Petroniu (Tănase)
Părintele Petroniu Tănase (1916-2011) a fost un călugăr arhimandrit[1], mare duhovnic ortodox al secolului XX și stareț al Schitului Prodromu de la Muntele Athos timp de mulți ani (1984-2011).
Viața
Părintele Petroniu s-a născut pe 5 iunie 1916[1] în comuna Farcașa (județul Neamț). S-a călugărit de foarte tânăr în obștea Mănăstirii Neamțului, unde s-a și format duhovnicește. Mai târziu a fost trimis la București pentru studii, și așa a intrat în obștea Mănăstirii Antim. A studiat Teologia (licențiat), dar a făcut în paralel și ceva studii de matematică și filozofie.
La Antim, în anii 1937, monahul Petroniu a avut drept ascultare de a pune în bună rânduială biblioteca mănăstirii.
În anii războiului al II-lea mondial și în primii ani după război (1945-1947), Părintele Petroniu a fost funcționar la Cancelaria Sfântului Sinod și chiar la secretariatul patriarhului Nicodim.
În anul 1977, la cererea monahilor români din Sfântul Munte Athos, Patriarhia Română a decis să trimită două grupuri de călugări români ca să întărească efectivul Schitului românesc Prodromu și să revigoreze viața monastică a schitului, în 1977 și 1978. Părintele Petroniu a făcut parte de valul al doilea, din 1978.
Din 1978, Părintele Petroniu a trăit neîntrerupt la Sfântul Munte Athos, iar din anul 1984 a fost ales stareț al Schitului Prodromu. A renunțat la stăreție la începutul anului 2011 din cauza vârstei înaintate. A trecut la Domnul în ziua de 22 februarie 2011[1], în jurul orei 16, și a fost înmormântat după tradiția athonită la 24 februarie 2011 în micul cimitir al Schitului Prodromu.
Corespondența nepublicată
Pr. Petroniu, menținea o corespondență vie atât cu stareții din Athos cât și cu mulți alți Părinți precum Ioanichie Bălan, Arsenie Papacioc, Ilie Cleopa, Sofian Boghiu, Benedict Ghiuș, Placide Deseille, Teoctist Arăpașu, și alții. Pe lângă corespondența cu clerul, Pr. Petroniu avea o corespondență bogată cu doctori, profesori, și alți oameni „de pe toate continentele lumii”[2]. Astfel, Schitul Prodromu primea ajutor de la apropiații Pr. Petroniu când „alte venituri nu erau”[2].
Acum, corespodența sa a devenit un tezaur cultural și istoric încă neorganizat și nepublicat, dar Părinții din Prodromu nădăjduiesc că va fi cineva să preia acest proiect și să publice o parte din corespondența Pr. Petroniu, traducând și scrisorile din limba franceză.
Scrieri
Părintele Petroniu Tănase numeroase articole, a dat mai multe interviuri și a publicat mai multe cărți:
- "Ușile pocăinței. Meditații duhovnicești la vremea Triodului" - Editura Trinitas, Iași 1994
- "Icoane Smerite din Sfânta Ortodoxie românească" - Schitul Prodromu, 2002
- "Bine ești cuvântat, Doamne - meditații" - Editura Bizantină, 2004
- "Chemarea Sfintei Ortodoxii" - Editura Bizantină, 2006
Note
- ↑ 1,0 1,1 1,2 Trinitas TV. „Mărturii Athonite” Episodul 8, 0:23. 2023. URL: https://youtu.be/EAkPv7QIgUU?t=23. Notă: Datele din video sunt conform calendarului iulian, dar cele din acest articol sunt conform calendarului gregorian (discutat aici).
- ↑ 2,0 2,1 Trinitas TV. „Mărturii Athonite” Episodul 8. 2023. URL: https://youtu.be/EAkPv7QIgUU
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Locuri
Categorii > Locuri
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în Grecia > Mănăstiri din Grecia
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în Grecia > Muntele Athos
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni > Cler > Preoți
Categorii > Oameni > Cler > Preoți > Părinți duhovnicești ai secolului XX
Categorii > Oameni > Membri ai Rugului Aprins
Categorii > Oameni > Monahi
Categorii > Spiritualitate > Ascetism
Categorii > Spiritualitate > Ascetism
Categorii > Teologie > Eclesiologie > Jurisdicții
Categorii > Viața Bisericii > Monahism
Categorii > Viața Bisericii > Monahism
Categorii > Viața Bisericii > Monahism
Categorii > Viața Bisericii > Monahism > Mănăstiri
Categorii > Viața Bisericii > Monahism > Mănăstiri
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Biserica Ortodoxă Română
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Patericul românesc