Veniamin Costachi

La acest articol se lucrează chiar în acest moment! Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului.

IPS Veniamin Costachi

Mitropolitul Veniamin Costachi, litografie de de Constantin Lecca
Afiliere canonică (jurisdicție)	Biserica Ortodoxă Română
Funcția episcopală
Reședință	Iași
Titlul	Mitropolit al Moldovei
Formulă de adresare	IPS
Perioada	1803-1842
Predecesor	Iacob Stamati
Succesor	Sofronie Miclescu
Cariera ecleziastică
Hirotonire preot	1788
Hirotonire episcopală	27 iunie 1792
Episcopi consecratori
Titluri precedente (scaune episcopale)	Episcop al Hușilor (1792-1796) Episcop al Romanului (1796-1803)
Alte funcții
Date personale
Data nașterii	1768
Locul nașterii	Roșieşti, județul Vaslui
Data morții	d. 18 decembrie 1846
Locul morții	Mănăstirea Slatina

Veniamin Costachi (pe numele de mirean Vasile Costachi; n. 1768, Roșiești, județul Vaslui - d. 18 decembrie 1846, Mănăstirea Slatina, județul Suceava) a fost episcop al Hușilor (1792-1796), al Romanului (1796-1783) și Mitropolit al Moldovei (1803-1842).

Viața

Vasile Costachi, fiul lui Grigorie Costachi, se trăgea dintr-o veche familie boierească din Moldova. Unul dintre strămoșii lui era vornicul Boldur, sfetnic al lui Ștefan cel Mare. Alți strămoși ai lui din partea tatălui au fost, de asemenea, sfetnici domnești și ctitori de lăcașuri sfinte (pe la 1622 un Gavriil Costachi a ctitorit mănăstirea Bursuci). Mama sa, Maria, născută Cantacuzino, provenea din vechea familie a Cantacuzinilor, care dăduse mulți oameni de seamă în viața politică și culturală a Țării Românești și a Moldovei. Frații viitorului mitropolit erau: Matei, ajuns mare postelnic, Constantin, călugărit sub numele de Chesarie - dichiu la Episcopia Romanului -, Elena, călugărită sub numele de Ecaterina, iar după primirea schimei mari Elisabeta - stareță la mănăstirea Socola, apoi, timp de 30 de ani, la Agapia - și vornicul Șerban Costachi, care a ajuns mai târziu unul din sfătuitorii mitropolitului.

A învățat carte mai întâi în casa părintească, apoi la „Academia Vasiliană” din Iași și la Mănăstirea Neamț. La vârsta de 16 ani, în 1784, la dorința tatălui său care era grav bolnav, s-a călugărit, primind numele monahal Veniamin. Protectorul său, Iacob Stamati, pe atunci Episcop al Hușilor, l-a recomandat Mitropolitului Leon Gheucă (1786–1788), și astfel Veniamin Costachi este hirotonit ieromonah la Catedrala mitropolitană din Iași în 1788, fiind numit mare eclesiarh al catedralei mitropolitane. În anul 1789 este numit arhimandrit și egumen al Mănăstirii Sf. Spiridon din Iași.

După ce Iacob Stamati ajunge Mitropolit al Moldovei, Veniamin este ales episcop al Hușilor (26 iunie 1792). A păstorit acea eparhie până 1796, când a fost ales episcop al Romanului (1 iunie 1796). Atât în eparhia Hușilor, cât și în cea a Romanului, s-a ocupat, printre altele, de îmbunătățirea școlilor și a bisericilor (de exemplu actuala biserică din satul Ulmi, comuna Belcești, județul Iași, a fost construită cu sprijinul său). A făcut numeroase acte de caritate care i-au atras recunoștința celor care îl cunoșteau și l-au făcut cunoscut și iubit în toată Moldova. Aceste fapte au contribuit și ele la alegerea sa ca Mitropolit al Moldovei în anul 1803, după moartea lui Iacob Stamati.

În activitatea sa de mitropolit, pe lângă îndatoririle bisericești, a dus o activitate neobosită pentru ridicarea culturală a țării. În primul rând s-a ocupat de școli și a izbutit să-l convingă pe Alexandru Moruzi (Domnitorul Moldovei între 1802-1807) să dea hrisovul domnesc din 24 mai 1803, care cuprindea următoarele hotărâri:

1. Se instituie pentru conducerea școlilor o eforie compusă din mitropolit și doi mari boieri
2. Se înființează 6 școli românești județene în principalele orașe ale Moldovei
3. Școlile sunt deschise deopotrivă și pământenilor și străinilor, și bogaților și săracilor, iar pentru copiii lipsiți de mijloace se instituie un număr de burse
4. Pe lângă taxa de 4 lei, percepută de la preoți pentru întreținerea școlilor, se va lua și din visteria țării o sumă însemnată

Lucrări publicate

• Tâlcuirea celor șapte taine, Iași, 1807
• Chiriacodromionul la Apostolii duminecilor de preste an, Mănăstirea Neamț, 1811
• Adoleshia filotheos adecă Îndeletnicire iubitoare de Dumnezeu, Iași, 1815
• Istoria Vechiului și a Noului Testament, Iași, 1824
• Funie sau frânghie întreită, Iași, 1831
• Iubitorul de înțelepciune, 1831
• Oglinda omului celui dinlauntru, 1833
• Dumnezeieștile liturghii, 1834
• Didahii sau cuvinte de învățătură, 1837
• Istoria bisericească (traducere după cartea arhiepiscopului Meletie al Atenei), 5 volume, Iași, 1841-1843
• Piatra scandelei sau lămuriri despre începuturile și pricinile adevărate ale schismei, Iași, 1844
• Pidalionul (o colecție de canoane), Mănăstirea Neamț, 1844
• Îndeletnicire despre buna murire, Iași, 1845

Bibliografie

• Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Dicționarul Teologilor Români: Sofronie Miclescu, mitropolit al Moldovei
• Nicolae Iorga, Viața și faptele mitropolitului Moldovei Veniamin Costachi, București, 1907
• Gheorghe Adamescu, Istoria literaturii române, București, 1913
• Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, București, 1979

Casetă de succesiune: Veniamin Costachi
Precedat de: Iacob Stamati	Mitropolit al Moldovei 1803-1842	Urmat de: Sofronie Miclescu