Biserica „Sfântul Pantelimon” - Foișorul de Foc (București)
Biserica „Sfântul Pantelimon” din Bucureşti (cunoscută şi sub numele Biserica „Sf. Pantelimon” de la Foişorul de Foc, datorită situării sale în imediata vecinătate a acestuia) are hramurile Sf. Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon şi Sf. Cuvioasă Parascheva.
Cuprins
Istoric
Construită pe locul unei vechi biserici de lemn, prima datând din 1752 (atestată documentar în testamentul domnitorului Grigore Ghica din iulie 1752), cea de a doua din 1790 (construită de către preotul Ivan ot Silvestru), actuala formă a bisericii Sf. Pantelimon a fost finalizată, conform pisaniei, la 11 aprilie 1876. Lucrările s-au executat după planurile arhitectului Nae Cucu; pictura interioară a fost executată de G. Stoenescu (elev al lui Gh. Tatarăscu); lucrările de sculptură în lemn: catapeteasma, amvonul, jilţurile şi o masă de ofrande aparţin lui Petre Babic; poleitul tâmplei şi a amvonului a fost executat de Franz Ferdinand. Ulterior, în anul 1921, bisericii Sf. Pantelimon i s-a mai adăugat şi un pridvor.
Biserica „Sf. Pantelimon” astăzi
În anul 2008, cu ajutorul credincioşilor, biserica a fost împodobită cu diverse obiecte de cult, candele, iconostase, strane, toate exprimând dragostea închinătorilor sfântului lăcaş pentru Sfântul Pantelimon şi Sfânta Cuvioasă Parascheva, hramul acestei Biserici.
După mărturia preoților bisericii în 2011, Biserica Sf. Pantelimon are nevoie urgentă de lucrări de consolidare şi restaurare. Situate pe umplutura unui pârâu afluent al Dâmboviţei şi în apropierea unui lac secat – pe o bună parte din locul căruia se întinde astăzi impresionantul parc din curtea acestui lăcaş de cult -, fundaţiile de cărămidă moale au antrenat umezeala solului, afectând pereţii şi pictura interioară pe o înălţime care depăşeşte 2 m. Apariţia unor crăpături accentuate la pereţii verticali ai absidelor naosului şi la altar ridică serioase semne de întrebare în privinţa gradului de rezistenţă al fundaţiei. Pentru funcţionalitatea şi aspectul exterior al Bisericii este necesară refacerea pardoselii şi a treptelor pridvorului, inclusiv amenajarea unei rampe de acces pentru persoanele cu handicap. De asemenea, pentru estetizarea faţadelor este neceară refacerea turlei naosului şi a a pronausului, făcute din lemn şi acoperite cu tablă.
Sf. Pantelimon, ocrotitorul bisericii
Din anul 2008, Biserica adăposteşte moaştele Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon. Acest doctor fără de arginţi, prăznuit la 27 iulie, este patronul medicilor.
În anul 1936, unul dintre preoţii parohi de seamă ai bisericii Sf. Pantelimon, P.C. Pr. Gheorghe Popescu-Colibaşi (1900-1974), împreună cu P.C. Pr. Ioan Mihălcescu, fostul său profesor, a alcătuit "Acatistul Sfântului Pantelimon" (lucrare aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române cu hotărârea nr. 3252/7 decembrie 1937), tipărită într-o ediţie princeps în 1937 şi retipărită în Acatistier, începând cu anul 1972[1].
Activități
Pe lângă biserică a existat şi o şcoală de învăţătură pentru copiii mahalalei, condusă la anul 1863 de cântăreţul Radu Simionescu, ajutat de paraclisierul Enache Teodorescu, care, ajungând şi el cântăreţ, conduce şcoala mai departe până către anul 1900.
Astăzi (2011), se încearcă ca, prin orele de cateheză desfăşurate sub numele "Hristos împărtăşit copiilor", această tradiţie să fie reluată cu speranţa că, în viitor, în parcul din curtea bisericii va fi amenajată o gradiniţă pentru copiii din această zonă.
Preoţi slujitori
Preoții slujitori ai bisericii în anul 2011 sunt:
- Pr. Marian Constantinescu (preot paroh)
- Pr. Cătălin Niculescu (preot slujitor)
- Pr. Bogdan Teleanu (preot slujitor)
