântat eşti, Cel ce vii întru numele Domnului.

Ipacoi, glasul al 6-lea:

Cu stâlpări lăudându-L mai înainte, cu lemne mai pe urmă au prins pe Hristos Dumnezeu nemulţumitorii iudei; iar noi, cu credinţă neschimbată pururea lăudându-L, ca pe un făcător de bine, totdeauna strigăm către Dânsul: Binecuvântat eşti, Cel ce ai venit să chemi pe Adam.

Condac, glasul al 6-lea:

Pe scaun, în cer şi pe mânz, pe pământ, fiind purtat, Hristoase Dumnezeule, laudă de îngeri ai primit şi cântare de la pruncii cei ce strigau Ţie: Binecuvântat eşti, Cel ce vii să chemi pe Adam.

În Sfânta şi Marea Luni

La Utrenie:

Tropar, glasul al 8-lea:

Iată Mirele vine în miezul nopţii şi fericită este sluga pe care o va afla priveghind; iar nevrednică este cea pe care o va afla lenevindu-se. Vezi, dar, suflete al meu, cu somnul să nu te îngreunezi, ca să nu te dai morţii şi afară de împărăţie să te încui, ci te deşteaptă, strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Dumnezeule; pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Condac, glasul al 8-lea:

Podobie: Ca pe o pârgă a firii...

Iacov plângea pentru lipsa lui Iosif şi viteazul şedea în căruţă, ca un împărat fiind cinstit; că, plăcerilor egiptencei atunci nefăcându-se rob, s-a mărit în schimb de la Cel ce vede inimile oamenilor şi dă cunună nestricăcioasă.

În Sfânta şi Marea Marţi

Tropar, glasul al 8-lea:

Iată Mirele vine în miezul nopţii şi fericită este sluga pe care o va afla priveghind; iar nevrednică este cea pe care o va afla lenevindu-se. Vezi, dar, suflete al meu, cu somnul să nu te îngreunezi, ca să nu te dai morţii şi afară de împărăţie să te încui, ci te deşteaptă, strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Dumnezeule; pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Condac, glasul al 2-lea:

La ceasul sfârşitului, suflete, gândind, şi de tăierea smochinului temându-se, talantul cel dat ţie cu iubire de osteneală lucrează-l, ticăloase, priveghind şi strigând: Să nu rămânem afară din cămara lui Hristos.

În Sfânta şi Marea Miercuri

Tropar, glasul al 8-lea:

Iată Mirele vine în miezul nopţii şi fericită este sluga pe care o va afla priveghind; iar nevrednică este cea pe care o va afla lenevindu-se. Vezi, dar, suflete al meu, cu somnul să nu te îngreunezi, ca să nu te dai morţii şi afară de împărăţie să te încui, ci te deşteaptă, strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Dumnezeule; pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Condac, glasul al 4-lea:

Podobie: Cel ce Te-ai înălţat...

Mai mult decât desfrânata făcând fărădelege, ploi de lacrimi nicicum nu Ţi-am adus, Bunule; dar, cu tăcere rugându-mă, cad către Tine, cu dragoste sărutând preacuratele Tale picioare, ca să-mi dai iertare de greşeli ca un Stăpân, mie, celui ce strig: Mântuitorule, de întinăciunea faptelor mele curăţeşte-mă.

În Sfânta şi Marea Joi

Tropar, glasul al 8-lea:

Când măriţii ucenici la spălarea cinei s-au luminat, atunci Iuda cel răucredincios, cu iubirea de argint bolnăvindu-se, s-a întunecat şi judecătorilor fără de lege pe Tine, Judecătorul cel drept, Te-a dat. Vezi, iubitorule de avuţii, pe cel ce pentru acestea spânzurare şi-a agonisit. Fugi de sufletul cel nesăţios, care a îndrăznit unele ca acestea asupra Învăţătorului. Cel ce eşti spre toţi bun, Doamne, slavă Ţie.

Condac, glasul al 2-lea:

Podobie: Cele de sus căutând...

Pâinea luând-o în mâini vânzătorul, pe ascuns aceleaşi le-a întins şi a luat preţul Celui ce a zidit cu mâinile Sale pe om; şi neîndreptat a rămas Iuda, sluga şi înşelătorul.

Să se ştie: În Sfânta şi Marea Joi, în loc de Heruvic se cântă: Cinei Tale..., iar în loc de Axion se cântă Irmosul Cântării a 9-a: Din ospăţul Stăpânului...; în loc de Chinonic se cântă tot: Cinei Tale...

În Sfânta şi Marea Vineri

Tropar, glasul al 8-lea:

Când măriţii ucenici la spălarea cinei s-au luminat, atunci Iuda cel răucredincios, cu iubirea de argint bolnăvindu-se, s-a întunecat şi judecătorilor fără de lege pe Tine, Judecătorul cel drept, Te-a dat. Vezi, iubitorule de avuţii, pe cel ce pentru acestea spânzurare şi-a agonisit. Fugi de sufletul cel nesăţios, care a îndrăznit unele ca acestea asupra Învăţătorului. Cel ce eşti spre toţi bun, Doamne, slavă Ţie.

Condac, glasul al 8-lea:

Pe Cel ce S-a răstignit pentru noi, veniţi toţi să-L lăudăm, că pe Acela L-a văzut Maria pe lemn şi a zis: Deşi rabzi răstignirea, tu eşti Fiul şi Dumnezeul meu.

În Sfânta şi Marea Sâmbătă

Tropar, glasul al 2-lea:

Iosif cel cu bun chip, de pe lemn luând preacurat trupul Tău, cu giulgiu curat înfăşurându-l cu miresme, în mormânt nou îngropându-l, l-a pus.

Slavă...,

Când Te-ai pogorât la moarte, Cel ce eşti viaţa fără de moarte, atunci iadul l-ai omorât cu strălucirea Dumnezeirii; şi când ai înviat pe cei morţi din cele de dedesubt, toate puterile cereşti au strigat: Dătătorule de viaţă, Hristoase, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.

Şi acum...,

Mironosiţele femei stând lângă mormânt, îngerul a strigat: Miresmele morţilor sunt cuviincioase, iar Hristos putreziciunii S-a arătat străin.

Condac, glasul al 6-lea:

Cel ce a încuiat adâncul s-a văzut mort şi, cu smirnă şi cu giulgiu înfăşurându-se, în mormânt a fost pus ca un mort Cel fără de moarte; şi femeile au venit să-L ungă cu mir, plângând amar şi strigând: Aceasta este Sâmbăta cea binecuvântată, întru care Hristos, adormind, va învia a treia zi.

Să se ştie: În Sfânta şi Marea Sâmbătă, în loc de Heruvic se cântă acest

Tropar, pe glasul al 5-lea:

Să tacă tot trupul omenesc şi să stea cu frică şi cu cutremur şi nimic pământesc întru sine să nu gândească; că Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor merge să se junghie şi să Se dea spre mâncare credincioşilor. Şi merg înaintea Lui cetele îngereşti cu toată căpetenia şi puterea, heruvimii cei cu ochi mulţi şi serafimii cei cu câte şase aripi, feţele acoperindu-şi şi strigând cântarea: Aliluia, aliluia, aliluia!

Şi în loc de Axion', Irmosul: Nu te tângui, Maică...

Chinonicul:

Sculatu-S-a Domnul şi a înviat, mântuindu-ne pe noi.

Articole înrudite

• Triodul
• Troparele şi condacele Penticostarului
• Săptămâna Patimilor

Sursa

• Ceaslov, IBMBOR, Bucureşti 2001, pp. 213-225.