Didahia
Didahia (gr. Διδαχη), numită şi Învăţăturile (sau Doctrina) celor Doisprezece Apostoli, este o lucrare care datează din vremea Bisericii primare şi care este considerată de unii Părinţi ca fiind imediat după Sfânta Scriptură. A fost scrisă, probabil, în Siria în a doua jumătate a secolului I, cu toate că anumiţi savanţi sugerează ca ar fi o compoziţie din secolul al II-lea.
Prima parte a Didahiei este un tratat moral care descrie cele 2 Căi, Calea Vieţii şi Calea Morţii. A doua şi a treia parte conţin instrucţiuni referitoare la Botez, Euharistie, post, rugăciune, probleme de disciplină şi organizare bisericească, apostoli şi învăţători, profeţi, episcopi şi diaconi. Didahia este probabil cel dintâi text care a adăugat doxologie finală Rugăciunii Domneşti Tatăl Nostru : "...că a Ta este puterea şi slava în toată vremea."
Cu toate că parţial a fost parafrazată în alte documente antice, precum Didascalia Apostolorum (vezi mai jos), Didahia a fost practic pierdută până la redescoperirea şi publicarea lui Filoteu Vrienios[1], Mitropolit ortodox grec de Nicomidia, în 1873/1883.
Nu trebuie confundată cu Didascalia Apostolorum, Învăţături ale celor Doisprezece Apostoli şi Discipoli ai Mântuitorului nostru, un text din secolul al III-lea care se bazează pe Didahia[2].
