==Mănăstirea Curtea de Argeş Argeș în prezent==În decursul timpului au venit peste această mănăstire multe necazuri şi și primejdii. În iarna anului 1611, principele Ardealului Gabriel Bathory, cu oastea lui, au jefuit din biserică şi și din morminte tot ce era preţiosprețios, luând şi acoperişul și acoperișul de plumb şi și cositor al bisericii, lăsând-o astfel expusă la intemperii. Domnitorul Matei Basarab (1632-1654) a refăcut biserica şi și a înzestrat-o, iar mai târziu domnitorul Şerban Șerban Cantacuzino (1678-1688), care îl numeşte numește pe Neagoe Basarab "strămoşul „strămoșul domniei mele"mele”, a întreprins de asemenea lucrări de restaurare a mănăstirii.<br>Războaiele dintre ruşi şi ruși și turci de la 1769-1774 şi și 1787-1791 au adus Mănăstirii Curtea de Argeş Argeș alte jefuiri şi și stricăciuni. În afară de acestea, un cutremur la 29 octombrie 1802, apoi un incendiu, un alt cutremur la 28 ianuarie 1838, alte incendii în ianuarie 1866, la 23 aprilie 1867 şi și la 2 decembrie acelaşi același an, au adus mănăstirii noi deteriorări şi și pagube mari.

În anul 1793 Mănăstirea Curtea de Argeş Argeș a dobândit cinstea de reşedinţă reședință episcopală, aici luând fiinţă ființă Episcopia ArgeşuluiArgeșului. Figuri memorabile de episcopi au onorat aceasta episcopie. Pe lângă buni păstori, ei au fost şi luminaţi patrioţiși patrioți luminați, dacă ar fi să-l amintim numai pe Ilarion (1820-1823; 1828-1845), sfetnic apropiat al lui Tudor Vladimirescu.

[[Imagine:Manastirea_Argesului.jpg|right|thumb|320px|<center>Biserica Mănăstirii Curtea de ArgeşArgeș</center>]]Între anii 1875-1886 biserica Mănăstirii Curtea de Argeş Argeș a fost refăcută în formă de astăzi, după planurile arhitectului francez André Lecomte du Noüy, angajat de către Regele Carol I. Această refacere, absolut necesară, a avut însă parte şi și de critici, mai ales datorită faptului că a modificat ansamblul mănăstirii, prin înlăturarea zidului fortificat de la exterior şi și prin demolarea marii [[clopotniţăclopotniță|clopotniţeclopotnițe]] ridicată de Matei Basarab.

Biserica Mănăstirii Curtea de ArgeşArgeș, pe lângă rolul său de reşedinţă reședință episcopală, a fost în acelaşi același timp şi și necropolă domnească, iar ulterior necropolă regală. În pronaosul bisericii se află mormintele ctitorilor principali: Neagoe Basarab (+1521), piatra de mormânt a monahiei Platonida - Doamna Despina - (+1554), soţia soția lui Neagoe Basarab, piatra de mormânt a Doamnei Stana (Sofronia) (+1531), fiica lui Neagoe Basarab şi soţia și soția lui Ştefăniţă Ştefăniță Vodă al Moldovei.Tot aici se afla şi și piatra de mormânt a voievodului Radu de la Afumaţi Afumați (+1529), soţul soțul Doamnei Ruxanda, fiica lui Neagoe Basarab, cel care în anul 1526 a terminat de zugrăvit această biserică.Tot în pronaos se află mormintele regilor României: regele Carol I şi și regina Elisabeta, regele Ferdinand şi și regina Maria.

Vechiul [[iconostas]] al bisericii şi și câteva [[icoană|icoane]] de pe timpul lui Şerban Șerban Cantacuzino (a doua jumătate a sec. XVII), se află în Colecţia Colecția de obiecte de artă bisericească din cadrul Mănăstirii Curtea de ArgeşArgeș. Tot aici poate fi văzută o [[evanghelie]] scrisă cu litere de aur de către Regina Elisabeta.

În cadrul Mănăstirii Curtea de Argeş Argeș a funcţionatfuncționat, cu mici întreruperi, timp de peste 100 de ani, Seminarul teologic "Neagoe Vodă", continuat apoi de Seminarul Teologic Special pentru Transilvania până în anul 1977.

Mănăstirea Curtea de Argeş Argeș este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare AG-II-a-A-13628.<ref>[http://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-AG.pdf Ministerul Culturii - Lista monumentelor istorice 2015, Județul Argeș], accesat 21 octombrie 2017</ref>