Dionisie Lupu: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Pagină nouă: miniatura|dreapta|Mitropolitul Dionisie Lupu '''Dionisie Lupu''' (n. 25 februarie 1769, Blăjeni, județul Buzău - d. 17 februarie 1831, Bucu...)
(Nicio diferență)

Versiunea de la data 6 septembrie 2023 16:51

Mitropolitul Dionisie Lupu

Dionisie Lupu (n. 25 februarie 1769, Blăjeni, județul Buzău - d. 17 februarie 1831, București) a fost un mitropolit ortodox român al Ungro-Vlahiei[1] (1819-1821).

Biografie

Dionisie Lupu a fost călugărit în 1785, probabil la Mitropolia din București și a rămas în slujba ei. Numit egumen la Mănăstirea Dealu (1795-1807) - pe care o reface -, apoi la Mănăstirea Tismana (1807-1819), este hirotonit arhiereu titular cu titlul „de Sevastia” (sau: „al Sevastiei”, din 1801).

În 1819, după demisia mitropolitului Nectarie, este ales și înscăunat mitropolit al Țării Românești (sau Ungrovlahiei) la 20 mai 1819, păstorind până în timpul revoluției lui Tudor Vladimirescu (aprilie/mai 1821), când a părăsit Bucureștii, refugiindu-se la Brașov.

La începutul revoluției lui Tudor Vladimirescu a rămas în București și l-a întâmpinat pe acesta cu fală și l-a recunoscut drept guvernator. S-a retras la mijlocul lunii mai 1821 la Brașov, după ce trupele turcești au intrat în țară. A refuzat să se mai întoarcă de acolo chiar și după ce lucrurile s-au mai liniștit, astfel că în locul său a fost pus mitropolit Grigorie al IV-lea, în 1823.

Revine la București abia în 1827. Tot în 1827 se găsește din nou egumen al Mănăstirii Dealu.

A fost ocrotitorul lui Gheorghe Lazăr (1779-1823) în anii când acesta era la București dascăl al noii înființate școli românești de limbă națională de la Sfântul Sava (1818)[2].

Tot Dionisie Lupu îl hirotonește ieromonah (1813) și arhimandrit (pe 9 aprilie 1820) pe sfântul Calinic de la Cernica.

Ca mitropolit, a plătit datoriile Mitropoliei, a luat măsuri în favoarea preoților, înlăturând multe din abuzurile epocii fanariote; a îndrumat școlile din eparhie, a trimis patru tineri la studii la Universitatea din Pisa (în colaborare cu Gheorghe Lazăr).

A murit la 17 februarie 1831 în București și este înmormântat la Mitropolie.

Cărți tipărite

A tipărit câteva cărți:

  • Apostolul (1820),
  • Penticostarul (1820),
  • Psalitirea (1820),
  • Cuvinte șase pentru preoție de Sf. Ioan Gură de Aur (1820),
  • Cuvânt pentru preoție al Sf. Grigorie de Nazianz (1821)

Note

  1. ↑ Ungro-Vlahia sau Ungrovlahia sau Țara Românească.
  2. ↑ Colectiv - Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul, volumul III, 1918-1928, Editura Cultura Națională, București, 1929

Surse

  • Preot prof. univ. dr. Mircea Păcurariu, Dicționarul teologilor români, Editura Enciclopedică, București, 2002
  • Arhiereul Dr. Veniamin Pocitan Ploeșteanu, Arhiereii vicari în Biserica ortodoxă românească. Vicarii Arhiepiscopiei Bucureștilor, Mitropoliei Ungro-Vlahiei și Patriarhiei Române, București, 1937


Casetă de succesiune:
Dionisie Lupu
Precedat de:
Nectarie (1812 - 1819) 		Mitropolit al Ungro-Vlahiei
1819 - 1821 		Urmat de:
Grigorie al IV-lea Dascălul (1823 - 1834)


Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Dionisie_Lupu&oldid=54619”