Pridvor

Planul arhitectural al bisericii Chora din Constantinopol

Pridvorul Bisericii Stavropoleos, București

Pridvorul (sl. pritvorŭ) sau exonartex (neologism, tehnic) este tinda bisericii, o încăpere cel mai adesea deschisă ca un cerdac prin care se intră de afară în pronaosul bisericii.

În Țara Românească, pridvorul se generalizează abia în secolul al XVII-lea, iar iconografia sa se cristalizează în secolul al XVIII-lea: „Împrumuturi din repertoriul de pronaos, teme noi, formule ulterior abandonate însoțesc marea temă a Judecății de Apoi, singura stabilă de la început, proprie fiind zonelor vestice ale bisericii.”

Bolta, sau calota centrală a pridvorului, este în general rezervată lui Iisus Hristos, Pantocrator sau Emanuel într-un medalion rotund, înconjurat de cetele îngerilor (în inel în jurul medalionului), dar și de cei patru evangheliști cu tetramorf, într-o slavă în formă pătrată.

Articole înrudite

• Biserică
• Altar
• Pronaos
• Naos