Școala catehetică din Alexandria

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare

Școala catehetică din Alexandria a fost una din cele două mari centre de teologie și exegeză biblică din primele secole ale creștinismului, alături de Școala din Antiohia.

Școala catehetică din Alexandria este cea mai veche și mai renumită din școlile teologice ale creștinismului timpuriu. A fost unul din centrele unde s-au dezvoltat prima prezentare sistematică a teologiei creștine și metoda alegorică de interpretare a textului Sfintei Scripturi. După controversele hristologice din secolele al V-lea și al VI-lea, influența sa a scăzut treptat. În anul 1893, Biserica Coptă din Alexandria, inspirându-se din vechea Școală, a reîntemeiat-o sub forma unui Seminar teologic copt.

Istoric

ClemensVonAlexandrien.jpg
În antichitate, orașul Alexandria era celebru pentru școlile sale. Școli precum Musaion-ul întemeiat de Ptolemeu, Serapeum-ul și Sebasteum-ul erau renumite pentru erudiția profesorilor și bogăția bibliotecilor lor. Alături de acestea mai existau și o serie de școli iudaice. În acest context s-au dezvoltat și instituțiile de educație creștină.

Potrivit spuselor Fer. Ieronim, Școala catehetică din Alexandria își avea originile în vremea propovăduirii Sf. Apostol Marcu, care l-a numit pe Sf. Iustus, viitorul episcop al Alexandriei drept primul conducător al școlii. Această școală era organizată informal – cursurile se desfășurau prin casele profesorilor, iar nu în niște clădiri anume stabilite. Inițial, școala avea scopul de a-i instrui pe catehumeni în credința creștină înainte de primirea botezului.

Reputația Școlii catehetice a crescut sub conducerea unor profesori erudiți precum Pantaneus, Clement, Origen, Heraclas și Didim cel Orb.

Origen a fost considerat părintele teologiei în Biserica creștină: în lucrarea lui, Hexapla, el se ocupă de comentariul biblic și studiul comparativ al textelor Scripturii. Școala din Alexandria își iniția studenții atât în învățătura cât și în viața creștină, după cum explica Origen: Dacă vreți să primiți Botezul, trebuie să învățați mai întâi despre Cuvântul lui Dumnezeu, să tăiați rădăcina patimilor, să vă îndreptați viețile voastre sălbatice și barbare și să învățați blândețea și smerenia. Atunci veți fi vrednici să primiți harul Duhului Sfânt. În sens mai larg, școala funcționa ca o instituție de educație teologică și materială, impactul ei extinzându-se asupra clerului și mirenilor din întreaga Biserică.

Școala atrăgea studenți din întreaga lume creștină a vremii. Mulți dintre studenții școlii au ajuns conducători și episcopi ai Bisericilor din ținuturile lor de origine. Mai mulți conducători ai școlii au ajuns arhiepiscopi ai Alexandriei. Între aceștia îi amintim pe Petru, Ahila, Clement și Dioscor.

Mulți profesori, printre care și Sfântul Ieronim au vizitat școala din Alexandria pentru schimbul de idei și discuțiile cu profesorii de acolo. Această școală nu era limitată la subiectele teologice. Se predau și științele, matematica și știinele umaniste și filosofia. Studiul filosofiei le permitea studenților să se folosească de metodele și tehnicile de argumentație filosofică în disputele lor cu filosofii păgâni. Tot în Școala din Alexandria a fost concepută și metoda comentariului biblic prin întrebare și răspuns.

Cu 15 secole înaintea inventării limbajului Braille, se foloseau tehnici de sculptare în lemn pentru a permite și studenților orbi să învețe să scrie și să citească.

În ciuda reputației sale extraordinare, angajarea profesorilor săi în disputele hristologice, mai ales în sprijinul lui Dioscor, corelată cu invaziile musulmanilor din secolele V-VI au dus la decăderea școlii, iar aceasta și-a pierdut poziția de prestigiu în sânul Bisericii Ortodoxe.

Surse