Catedrala Mântuirii Neamului (București)

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Acest articol sau secțiune este de actualitate.
Informațiile se pot schimba rapid odată cu desfășurarea evenimentelor.


Catedrala Mântuirii Neamului
Catedrala Mântuirii neamului în octombrie 2018
Localizare   București
Jurisdicție  Arhiepiscopia Bucureștilor
Hram  Înălțarea Domnului
Sf. Apostol Andrei (30 noiembrie)
Sfințire  25 noiembrie 2018
Ctitor 
Stil arhitectonic  neo-bizantin
Arhitect 
Pictor 
Suprafață  13.668,50 mp
Înălțime  120,00 m
Site oficial  www.catedralaneamului.ro
Catedrala Mântuirii Neamului (sau Catedrala Națională) este o biserică aflată încă în construcție, situată în București, pe vechiul Deal al Arsenalului (Calea 13 Septembrie, nr. 4-60, Sectorul 5). Va fi cea mai mare biserică ortodoxă din România (ca dimensiuni) și va deveni catedrala patriarhală a Bisericii Ortodoxe Române.

Istoric

Ideea înălțării unei catedrale naționale, pe măsura stadiului de dezvoltare la care ajunsese România, a apărut după Războiul de Independență (1877-1878), mai precis după proclamarea Regatului României (1881). La inițiativa regelui Carol I, în anul 1884 Adunarea Deputaților și Senatul României au votat Legea nr. 1750, pentru construirea „Bisericii Catedrale din București”, promulgată de rege la 5 iunie 1884. În acest scop, prin lege, se prevăzuse de la bugetul statului suma de 5.000.000 de lei (aur).[1] Această inițiativă a avut o largă susținere publică la acea vreme, printre primii intelectuali români care au susținut ideea construirii în București a unei catedrale a „Mântuirii Neamului”, ca semn de mulțumire adusă lui Dumnezeu după Războiul de Independență numărându-se Mihai Eminescu și Ioan Slavici.[2] Lucrările de construire nu au putut însă începe. Ideea a fost reluată în anii de după Războiul de Reîntregire (1916-1919), fiind susținută de patriarhul Miron Cristea. Au apărut și primele proiecte ale arhitecților perioadei (cel mai cunoscut fiind cel al lui Petre Antonescu).[3] O amplă dezbatere, la care au participat oameni de cultură, profesori universitari, arhitecți, ingineri și specialiști în probleme de urbanism, a fost prilejuită de stabilirea locului de amplasare al viitoarei catedrale. În final a fost ales locul de la poalele Dealului Mitropoliei, spre Piața Unirii, care nu presupunea exproprieri importante. Patriarhul Miron Cristea spunea că „pentru mine se mai adaugă un alt factor important în alegerea locului... strămoșii noștri au destinat și dat Dealului Mitropoliei noastre, acum devenit „Dealul Patriarhiei”, și celor din preajma lui, un caracter bisericesc creștin”.[4] Apoi, conform datinii, s-a trecut la sfințirea locului, în ziua de 11 mai 1929, și la marcarea acestuia prin ridicarea unei troițe. La slujba de sfințire au participat membrii regenței și ai guvernului, reprezentanții clerului, ai armatei și o mare mulțime de credincioși. Din păcate, lucrările efective s-au oprit din cauza crizei economice, apoi a izbucnirii celui de-al doilea război mondial, după aceea urmând deceniile întunecate ale comunismului.[4]

După 1990, proiectul Catedralei Mântuirii Neamului a fost readus în conștiința publică de către PF Patriarh Teoctist. Astfel, la 7 februarie 1995, cu ocazia festivităților prilejuite de aniversarea Autocefaliei și a înființării Patriarhiei Române, PF Teoctist a lansat un apel conducătorilor politici ai țării, clerului și tuturor credincioșilor, să sprijine realizarea Catedralei Mântuirii Neamului. După îndelungi discuții, guvernul României face un pas concret în anul 1998, propunând amplasarea Catedralei în Piața Unirii, în locul pe care-l sfințise și Patriarhul Miron Cristea, Hotărârea de Guvern nr. 38/1999 fiind publicată în Monitorul Oficial la 25 ianuarie 1999. După zece zile, la 5 februarie 1999, la ora 12.00, în prezenţa membrilor Sfântului Sinod, a președintelui României, a primului ministru și a altor reprezentanți ai instituțiilor de stat, ai vieții culturale și publice românești, a numeroși preoți și mireni, PF Teoctist a sfințit locul din Piața Unirii și a ridicat o cruce ca piatră de temelie a viitoarei Catedrale a Mântuirii Neamului. Din nefericire, numeroasele dificultăți tehnice pe care le ridica acest amplasament, dificultăți cauzate de numeroasele construcții și amenajări care avuseseră loc între timp (cele două magistrale de metrou, canalizarea cursului Dâmboviței etc.), au făcut ca să se renunțe la amplasamentul din Piața Unirii. După o etapă în care au fost propuse alte amplasamente (pe axul Bulevardului Unirii la intersecția străzilor Mircea Vodă și Nerva Traian, în anul 2001, apoi în Parcul Carol, pe platoul ocupat de fostul Monument al Eroilor Comuniști, în 2003), în 2005 Primăria Generală a Municipiului București a propus Patriarhiei Române „ca cel mai potrivit loc din cele existente ce pot fi puse la dispoziție” pentru ridicarea Catedralei: „Dealul Arsenalului, considerat cel mai înalt loc din București”. După acceptul Patriarhiei, Guvernul României a promovat Ordonanța de Urgență nr. 19 / 17 martie 2005 privind realizarea Amplasamentului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului, iar Camera Deputaților a predat, prin Protocolul de predare-primire din 13 februarie 2006, terenul de 11 hectare către Patriarhia Română.[4]

Pe 29 noiembrie 2007, PF Patriarh Daniel a pus piatra de temelie a noului sfânt lăcaș.[5]

La 25 noiembrie 2018 a avut loc sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului, slujba fiind oficiată de Patriarhul Daniel al României și de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu.[6] Se preconizează ca lucrările de construcție și amenajare a catedralei să fie finalizate până în anul 2021.[7]

Etapele construirii catedralei

Macheta catedralei (la scara 1:100)

După definitivarea noului amplasament al lăcașului de cult, Biserica Ortodoxă Română a organizat un concurs pentru alegerea proiectantului general al catedralei. Concursul a fost câștigat (3 iulie 2010) de firma Vanel Exim din Bacău (care a construit, printre altele, Catedrala „Înălțarea Domnului” din Bacău). Proiectul câștigător avea o valoare totală a devizului de execuție a catedralei de circa 100 de milioane de euro.[8]

Conform proiectului, ansamblul Catedralei se întinde pe 11 hectare pe terenul amplasat în apropiere de Palatul Parlamentului, la vest de acesta. Înălțimea totală a catedralei va fi de 120 de metri, clădirea având 120 m lungime, 70 m lățime. Suprafața construită la sol este de 13.668 metri pătrați, suprafața desfășurată construită totală este de 52.530 metri pătrați, iar suprafața utilă totală este de aproape 36.900 metri pătrați. Această construcție are o structură de beton armat, cu ziduri de cărămidă, și va fi asigurată împotriva cutremurelor de peste 8 grade pe scara Richter. Dimensiunile foarte mari vor permite ca în interiorul catedralei să poată intra circa 5.000 de credincioși.[9]

Calendarul lucrărilor de construcție a fost respectat aproape în totalitate[9]:

  • noiembrie 2017 - finalizarea lucrărilor de zidire la nava principală și balcoanele interioare până la cota +45,00 m;
  • aprilie 2018 - finalizarea lucrărilor de zidire la turlele secundare, cota +62,00 m;
  • iunie 2018 - finalizarea lucrărilor de zidire la turla clopotniță, cota +75,50 m;
  • iulie 2018 - finalizarea lucrărilor de zidire la turla principală (Pantocrator), cota +106,00 metri;
  • septembrie 2018 - structura metalică a acoperișului şi realizarea învelitorii acestuia;
  • noiembrie 2018 - finalizarea catapetesmei și sfințirea altarului noii Catedrale Naționale.

Se preconizează ca până în anul 2021 să se finalizeze pictarea integrală a interiorului catedralei Naționale.

Arhitectura

Catapeteasma catedralei

Arhitectura Catedralei Mântuirii Neamului reprezintă o sinteză între tradiție și contemporaneitate, armonizând elemente arhitecturale din diferite zone ale României (ocnițe moldovenești, pridvoare brâncovenești și turnuri zvelte transilvănene), tradiții bizantine, dar și elemente de monumentalitate ca ale unor catedrale occidentale, ținând seama că, în zilele noastre, o mare parte a diasporei române se află în vestul Europei.[10]

Clădirea catedralei, cu o lungime de 126,10 de metri și o lățime de 67,70 metri, va avea o înălţime de 120,00 metri de la sol până la baza crucii de pe turla principală. Principalele spații liturgice sunt dispuse succesiv, în conformitate cu cerințele liturgice ortodoxe: accesul principal pe latura de apus prin intermediul unui pridvor cu arcade, apoi exonartexul, pronaosul, naosul și altarul situat în partea de răsărit. Pe laturile de nord și de sud ale naosului sunt amplasate două abside laterale, iar deasupra naosului se înalță turla principală a bisericii (Pantocratorul). Pe latura vestică, deasupra exonartexului se află spațiul rezervat corului, iar deasupra acestui spațiu se înalță turla clopotniță. La nivelele superioare ale pronaosului și naosului sunt amplasate galerii (balcoane) laterale interioare.[10]

La nivelele inferioare ale catedralei (sub cota +0,00) sunt prevăzute: un paraclis pentru program liturgic de mănăstire zilnic, Muzeul creștinismului românesc, spații pentru consiliere pastorală a pelerinilor, un magazin pentru cărți și obiecte bisericești, iar în exterior vor fi amenajate spații pentru parcare subterană. Circulația pe verticală în interiorul catedralei se va realiza pe scări și prin 8 ascensoare (lifturi) care asigură accesul la toate nivelele inferioare și superioare ale catedralei, mai ales pentru persoanele vârstnice sau cu dizabilități.[10]

Sfințirea altarului catedralei

Actul de sfințire a catedralei

Sfințirea altarului Catedralei Mântuirii Neamului a avut loc la 25 noiembrie 2018, slujba fiind oficiată de Patriarhul Daniel al României și de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu împreună cu un numeros sobor de episcopi și preoți.[6]

La acest eveniment s-a înregistrat o prezență notabilă: circa 45.000 persoane venite din București și din toată țara au asistat la ceremonia de sfințire și la Sfânta Liturghie. Zilele Sfințirii Catedralei (25-30 noiembrie 2018) au fost prelungite până duminică 2 decembrie 2018, pentru a răspunde interesului românilor de a vizita și de a se închina în altarul nou sfințit al Catedralei ce reprezintă și o încununare a Centenarului Marii Uniri. În total, în aceste zile, peste 150.000 de români au venit din toată țara și din diaspora pentru a vedea împlinit un ideal religios și național, închinându-se în altarul nou sfințit, unde se află și moaște ale martirilor români, precum și numele celor peste 350.000 de eroi recunoscuți ai neamului.[11][12]

Note bibliografice

  1. Monitorul Oficial, nr. 49, 6/18 iunie 1884
  2. Nicolae Șt. Noica, Catedrala Mântuirii Neamului – istoria unui ideal, Editura BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2011, p. 51. ISBN: 606-8141-57-2
  3. Ion Cătălin, Catedrala Mântuirii Neamului, proiectul unui simbol național în anii interbelici, 23 noiembrie 2011, Historia.ro
  4. 4,0 4,1 4,2 Istoric: Pași spre împlinirea unui ideal, catedralaneamului.ro, accesat la 29 noiembrie 2018
  5. Prea Fericitul Patriarh Daniel a pus piatra de temelie la Catedrala Patriarhala, 29 noiembrie 2007, Dorina Zdroba, CrestinOrtodox.ro, accesat la 2 decembrie 2018
  6. 6,0 6,1 Raluca Ene, Sfințirea Catedralei Naționale în Anul Centenar, 25 noiembrie 2018, Basilica.ro
  7. Gheorghe Anghel, Eveniment istoric: Patriarhul Ecumenic și Patriarhul României au sfințit Catedrala Mântuirii Neamului, 25 noiembrie 2018, Basilica.ro
  8. Diana Marcu, O firmă din Bacău va construi Catedrala Mântuirii Neamului la „prețul rezonabil” de 100 de milioane de euro, 2 iulie 2010, Gândul.info
  9. 9,0 9,1 Caracteristicile și descrierea Catedralei Naționale, accesat la 27 ianuarie 2019
  10. 10,0 10,1 10,2 Descrierea Catedralei Naționale, accesat la 31 ianuarie 2019
  11. Sorin Ionițe, Peste 100.000 români au vizitat Catedrala sfințită la 100 ani de la Marea Unire, 4 decembrie 2018, Basilica.ro
  12. Sorin Ionițe, Situația pelerinilor care au participat organizat la Sfințirea Catedralei Naționale, 15 aprilie 2019, Basilica.ro


Legături externe