Atanasie Mironescu: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (→‎Viața)
(completări)
Linia 11: Linia 11:
 
| Succesor = [[Conon Arămescu-Donici]]
 
| Succesor = [[Conon Arămescu-Donici]]
 
| Hirotonire preot = 1879
 
| Hirotonire preot = 1879
−
| Hirotonire episcop = 5 februarie 1895
+
| Hirotonire episcop = 5 februarie 1896
 
| Consecratori =
 
| Consecratori =
 
| Titluri precedente = Episcop al Râmnicului (1898-1909)
 
| Titluri precedente = Episcop al Râmnicului (1898-1909)
Linia 23: Linia 23:
 
==Viața==
 
==Viața==
 
Născut la [[12 august]] 1856, în satul Trohan (actualmente aparținând de comuna Gârceni, județul Vaslui), Alexandru Mironescu era fiul preotului din acel sat. Hotărât fiind să urmeze în viață o cale duhovnicească și fiind sprijinit de tatăl său, a urmat studii la [[Seminar]]ul „Veniamin Costachi” de la Socola, Iași, (1870-1877). După absolvirea seminarului a fost [[Hirotonie|hirotonit]] [[preot]], slujind în satul natal (1879-1881).
 
Născut la [[12 august]] 1856, în satul Trohan (actualmente aparținând de comuna Gârceni, județul Vaslui), Alexandru Mironescu era fiul preotului din acel sat. Hotărât fiind să urmeze în viață o cale duhovnicească și fiind sprijinit de tatăl său, a urmat studii la [[Seminar]]ul „Veniamin Costachi” de la Socola, Iași, (1870-1877). După absolvirea seminarului a fost [[Hirotonie|hirotonit]] [[preot]], slujind în satul natal (1879-1881).
 +
 +
Murind soția sa,  Alexandru Mironescu a părăsit satul natal și a urmat studii teologice la nivel universitar, mai întâi la Facultatea de Teologie din București (1881-1882), apoi la cea din Cernăuți (1882-1886), unde a obținut doctoratul în teologie.
 +
 +
După încheierea studiilor, a fost numit director al Internatului teologic din București (1886-1887), fiind simultan și profesor suplinitor la „Seminarul Central” (1886-1887). A devenit apoi profesor de Morală la Facultatea de Teologie din București (1887-1897).
 +
 +
În 1887 a fost numit [[Iconom stavrofor (preot)|iconom stavrofor]]. La 27 iunie 1895 este ales [[arhiereu]] titular cu titlul „Craioveanul”, fiind [[călugăr]]it la [[Mănăstirea Cernica]] cu numele '''Atanasie'''. Este [[Hirotonirea unui episcop|hirotonit ca arhiereu]] la 5 februarie 1896. Din decembrie 1897 îndeplinește funcția de locțiitor de episcop al Râmnicului, apoi este ales [[episcop eparhiot]] tot acolo, la 12 martie 1898.
 +
 +
La [[5 februarie]] 1909 a fost ales [[Întâistătător|Mitropolit primat al României]], păstorind până la 28 iunie 1911, când s-a retras din scaun. IPS Atanasie a trăit apoi pentru restul vieții la Mănăstirea Cernica.
 +
 +
Mitropolitul primat Atanasie Mironescu a fost ales membru de onoare al Academiei Române (la 25 mai 1909).<ref>[https://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=M Academia Română: ''Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent''], accesat la 18 noiembrie 2019</ref>
 +
 +
A trecut la cele veșnice la [[9 octombrie]] 1931, în București, fiind înmormântat la Mănăstirea Cernica.
  
 
==Scrieri==
 
==Scrieri==
Linia 37: Linia 49:
  
 
A avut și o intensă activitate de traducere a unor cărți religioase. Astfel, a tradus din limba germană cartea ''Sfântul Atanasie cel Mare'', de Mohler, traducere care a văzut lumina tiparului în 1900, la București. A tradus, tot din limba germană ''Istoria bisericească universală'', de Euseviu Popovici; cele două volume ale acestei traduceri au apărut la București în 1900, respectiv 1901. A revizuit și editat (în colaborare cu Gherasim Timuș) vechea traducere a mitropolitului [[Veniamin Costachi]]: ''Trimiterile cele patrusprezece ale Sfântului Apostol Pavel, de [[Teofilact al Ohridei]]'' (3 volume, București, 1904-1906).
 
A avut și o intensă activitate de traducere a unor cărți religioase. Astfel, a tradus din limba germană cartea ''Sfântul Atanasie cel Mare'', de Mohler, traducere care a văzut lumina tiparului în 1900, la București. A tradus, tot din limba germană ''Istoria bisericească universală'', de Euseviu Popovici; cele două volume ale acestei traduceri au apărut la București în 1900, respectiv 1901. A revizuit și editat (în colaborare cu Gherasim Timuș) vechea traducere a mitropolitului [[Veniamin Costachi]]: ''Trimiterile cele patrusprezece ale Sfântului Apostol Pavel, de [[Teofilact al Ohridei]]'' (3 volume, București, 1904-1906).
 +
 +
==Note==
 +
<small><references /></small>
  
 
==Bibliografie==
 
==Bibliografie==

Versiunea de la data 19 noiembrie 2019 06:53

La acest articol se lucrează chiar în acest moment!

Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului.

IPS Atanasie Mironescu
Athanasie Mironescu - mitropolit primat.PNG
Afiliere canonică
(jurisdicție) 		Biserica Ortodoxă Română
Funcția episcopală
Reședință  București
Titlul   Mitropolit primat al României
Formulă de adresare   IPS
Perioada   1909 - 1911
Predecesor   Iosif Gheorghian
Succesor   Conon Arămescu-Donici
Cariera ecleziastică
Hirotonire preot   1879
Hirotonire episcopală   5 februarie 1896
Episcopi consecratori  
Titluri precedente
(scaune episcopale)   		Episcop al Râmnicului (1898-1909)
Alte funcții  
Date personale
Data nașterii   12 august 1856
Locul nașterii   Trohan, județul Vaslui
Data morții   9 octombrie 1931
Locul morții   București
Atanasie Mironescu (pe numele de mirean Alexandru Mironescu; n. 12 august 1856, Trohan, județul Vaslui - d. 9 octombrie 1931, București) a fost Mitropolit primat al României între anii 1909 - 1911.

Viața

Născut la 12 august 1856, în satul Trohan (actualmente aparținând de comuna Gârceni, județul Vaslui), Alexandru Mironescu era fiul preotului din acel sat. Hotărât fiind să urmeze în viață o cale duhovnicească și fiind sprijinit de tatăl său, a urmat studii la Seminarul „Veniamin Costachi” de la Socola, Iași, (1870-1877). După absolvirea seminarului a fost hirotonit preot, slujind în satul natal (1879-1881).

Murind soția sa, Alexandru Mironescu a părăsit satul natal și a urmat studii teologice la nivel universitar, mai întâi la Facultatea de Teologie din București (1881-1882), apoi la cea din Cernăuți (1882-1886), unde a obținut doctoratul în teologie.

După încheierea studiilor, a fost numit director al Internatului teologic din București (1886-1887), fiind simultan și profesor suplinitor la „Seminarul Central” (1886-1887). A devenit apoi profesor de Morală la Facultatea de Teologie din București (1887-1897).

În 1887 a fost numit iconom stavrofor. La 27 iunie 1895 este ales arhiereu titular cu titlul „Craioveanul”, fiind călugărit la Mănăstirea Cernica cu numele Atanasie. Este hirotonit ca arhiereu la 5 februarie 1896. Din decembrie 1897 îndeplinește funcția de locțiitor de episcop al Râmnicului, apoi este ales episcop eparhiot tot acolo, la 12 martie 1898.

La 5 februarie 1909 a fost ales Mitropolit primat al României, păstorind până la 28 iunie 1911, când s-a retras din scaun. IPS Atanasie a trăit apoi pentru restul vieții la Mănăstirea Cernica.

Mitropolitul primat Atanasie Mironescu a fost ales membru de onoare al Academiei Române (la 25 mai 1909).[1]

A trecut la cele veșnice la 9 octombrie 1931, în București, fiind înmormântat la Mănăstirea Cernica.

Scrieri

IPS Atanasie Mironescu a publicat mai multe lucrări de istorie bisericească și de morală creștină, printre care:

  • Memoriu asupra organizării Facultății de Teologie (București, 1887)
  • O călătorie în Orient (București, 1885)
  • Etica evoluționistă și etică creștină. Studiu critic asupra eticei lui Herbert Spencer (București, 1893)
  • Manual de Teologie Morală (București, 1895)
  • Morala pentru copii (București, 1899)
  • Sfânta Episcopie a eparhiei Râmnicului și Noului Severin în trecut și acum (Râmnicu Vâlcea, 1906)
  • Sfaturi către preoți date după diferiți autori (București, 1909)
  • Istoria Mânăstirii Cernica (Cernica, 1930).

De asemenea, a scris numeroase articole apărute în Biserica Ortodoxă Română și Cuvântul Adevărului de la Râmnicu Vâlcea, pastorale, conferințe și cuvântări.

A avut și o intensă activitate de traducere a unor cărți religioase. Astfel, a tradus din limba germană cartea Sfântul Atanasie cel Mare, de Mohler, traducere care a văzut lumina tiparului în 1900, la București. A tradus, tot din limba germană Istoria bisericească universală, de Euseviu Popovici; cele două volume ale acestei traduceri au apărut la București în 1900, respectiv 1901. A revizuit și editat (în colaborare cu Gherasim Timuș) vechea traducere a mitropolitului Veniamin Costachi: Trimiterile cele patrusprezece ale Sfântului Apostol Pavel, de Teofilact al Ohridei (3 volume, București, 1904-1906).

Note

  1. Salt ↑ Academia Română: Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent, accesat la 18 noiembrie 2019

Bibliografie


Casetă de succesiune:
Atanasie Mironescu
Precedat de:
Iosif Gheorghian 		Mitropolit primat al României
1909-1911 		Urmat de:
Conon Arămescu-Donici


Întâistătători ai Bisericii Ortodoxe Române
Mitropoliți-Primat Nifon Rusailă | Calinic Miclescu | Iosif Gheorghian (prima dată) | Ghenadie Petrescu | Iosif Gheorghian (din nou) |
Atanasie Mironescu | Conon Arămescu-Donici | Miron Cristea
Patriarhi Miron (Cristea) | Nicodim (Munteanu) | Iustinian (Marina) | Iustin (Moisescu) | Teoctist (Arăpașu) | Daniel (Ciobotea)
Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Atanasie_Mironescu&oldid=49947”