Pildele lui Solomon

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Acest articol face parte din seria
Vechiul Testament - Septuaginta
Pentateuhul sau "Legea"
Facerea - Ieșirea - Leviticul - Numerii - Deuteronomul
Cărțile istorice
Iosua Navi - Judecători - Rut

I Regi - II Regi - III Regi - IV Regi
I Cronici - II Cronici - I Ezdra - Neemia - Estera

Cărțile poetice
Cărți de înțelepciune
Iov - Cartea Psalmilor - Pildele lui Solomon - Ecclesiastul
Alte cărți
Cântarea Cântărilor - Plângerile profetului Ieremia
Cărțile Profeților
Profeții Mari

Isaia - Ieremia - Iezechiel - Daniel

Profeții Mici, sau "Cei Doisprezece"

Osea - Amos - Miheia - Ioil - Avdie - Iona - Naum
Avacum - Sofonie - Agheu - Zaharia - Maleahi

Cărțile deuterocanonice și „bune de citit”
Tobit - Iudita - Baruh - Epistola lui Ieremia
Cântarea celor trei tineri - III Ezdra - Cartea înțelepciunii lui Solomon
Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)
Istoria Susanei
Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel
I Macabei - II Macabei - III Macabei
Rugăciunea regelui Manase
Persoane din Vechiul Testament
Patriarhi: Noe - Avraam - Isaac - Lot
Iacov (Israel) - Iosif - Moise - Aaron
Prooroci și Drepți: Ilie Tesviteanul - Elisei - Iezechia
Isaia - Ieremia - Iezechiel - Daniel
Iona - Osea - David - Solomon
Avacum - Iov - Miheia - Maleahi
Samuel - Zaharia - Agheu
Regi Iuda (după diviziune): Roboam - Abia - Asa- Iosafat
Atalia - Ioram- Ahazia - Ioas- Amația
Ozia - Iotam- Ahaz - Iezechia (Ezechia) - Manase
Amon - Iosia - Ioahaz- Eliachim (Ioiachim)
Ioiachin- Sedechia (Matania)
Regi Israel (după diviziune): Ieroboam I - Nadab - Baeșa
Ela - Zimri - Omri - Ahab - Izabela
Ahazia - Ioram - Iehu - Ioahaz - Ioas - Ieroboam al II-lea
Zaharia - Șalum - Menahem - Pecahia - Pecah - Osea (rege)
Descoperiri arheologice biblice
Editați această casetă

Pildele lui Solomon (Proverbele lui Solomon) reprezintă una din cele trei cărți de înțelepciune, didactice ale Vechiului Testament, alături de Cartea lui Iov și Ecclesiastul și una din cele șase cărți poetice ale Vechiului Testament.

Cuprins

Autorii

Autorul principal al cărții este Solomon. Titlul cărții sta mărturie pentru acest lucru: ,,Pildele lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israel”.(1.1, 10.1,25.1). Solomon a rostit trei mii de pilde și 1005 cântări(3Regi4.32), el fiind cel mai înțelept dintre toți oamenii(3Regi 3.12, 4.31). Ceilalți doi autori sunt Agur, fiul lui Iache, care spune câteva proverbe pentru Itiel și Ucal(cap30) și mama împăratului Lemuel care lasă unele proverbe fiului său(cap31).

Solomon a fost fiu al lui David și al Batșebei, rege al Israelului timp de 40 de ani (971-931), a avut o domnie faimoasă, prosperă și tihnită; constructorul Templului din Ierusalim; a atins cea mai mare înțelepciune omenească posibilă.[1][2]

El este cel care, cerând de la Dumnezeu înțelepciune pentru a-și conduce poporul, primește o „o minte înțeleaptă și pricepută” cum n-a avut nimeni înainte de el, și cum nu va avea nimeni după el [3][2][4], cunoștințe multe ca nisipul mării în domeniile zoologiei și botanicii[5][6] și care, pe deasupra, mai primește bogății și slavă, așa încât în timpul vieții lui nu va mai fi niciun împărat ca el.[7]. Iisus face referire la înțelepciunea[8]și slava[9] lui Solomon. El a scris trei mii de pilde din care o parte (cca 800 [10]) alcătuiesc cartea biblică ,,Proverbele lui Solomon ’’(în care Solomon este principalul autor, cu cca 90% din întreaga carte), o mie cinci cântări (Biblia are doi psalmi care-i poartă numele, psalmul 72 și 127).

Cu toate acestea, Solomon, ,,târât de iubire’’, se ,,alipește’’ de unele din cele șapte neamuri mai mari la număr și mai puternice decât cel israelit ,, neamuri interzise de Dumnezeu împăraților Israelului (hitiți, ghirgasiți, amoriți, canaaniți, fereviți, heviți, iebusiți-[11]), iubind femei străine moabite, amonite, edomite, sidoniene și hetite (afară de fata lui Faraon-probabil Siamon, dinastia a XXI-a-[12]). El are ca neveste șapte sute de crăiese împărătești și 300 țiitoare. La bătrânețe, nevestele ,,i-au abătut inima’’, ,,i-au plecat inima spre alți dumnezei’’ astfel că aceasta nu a mai rămas ,, cu totul a lui Dumnezeu, cum fusese inima tatălui său David’’.[13]Dumnezeu se mânie pe Solomon pentru ca acesta nu a păzit poruncile Lui și-l pedepsește cu ruperea împărăției de la el din mâna fiului său, Roboam, și oferirea a 10 seminții slujitorului său, Ieroboam I, cu lăsarea unei seminții fiului său.[14]Spre sfârșitul domniei, Dumnezeu îi ridică doi vrăjmași: Hadad, împăratul Edomului și Rezon, împăratul Siriei.[15]

Un portret amănunțit al lui Solomon putem găsi în principal în Cartea III a Regilor (Cartea I a Împăraților), cap.1-11 și Cartea a II-a a Cronicilor (Cartea II Paralipomena) cap 1-10.

Autoritatea divină

Însuși Mântuitorul amintește înțelepciunea lui Solomon:,,Împărăteasa de la Miazăzi se va scula alături de neamul acesta, în ziua judecății, și -l va osândi, pentru că ea a venit de la marginile pământului, ca să audă înțelepciunea lui Solomon; și iată că aici este Unul mai mare decât Solomon.(Mt12.42, Lc11.31) Tatăl lui, împăratul David, îi recunoaște înțelepciunea(1Regi 2:6-9 ) Apostolul Iacob citează din Proverbe în epistola sa: ,, 6Dar, în schimb, ne dă un har și mai mare. De aceea zice Scriptura: ,,Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar dă har celor smeriți. (Prov3.34) ``(Iac4.6) Apostolul Pavel citeazădin Proverbe în epistola sa către evrei:5Și ați uitat sfatul, pe care vi -l dă ca unor fii: ,,Fiule, nu disprețui pedeapsa Domnului, și nu-ți pierde inima când ești mustrat de El. 6Căci Domnul pedepsește pe cine -l iubește, și bate cu nuiaua pe orice fiu pe care -l primește. (Prov3.11-12) `` (Evrei12.5-6)Apostolul Petru citează din Proverbe astfel: ,,Mai presus de toate, să aveți o dragoste fierbinte unii pentru alții, căci ,,dragostea acopere o sumedenie de păcate. Prov10.12”. (1Pet4.8)

Data

După cum ni se spune în cap25.1, lucrarea datează din vremea domniei lui Ezechia(721-687), așadar din sec 8-7 î.Hr, când oamenii lui Ezechia au adunat aceste proverbe și au adăugat și suplimentul(cap30,31).Unele părți pot fi mai vechi, ajungând chiar până în sec10-9. Doar aproape 800 din cele 3.000 de proverbe ale lui Solomon sunt incluse în Cartea Pildelor.[16]

Mândrie, laudă și smerenie

Mândria nu este decât păcat:,, Privirile trufașe și inima îngâmfată, această candelă a celor răi, nu este decât păcat”(Prov 21.4). Este un neam de oameni ai căror ochi sunt trufași, și cari își țin pleoapele sus. (30.13) Înainte de pieire, inima omului se îngâmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. (18.12)- Domnul se opune celor mândri:,,Domnul surpă casa celor mândri dar întărește hotarele văduvei”(Prov 15.25). Iată care este atitudinea lui Dumnezeu față de cei mândri care sunt batjocoritori: 34Cînd are a face cu cei batjocoritori, Își bate joc de ei, dar celor smeriți le dă har. (Prov3.34) Mândria îl acoperă pe pe om de rușine, duce la certuri iar uneori la atitudine batjocoritoare: 2Cînd vine mândria, vine și rușinea; dar înțelepciunea este cu cei smeriți. (11.2)Prin mândrie se ațâță numai certuri, dar înțelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile.(13.10),,Cel mândru și trufaș se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngâmfării”(Prov 21.24).Înțelepciunea adevărată este incompatibilă cu mândria:Frica de Domnul este urârea răului; trufia și mândria, purtarea rea și gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu (vorbește înțelepciunea-n.r)(8.13) Sfaturi pentru cel mândru cu gânduri rele,, Dacă mândria te împinge la fapte de nebunie, și dacă ai gânduri rele, pune mâna la gură: căci baterea laptelui dă smântână, scărpinatul nasului dă sânge, și stoarcerea mâniei dă certuri”(30.32,33).Cel ce se crede înțelept:12Dacă vezi un om care se crede înțelept, poți să ai mai multă nădejde pentru un nebun decât pentru el.(26.12)

Lauda trebuie să vină de la altcineva:Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.(Prov27.2) Lauda trebuie să se refere la fapte:28Fiii ei se scoală, și o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, și -i aduce laude zicînd:29,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``(Prov31.28-29)femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.(Prov31.30) 31Răsplătiți -o cu rodul muncii ei, și faptele ei s'o laude la porțile cetății(Prov31.31) Lauda nedreaptă:Ca norii și vîntul fără ploaie, așa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. (Prov25.14) Iată cine laudă pe cel rău:Cei ce părăsesc legea laudă pe cel rău, dar cei ce păzesc legea se mînie pe el.(Prov28.4)

Cei smeriți primesc har de la Dumnezeu:34Cînd are a face cu cei batjocoritori, Își bate joc de ei, dar celor smeriți le dă har. (Prov3.34)Smerenia merge mână-n mână cu înțelepciunea:2Cînd vine mândria, vine și rușinea; dar înțelepciunea este cu cei smeriți. (11.2)Cel smerit are șanse mari să dobândească slavă: 33Frica de Domnul este școala înțelepciunii, și smerenia merge înaintea slavei. (15.33)- 12Înainte de pieire, inima omului se îngâmfă, dar smerenia merge înaintea slavei.(18.12)

Înțelepciunea

Înțelepciunea, dar de la Dumnezeu care trebuie căutat, cerut

Înțelepciunea este un dar al lui DumnezeuProv2.6 care este la îndemână, chiar în fața omului, nu la capătul pământului pe unde o caută cei nesăbuiți.Prov17.24 Ea este un șivoi care curge întruna.Prov18.4 Înțelepciunea este un dar la care trebuie să luăm aminteProv2.2, care trebuie cerutProv2.3 , pentru care trebuie să ne rugămProv2.3, care trebuie căutat Prov2.4,18.15, după care trebuie să umblăm ca după o comoară Prov2.4 Ea nu trebuie părăsită și atunci ea ne va păzi, ea trebuie iubită și atunci ne va ocroti, ea trebuie înălțată și atunci ea ne va înălța, ne va pune pe cap cunună plăcută, împărătească.Prov4.5-9 Înțelepciunea iubește pe cine o iubește și cei care o caută cu tot dinadinsul o găsesc.Prov8.17

Frica de Domnul reprezintă începutul și școala înțelepciunii

Înțeleptul Solomon arată că ,,Frica Domnului este începutul științei; dar nebunii nesocotesc înțelepciunea și învățătura”Prov1.7 iar în altă parte spune că ,,Începutul înțelepciunii este frica de Domnul; și știința sfinților este priceperea”Prov9.10 Psalmistul spune și el: Frica Domnului este începutul înțelepciunii/ toți cei ce o păzesc au o minte sănătoasă.Ps111.10Iov arată și el că: ,,Frica de Domnul, aceasta este înțelepciunea, iar depărtarea de rău este pricepere”.Iov28.28 Solomon arată că frica de Domnul este în același timp și școala înțelepciunii.Prov15.33

Înțelepciunea și sfaturile părinților

Înțeleptul ascultă de mustrări Prov9.8, Prov15.31-32, Prov15.5, sfaturi Prov12.15, Prov13.10, Prov19.20 și capătă pricepere Prov15.31-32 , știință Prov19.25, 21.11, înțelepciune pentru viitor Prov19.20, un plus de înțelepciune. Prov9.9 Cel înțelept chiar îl va iubi pe cel ce-l mustră.Prov9.8Învățăturile părinților reprezintă viața, cuvintele părinților reprezintă viață pentru cei ce le găsesc, și sănătate pentru tot trupul lor.Prov4.22 Astfel omul înțelept îi bucură pe părinții săi Prov10.1, 15.20, 23.15, 27.11, 23.24, 29.3 dacă aceștia au folosit corect varga și certarea căci ,,Nuiaua și certarea dau înțelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face rușine mamei sale.Prov29.15

Înțelepciune și smerenie

Solomon spune:,,Nu te socoti singur înțelept; teme-te de Domnul, și abate-te de la rău!Prov3.7 Leneșii și oamenii bogați sunt inclinați să se creadă înțelepți. Leneșul se crede mai înțelept decît șapte oameni cari răspund cu judecată.Prov26.16 și ,,Omul bogat se crede înțelept, dar săracul care este priceput îl cercetează.” Prov28.11 Solomon avertizează: ,,Dacă vezi un om care se crede înțelept, poți să ai mai multă nădejde pentru un nesăbuit decât pentru el.Prov 26.12 În general multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte.Prov16.25, Prov14.12 Solomon arată în Proverbele sale:,,Cînd vine mîndria, vine și rușinea; dar înțelepciunea este cu cei smeriți.Prov11.2 Înțeleptul este modest, discret: ,,Omul înțelept îți ascunde știința, dar inima nebunilor vestește nebunia.Prov12.23 Solomon îndeamnă:Încrede-te în Domnul din toată inima ta, și nu te bizui pe înțelepciunea ta!Prov3.5

Înțeleptul și cuvintele sale

Înțeleptul rege al Israelului arată că ,,cine vorbește mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-și ține buzele, este un om chibzuit.”Prov10.19 și faptul că ,,pe înțelepți îi păzesc buzele lor”.Prov14.3 Vorba puțină și cumpănită este într-atât de caracteristică înțeleptului încât ,,chiar și un prost ar trece de înțelept dacă ar tăcea, și de priceput dacă și-ar ținea gura.Prov17.28 El nu răspunde deloc la defăimări căci ,,Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primește și tace".Prov11.12Înțeleptul să răspundă nesăbuitului ca să nu se creadă înțelept, dar nu după nesăbuința sa.Prov26.4-5 chiar dacă pace între ei nu poate fi.Prov29.9 Înțelepciunea face pe om răbdător, și este o cinste pentru el să uite greșelile.Prov19.11 Nebunul își arată toată patima, dar înțeleptul o stăpînește.Prov29.11Cine este încet la mânie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii.Prov14.29 În plus, înțeleptul ascunde ocara (la adresa lui sau a altora) când o aude.Prov12.16 Cei ușuratici aprind focul în cetate, dar înțelepții potolesc mânia.Prov29.8Mânia împăratului este un vestitor al morții, dar un om înțelept trebuie s-o potolească.Prov16.14 Buzele înțelepte sunt un lucru scump.Prov20.15 Cine are o inimă înțeleaptă, își arată înțelepciunea cînd vorbește, și mereu se văd învățături noi pe buzele lui.Prov16.23 Buzele înțelepților seamănă știința, dar inima celor nesocotiți este stricată.Prov15.7 Limba înțelepților dă știință plăcută, dar gura nesocotiților împroașcă nebunie.Prov15.2 Cine vorbește în chip ușuratic rănește ca străpungerea unei săbii, dar limba înțelepților aduce vindecare.Prov12.18Cuvintele unui înțelept sunt plăcute Prov16.23căci dacă ar spune cuvinte neplăcute s-ar asemăna cu un vrăjitor al cărui șarpe mușcă pentru că nu a fost vrăjit.Ecl10.11-12

Înțelepciunea, meșterul lui Dumnezeu la crearea lumii

Înțelepciunea este cea dintâi dintre lucrările lui Dumnezeu, fiind așezată din veșnicie, înainte de orice început, ea fiind meșterul lui Dumnezeu în crearea lumii.Prov3.19, Prov8.22-31Ea a fost folosită la începutul creației când Dumnezeu a dat legi creației sale; atunci a fost pusă la încercare.Iov28.12-27Cu ajutorul înțelepciunii cârmuiesc împărații, dregătorii și voievozii înțelepți și drepți. Niciun lucru de preț nu se poate asemui cu înțelepciunea.Prov8.11, 16.16, 25.12, 8.14-21 Înțelepciunea are un sălaș necunoscut, prețuiește mai mult decât mărgăritarele.(Prov3.15)

Înțeleptul se ferește și se abate de la rău

Solomon arată că înțelepciunea e molipsitoare:,,Cine umblă cu înțelepții se face înțelept, dar cui îi place să se însoțească cu nebunii o duce rău. Prov13.20Ca urmare, înțeleptul se ferește de rău Prov14.16, 4.27, 14.27, de cei care țin cuvântări stricate sau apucă pe căi întunecoase și sucite Prov2.12-15 dar și de nevasta altuia Prov2.16-19, Prov5.7, se abate de la rău Prov3.7, 4.5, 4.26-27, 7.25,13.14, 14.16, 15.24, 16.6, 21.16, 22.6, inclusiv de la calea lacomilor hoți și criminali.Prov1.15Înțelepciunea veghează și păzește pe om. Prov2.11,Prov14.3

Înțelepciune și chibzuință financiară

Solomon ne sfătuiește să nu ne chinuim să ne îmbogățim, să nu ne punem priceperea în aceasta,,Abia ți-ai aruncat ochii spre ea și nu mai este; căci bogăția își face aripi, și, ca vulturul, își ia zborul spre ceruri.Prov23.4 Cel chibzuit strânge vara Prov10.5 asemenea furnicii, care este model de înțelepciune și prevedere pentru că își strânge mâncarea de vara.Prov6.6 Ridicarea și întărirea casei se fac prin înțelepciune și prin știință se umplu cămările de toate bunătățile de preț și plăcute.Prov24.3-4 Dacă Dumnezeu îl sprijină pe om, acesta poate, prin muncă cinstită, să dobândească chiar avere ,,Comori de preț și untdelemn sunt în locuința celui înțelept, dar omul fără minte le risipește.”Prov21.20 Există în Sfânta Scriptură multe cazuri de oameni cărora Dumnezeu le-a dat darul bogăției (Avraam, Iov, Solomon, Nicodim, etc). Creștinul nu uită însă niciodată ca aceasta e un dar de la Dumnezeu și de aceea împarte din averea sa celor lipsiți.

Beneficiile lumești ale înțelepciunii

Înțelepciunea aduce beneficii în primul rând propriei persoane:,,Dacă ești înțelept, pentru tine ești înțelept; dacă ești batjocoritor, tu singur vei suferi.Prov 9.12 și ,,Cine capătă înțelepciune, își iubește sufletul; cine păstrează priceperea, găsește fericirea.Prov19.8 În unele cazuri face foarte bine și celorlalți, căci uneori înțeleptul câștigă și suflete.Prov11.30 Înțelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiți îi înșală pe ei înșiși.Prov14.8 Înțelepciunea face pe om răbdător.Prov19.11 Respectarea și păstrarea învățăturilor și sfaturile părinților lungesc zilele vieții Prov3.2, 4.12 și aduc multă pace.Prov3.2 Frica de Domnul, caracteristică și înțeleptului, lungește zilele.Prov10.27 Înțelepciunea și chibzuința oferă încredere și scutesc omul de stânjeneli și poticneli Prov4.12,Prov3.23 Prov3.23, 4.12. Cine găsește înțelepciunea are un viitor și nu i se va tăia nădejdea. Prov24.14 Ea este un pom de viață pentru cei ce o apucă, și cei ce o au sunt binecuvântați. Prov3.13,18. Înțelepciunea îndepărtează grijile Prov1.33 , temerile de vreun rău Prov1.33 conferă liniște Prov1.33 , încredere Prov3.23, somn dulce Prov3.24 Cuvintele de învățătură aduc sănătate trupului.Prov4.22 Un om înțelept este plin de putere. Prov24.5, 8.14 și cel priceput își oțelește vlaga.Prov24.5

Beneficiile veșnice ale înțelepciunii- mântuirea (viață veșnică) și moștenirea slavei

Înțelepciunea aduce viață veșnică și ne scapă de moarte (Prov13.14, Prov9.6, 15.24, 15.31, 16.22, 21.16, 3.18, 4.22, 6.23, 11.30, 8.32-36, 6.32, 7.23, 2.18, 5.5, 16.25, 14.12 Prov4.13 Prov3.22) Cine umblă în înțelepciune va fi mântuit Prov28.26 și va moșteni slava.Prov3.35, 4.8, 3.16,8.18

Nesăbuința

Nesăbuință și nelegiuire

Nesăbuitul este prin excelență iute la mânie Prov12.16,14.17,14.29, 20.3 și își dă pe față toată nesăbuința sa Prov12.23,13.6,18.2 , indiferent dacă săvârșește înșelăciuni, nelegiuiri și fapte rușinoase Prov14.8, 10.23, 24.9, Is 32.6, Ecl7.25, Oricum nesăbuința e incompatibilă cu știința, cinstea, înțelepciunea și cu orice virtute Prov1.22, 13.19,14.33, 26.1,7, 24, 7 iar nesăbuitul nu poate fi sub nicio formă de încredere.Prov 26.6,10, 26.8

Nesăbuința și păcatele limbii

Nechibzuitul răspândește defăimareaProv10.18, fie că naște certuri și ocăriProv 18.6, fie că îndrugă numai prostiiProv 9.13,,18.6, 18.7, 26.7,, Prov15.2, 15.7, 14.3, 17.7, 15.14, 17.28 , în toate cazurile buzele sale fiind un laț pentru sufletul lui.Prov18.7, Ecl10.12 Celui nesăbuit trebuie să i se răspundă, ca să nu se creadă înțelept în ochii lui, dar într-un registru diferit și fără pierderea calmului.Prov 26.4,5, 29.9 Un caz aparte este nesăbuitul încurcat la minte care răspunde la vorbă înainte de a o fi ascultat.Prov18.13 Un nesăbuit este de preferat celui arogant sau celui care se zorește la vorbă…Prov 26.12,20.

Nesăbuință și necredință

Nechibzuitul își bate joc de jertfe Prov 14.9, nebunia dărâmă calea omului și inima lui se mânie împotriva Domnului Prov 19.3 Nesăbuitul își pune nădejdea în el și nu în Dumnezeu.Prov 26.28, Ps39.6

Nesăbuință și mândrie

Solomon ne previne:,,Dacă mândria te împinge la fapte de nebunie, și dacă ai gînduri rele, pune mîna la gură/căci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, și stoarcerea mîniei dă certuri.Prov30.31-32

Nesăbuință și lene

Nesăbuitul este risipitor Prov21.20,17.16, viața sa fiind adesea o petrecere veselă fără sfârșit Ecl.7.4-6, Prov19.10 Femeia nebună este cea care își dărâmă casa Prov14.1

Nesăbuința, molipsitoare și devastatoare

Nechibzuința, ca și înțelepciunea, este molipsitoare: cel ce se însoțește cu înțelepții se face înțelept iar cel ce se însoțește cu nesăbuiții se face rău, avertizează Solomon.Prov13.20

Nesăbuința la putere

Nesăbuitul îmbuibat reprezintă unul din cele 3 motive de răscoală socială Prov30.21-23 Cum ai pune o piatră în praștie, așa este când dai mărire unui nebun. Prov26.8 Cel ce trimete o solie printr-un nebun, își taie singur picioarele, și bea nedreptatea Prov26.6 Cum nu se potrivesc zăpada vara, și ploaia în timpul secerișului, așa nu se potrivește slava pentru un nebun.Prov26.1

Îndreptarea nesăbuiților

Varga certării este singura care va reuși să îndepărteze nesăbuința din inima celui tânăr. Prov 22.15 Deveniți adulți, sfaturile, îndemnurile, mustrările nu ajung la inima nechibzuiților.Ecl 4.13, 9.17, Prov 23.9, 12.1, 15.5, 15.20, 1.22-32, 1.23-25, 8.5 : ei au parte de ocara lumii și își întristează părinții.Ecl10.3, Pilde3.35, 10.1 Pedepsele corporale sunt singurele care au efect asupra nechibzuiților, efectul lor fiind însă limitat.Pilde19.29, 29.3, 17.10 Nesăbuința este un păcat greu de învins, recăderea în acest păcat fiind foarte răspândită. Prov 27.22, 26.11 20, 10.8, 10.21, 12.28, 5.22-23, 9.18, Ecl7.17 ,,Chiar dacă vei pisa în piuliță cu pilugul pe cel nebun, întocmai ca pe boabe, tot nu-l vei despărți de nebunia lui.”Prov 27.22 ,,Ca un câine care se întoarce unde a vărsat, așa este omul nebun care se întoarce la nebunia lui.”Prov 26.11

Soarta nesăbuiților

Partea nesăbuitului este nesăbuința.Prov14.18,14.24 Unii nesăbuiți caută înțelepciunea la capătul pământului.Prov17.24….Nechibzuitul va muri în păcatele lui (Prov), crezând că viața sa a fost dreaptă, precum spune Solomon Prov12.1

Păcate sexuale

Femeia curvă și femeia adulteră

Curva este o groapă adâncăProv22.14 , în care dacă cineva cade, își risipește averea Prov29.3, 6.26 putând să rămână doar cu o bucată de pâine.Prov6.26 Căci este pedeapsa Domnului ca cineva să fie lăsat în gura curvelor.Prov22.14 Femeia preacurvară (adulteră) este ispititoare căci, îmbrăcată ca o curvă Prov7.10 , și cu pleoape ademenitoare Prov6.24-25 cea cu inima șireată Prov7.10 îl seduce pe bărbat cu cuvinte amăgitoare Prov5.3,7.4,6.24-25,7.21 mințind fără rușine. Prov 7.13 Veșnic neastâmpărată și bună de gură, Prov7.11 ea are mereu inițiativa: stă la pândă, Prov7.12,7.10, 23.27 iese înaintea bărbatului Prov7.15, îl îmbrățișează, îl sărută Prov7.13 și îi face invitații erotice. Prov7.16-20 Iar după ce păcatul a fost săvârșit, este extrem de ipocrită.Prov30.20

Bărbatul preacurvar

Bărbatul păcălit se duce în patul acesteia precum dă buzna pasărea în laț și boul la măcelărie Prov7.22-23 ,riscând, dincolo de rănile inerente bătăii dintre bărbați Prov6.33-35 , ca niște străini să se sature de averea sau chiar de munca lui (plata răscumpărării păcatului).Prov5.9-14 Asta dacă a scăpat cu viață de gelozia bărbatului înșelat, care se poate dovedi neînduplecat chiar în fața celui mai mare dar.Prov6.34-35 Prins în nelegiuirile lui, apucat de legăturile păcatului lui, el va muri din neînfrânare și prea multă nesăbuință.Prov5.22-23 Cine cade în această fântână strâmtă,Prov23.27 cine se lasă ucis de o astfel de „sabie cu două tăișuri” Prov5.4 își pierde viața singur. (Moartea la care se referă aceste fragmente este una spirituală-n.r) Prov6.30-32 Cu siguranță, el nu va rămâne nepedepsit.Prov 6.27-29

Iubirea

Frumusețea combinată cu lipsa de minte

22Femeia frumoasă și fără minte este ca un inel de aur pus în rîtul unui porc. –(Prov11.22)

Bărbatul înțelept evită femeile cu anumite defecte

4Mai bine să locuiești într'un colț pe acoperiș, decît să locuiești într'o casă mare cu o nevastă gîlcevitoare. -(Prov 21.9,25.24)15O strașină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, și o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.16Cine o oprește, parcă oprește vîntul, și parcă ține untdelemnul în mîna dreaptă.(Prov27.15-16) -19Mai bine să locuiești într'un pămînt pustiu, decît cu o nevastă gîlcevitoare și supărăcioasă. (Prov 21.19),

Soția, un lucru de preț venit de la Domnul

Cel ce găsește o femeie bună află un lucru de preț (eng, ESV, ASV-a good thing, NIVUK- what is good și dobândește o favoare (Eng, favor) de la Dumnezeu.(Prov18.22)14Casa și averea le moștenim dela părinți, dar o nevastă cuminte (eng. prudent-ESV, NIVUK, ASV) este un dar dela Domnul. (ESV, NIVUK;ASV- is from God)

Soțul este îndrăgostit necurmat de îmbrățișările și de dragostea ei

15Bea apă din fîntîna ta, și din izvoarele puțului tău. 16Ce, vrei să ți se verse izvoarele afară? Și să-ți curgă rîurile pe piețele de obște? 17Lasă-le să fie numai pentru tine, și nu pentru străinii de lîngă tine. 18Izvorul tău să fie binecuvîntat, și bucură-te de nevasta tinereții tale. 19Cerboaică iubită, căprioară plăcută: fii îmbătat tot timpul de îmbrățișările ei, fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei!(Prov5.15-10)

O femeie plăcută capătă cinste

16O femeie plăcută (binevoitoare, amabilă) (gracious-ESV, ASV, NIVUK-kind-hearted) capătă cinste, și cei asupritori capătă bogăție. (Prov11.16)

Soția ideală

Nevasta ideala este una harnică, gospodină, întreprinzătoare, miloasă, optimistă, inspiră încredere, se teme de Dumnezeu și este înțeleaptă (Prov 31.10-31).

10Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preț decît mărgăritarele. 11Inima bărbatului se încrede în ea, și nu duce lipsă de venituri. 12Ea îi face bine, și nu rău, în toate zilele vieții sale. 13Ea face rost de lînă și de in, și lucrează cu mâini harnice. 14Ea este ca o corabie de negoț; de departe își aduce pînea. 15Ea se scoală cînd este încă noapte, și dă hrană casei sale, și împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale. 16Se gîndește la un ogor, și -l cumpără; din rodul muncii ei sădește o vie. - 17Ea își încinge mijlocul cu putere, și își oțelește brațele. 18Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea. 19Ea pune mîna pe furcă, și degetele ei țin fusul. 20Ea își întinde mîna către cel nenorocit, își întinde brațul către cel lipsit. 21Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu. 22Ea își face învelitori, are haine de in supțire și purpură. 23Bărbatul ei este bine văzut la porți, cînd șade cu bătrînii țării. 24Ea face cămăși, și le vinde, și dă cingători negustorului. 25Ea este îmbrăcată cu tărie și slavă, și rîde de ziua de mîne. 26Ea deschide gura cu înțelepciune, și învățături plăcute îi sînt pe limbă. 27Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, și nu mănîncă pînea lenevirii. 28Fiii ei se scoală, și o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, și -i aduce laude zicînd: 29,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``(Prov31.10-29)

Lenea și munca

Lenea

Leneșul este foarte comod:,,Leneșul nu-și frige vânatul dar comoara de pret a unui om este munca”(Prov12.27).,,Leneșul își vîră mîna în strachină, și n'o duce înapoi la gură”(Prov19.24).,,Leneșul își vîră mîna în blid, și -i vine greu s'o ducă iarăș la gură”(Prov26.15). Leneșul este iubitor de somn:Lenea te cufundă într'un somn adînc, și sufletul molatic sufere de foame.(Prov19.15).Cum se învîrtește ușa pe țîțînile ei, așa se învîrtește leneșul în patul lui.(Prov 26.14).,,...ațipirea te face să porți zdrențe.(Prov23.21)Gospodăria sa devine o veritabilă ruină:30Am trecut pe lîngă ogorul unui leneș, și pe lîngă via unui om fără minte. 31Și era numai spini, acoperit de mărăcini, și zidul de piatră era prăbușit. 32M'am uitat bine și cu luare aminte, și am tras învățătură din ce am văzut.(Prov24.30-32).El nu vrea să lucreze cu mâinile:25Poftele leneșului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile.Prov 21.25 și exagerează dificultățile găsirii unei slujbe:13Leneșul zice: ,,Afară este un leu, care m'ar putea ucide pe uliță!`(Prov22.13)13Leneșul zice: ,,Afară este un leu, pe ulițe este un leu!(Prov26.13).9Mai bine să fii într'o stare smerită și să ai o slugă, decît să faci pe fudulul și să n'ai ce mînca. (Prov.12.9) ,,Poftele leneșului îl omoară”:25Poftele leneșului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mînile. - 26Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -(Prov 21.25-26).Leneșul dorește mult, și totuș, n'are nimic, dar cei harnici se satură.(Prov 13.4)Toamna, leneșul nu ară; la secerat, ar vrea să strîngă roade, dar nu este nimic! -(Prov 20.4).Sărăcia și lipsa vin peste el:Și sărăcia vine peste tine, ca un hoț, și lipsa, ca un om înarmat (Prov.6.9-11, similar Prov24.30-34). Iar dacă are o slujbă el este o pacoste pentru șeful lui:26Cum este oțetul pentru dinți și fumul pentru ochi, așa este leneșul pentru cel ce -l trimete (Prov 10.26). Și el sărăcește: Cine lucrează cu o mînă leneșă sărăcește, dar mîna celor harnici îmbogățește.(Prov 10.4). Pe de altă parte, omul leneș se face a doua oară frate cu Cel Rău, deoarece calcă din nou porunca lui Dumnezeu, care, de această dată, îl trimisese la muncă trudnică, ca pedeapsă pentru nesocotirea primei porunci de a nu mânca din pomul cunoașterii binelui și răului (Fac, cap3):9Cine se lenevește în lucrul lui este frate cu cel ce nimicește.(Prov 18.9). Leneșul se crede și foarte înțelept:Leneșul se crede mai înțelept decît șapte oameni cari răspund cu judecată.(Prov 26.16). Furnica, care n-are nici căpetenie, nici privighetor, nici stăpân, este modelul de prevedere, hărnicie și responsabilitate la care leneșul, luând aminte, se poate înțelepți:6Du-te la furnică, leneșule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, și înțelepțește-te! 7Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn; 8totuș își pregătește hrana vara, și strînge de ale mîncării în timpul secerișului.(Prov 6.6-8).

Activități asemănătoare cu lenea

23Oriunde se muncește este și cîștig, dar oriunde numai se vorbește, este lipsă. (Prov14.23)11Cine-și lucrează ogorul va avea belșug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte.(Prov12.11) 19Cine își lucrează cîmpul are belșug de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belșug de sărăcie.(Prov28.19)5Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face rușine.(Prov 10.4,5).Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, și te vei sătura de pîne. -(Prov 20.13)..Vezi-ți întîi de treburi afară, îngrijește de lucrul cîmpului, și apoi apucă-te să-ți zidești casa.(Prov24.27)

Munca

,,Leneșul nu-și frige vînatul dar comoara de preț a unui om este munca”(Prov12.27). Cine muncește, pentru el muncește, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. (Prov 16.26).Oriunde se muncește este și câștig:11Cine-și lucrează ogorul va avea belșug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. - (Prov 12.11).19Cine își lucrează cîmpul are belșug de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belșug de sărăcie. - (Prov 28.19).Oriunde se muncește este și cîștig, dar oriunde numai se vorbește, este lipsă.(Prov 14.23).,,Cine lucrează cu o mînă leneșă sărăcește, dar mîna celor harnici îmbogățește”(Prov10.4).,,Mîna celor harnici va stăpîni, dar mîna leneșă va plăti bir”(Prov12.24).,,Leneșul dorește mult, și totuș, n'are nimic, dar cei harnici se satură”(Prov13.4).,,Planurile omului harnic nu duc decît la belșug, dar cel ce lucrează cu grabă n'ajunge decît la lipsă”(Prov21.5). 4Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belșug de roduri.(Prov14.4) 18Cine îngrijește de un smochin va mînca din rodul lui, și cine-și păzește stăpînul va fi prețuit. – (Prov27.18)Femeia creștină ideală este cea cinstită, care este mai de preț decât mărgăritarele, care nu mănâncă ,,pâinea” lenevirii, ci este harnică, atât în ceea ce privește gospodăria și creșterea copiilor, cât și în ceea ce privește aducerea de venituri prin comerț sau îndeletniciri manuale. (Prov31.10-29)

Teama

Teama negativă

dar cel ce m'ascultă va locui fără grijă, va trăi liniștit și fără să se teamă de vreun rău.(1.33)Cînd te vei culca, vei fi fără teamă, și cînd vei dormi, somnul îți va fi dulce.(3.24)Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol.(10.9) –Neprihănirea oamenilor cinstiți îi cîrmuiește fără teamă, dar vicleniile celor stricați le aduc pieirea.(11.3) Nu te teme nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi;(3.25) Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n'are de ce să se teamă.(29.25)

Frica de Dumnezeu

Prin dragoste și credincioșie omul ispășește nelegiuirea, și prin frica de Domnul se abate de la rău.(16.6) Frica de Domnul este urîrea răului; trufia și mîndria, purtarea rea și gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu.(8.13) Ferice de omul care se teme necontenit de Dumnezeu, dar cel ce-și împietrește inima cade în nenorocire.(28.14)Frica de Domnul lungește zilele, dar anii celui rău sînt scurtați.(10.27) Pentru că (cei răi-n.r) au urît știința, și n'au ales frica Domnului,(1.29) Nu te socoti singur înțelept; teme-te de Domnul, și abate-te de la rău!/Aceasta va aduce sănătate trupului tău, și răcorire oaselor tale. (3.7-8) Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, și copiii lui au un loc de adăpost la El.(Prov14.26) Fiule, teme-te de Domnul și de împăratul; și să nu te amesteci cu cei neastîmpărați!(24.21) Frica de Domnul este un izvor de viață, ea ne ferește de cursele morții. (14.26,27)Frica de Domnul duce la viață, și cel ce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire.(19.23)

Prietenia

Binefacerile prieteniei

Prietenul îți dăruiește priviri prietenoase care înveselesc inima (Prov 15.30), iar cuvintele sale sunt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet și sănătoase pentru oase(Prov 16.24), fiind curate înaintea Domnului (Prov 15.30). Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună (Prov 12.26) și sfaturile pline de dragoste ale unui prieten sunt tot atât de dulci precum untdelemnul și tămâia înveselesc inima (Prov 27.9). Mustrările sale sunt preferabile unei prietenii ascunse (Prov 27.5), căci rănile pricinuite de ele dovedesc credincioșia lui (Prov 27.6). Prietenul adevărat iubește oricând, chiar în nenorocire când ajunge ca un frate(Prov 17.17) sau chiar mai mult(Prov 18.24).

Sfaturi pentru menținerea prieteniei

Omul înțelept nu are mulți prieteni- căci cine își face mulți prieteni spre nenorocire sa și-i face(Prov18.24)- și nu îi părăsește (Prov 27.10). Prietenul care caută dragostea uită greșeala, nu o mai pomenește, ci o acoperă (Prov 17.9). În ziua necazului nu trebuie să intri în casa acestuia (Prov 27.10), iar vizitele în casa prietenului să fie rare, pentru ca să nu se sature de tine și să te urască.(Prov25.17). Pârâtorul dezbină și pe cei mai buni prieteni (Prov 16.28).

Motive de îndepărtare între prieteni

Săracul ajunge să fie părăsit și urât chiar de prietenul său(Prov14.20, 19.4,7) în timp ce bogatul și cel ce dă daruri sunt înconjurați de mulți prieteni(Prov14.20,19.4).

Însoțiri interzise și însoțiri periculoase

Însoțirea cu cei nesăbuiți te face rau(Prov13.20) (Prov14.7) Sunt interzise însoțirile cu cei lacomi de câștig capabili de furt și crimă (Prov1.10-19), cu oamenii neastâmpărați(Prov24.21), Nu trebuie să ne împrietenim cu cei care nu-și pot ține gura, scrie Solomon.(Prov20.19) De asemenea, nici cu cei mânioși ca nu cumva ca acela să se deprindă cu cărările lui, și să-i ajungă o cursă pentru suflet, avertizează Solomon (Prov 22.24-25). Însoțirea cu cei desfrânați te face de rușine în fața tatălui tău, spune înțeleptul împărat(Prov28.7) Însoțirea cu cei lacomi de mâncare și băutură te molipsește și te face sărac, avertizează același Solomon.(Prov23.20-21)

Altele

Prietenia cu Dumnezeu și cu virtuțile:Dumnezeu este prieten cu oamenii neprihăniți.(Prov3.32), Omul trebuie să se împrietenească cu virtuțile, spre exemplu cu înțelepciunea, spune Solomon (Prov7.4) Dumnezeu în prietenie:Când sunt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar și pe vrăjmașii lui.(Prov16.7)Prietenia cu împăratul:Ajunge prieten cu împăratul cine iubește curăția inimii și are bunăvoința pe buze.(Prov22.11)

Invidia

A nu invidia pe cei răi

Solomon spune:Nu pizmui pe omul asupritor, și nu alege niciuna din căile lui!(3.31). Nu te mânia din pricina celor ce fac rău, și nu pizmui pe cei răi!(24.19) Nu pizmui pe oamenii cei răi, și nu dori să fii cu ei;(24.1) Alt proverb arată și motivul: ,,Nu te mânia din pricina celor ce fac rău, și nu pizmui pe cei răi! /Căci cel ce face răul n-are niciun viitor, și lumina celor răi se stinge.” (24.17-20). Frica de Domnul trebuie să-i ia locul:Să nu-ți pizmuiască inima pe cei păcătoși, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;(23.17)

A nu te bucura de nenorocirea aproapelui

Cine se bucură de o nenorocire, nu va rămâne nepedepsit.(17.5) Nu te bucura de căderea vrăjmașului tău, și să nu ți se veselească inima când se poticnește el, / ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, și să-Și întoarcă mânia de la el. (Prov24.17-18)

Atitudinea față de pizmași

Este de evitat și a lua masa cu un pizmaș mai înstărit care îți poate oferi mâncăruri alese:

Nu mânca pâinea celui pizmaș, și nu pofti mâncările lui alese,

căci el este ca unul care își face socotelile în suflet. ,,Mănâncă și bea``, îți va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa, și cuvintele plăcute pe care le vei spune, sunt pierdute.(23.6-8)

Lăcomia de băutură și mâncare

Dumnezeu detestă lăcomia:Domnul nu lasă să piară de foame sufletul celui drept; însă el respinge lăcomia celor fără de lege. (10.3) Bețivul și îmbuibatul sărăcesc:

19Ascultă, fiule, și fii înțelept; îndreaptă-ți inima pe calea cea dreaptă.

20Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.

21Căci bețivul și cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, și ațipirea te face să porți zdrențe.(Prov23.19-21)

17Cine iubește petrecerile va duce lipsă, și cine iubește vinul și untdelemnul dresurilor nu se îmbogățește. - (Prov 21.17)

Consecințele beției

Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînțelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roși? Ale celor ce întîrzie la vin, și se duc să golească paharul cu vin amestecat. Nu te uita la vin cînd curge roș și face mărgăritare în pahar; el alunecă ușor, dar pe urmă ca un șarpe mușcă și înțeapă ca un basilisc. Ochii ți se vor uita după femeile altora, și inima îți va vorbi prostii. Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg. ,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!`(Prov 23.29-35)`

1Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înțelept. - (Prov.20.1)

Lăcomia duce la saturație și scârbă

16Dacă dai peste miere, nu mînca decît atît cît îți ajunge, ca să nu ți se scîrbească și s'o verși din gură.(25.16)27Nu este bine să mănînci multă miere: tot așa, nu este o cinste să alergi după slava ta însuți.(25.27)

Dacă stai la masă la unul din cei mari

1Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte: 2pune-ți un cuțit în gît, dacă ești prea lacom. 3Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înșelătoare.(Prov23.3)

Mai bine modestie cu dragoste și pace decât belșug cu ură și ceartă

17Mai bine un prînz de verdețuri, și dragoste, de cît un bou îngrășat, și ură. -”(Prov15.15-17) 1Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! - (Prov.17.1)

Compania petrecăreților

7Celce păzește legea, este un fiu priceput, dar celce umblă cu cei desfrînați(petrecăreți, îmbuibați-glutton) face rușine tatălui său.(Prov28.7)

Gândurile rele

29Nu gîndi rău împotriva aproapelui tău, cînd locuiește liniștit lîngă tine.(Prov3.29)26Gîndurile rele sînt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui.(Prov15.26) 22În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar cei ce gîndesc binele lucrează cu bunătate și credincioșie.(Prov14.29) 8Cine se gîndește să facă rău, se cheamă un om plin de răutate./9Gîndul celui nebun nu este decît păcat, și batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni.(Prov24.8-9)

Păcatul indiferenței și al lipsei de empatie

10Sufletul celui rău dorește răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui.(Prov21.10) 13Cine își astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. (Prov21.13) 20Ca unul care își scoate haina pe o zi rece, sau varsă oțet pe silitră, așa este cine cîntă cîntece unei inimi în nenorocire.(25.20) -

Omul

Suflarea omului:Suflarea omului este o lumină a Domnului, care pătrunde pînă în fundul măruntaielor.(20.27) Omul se crede bun:Omul socotește că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul.(21.2) Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul.(16.2) Multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte.(16.25) – Mulți oameni își trîmbițează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios?(20.6) 12Este un neam de oameni care se crede curat, și totuși, nu este spălat de întinăciunea lui. (Prov30.12) Omul înțelege puțin din calea sa:Domnul îndreaptă pașii omului, dar ce înțelege omul din calea sa? (20.24)Dumnezeu cunoaște în totalitate inimile oamenilor:11Locuința morților și Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! (15.11)- Omul se cunoaste după copilărie:11Copilul lasă să se vadă încă din faptele lui dacă purtarea lui va fi curată și fără prihană.(Prov20.11)Păcătoșenia omului:9Cine poate zice: ,,Mi-am curățit inima, sînt curat de păcatul meu?`` (Prov20.9)Aducerea la suprafata a scopurilor omului:Scopurile (planurile, proiectele, secretele) (ESV, ASV-purposes) în inima omului sînt ca niște ape adînci, dar omul priceput știe să le scoată la iveală Prov20.5

Păcatul răzbunării și al întoarcerii de rău pentru bine

Omul nu trebuie să se răzbune ci să nădăjduiască în Domnul care-l va ajuta: 22Nu zice: ,,Îi voi întoarce eu răul!`` Nădăjduiește în Domnul, și El te va ajuta.(Prov20.22) 29Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el așa am să -i fac și eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -(Prov24.29)

21Dacă este flămînd vrăjmașul tău, dă -i pîne să mănînce, dacă -i este sete, dă -i apă să bea.

22Căci făcînd așa, aduni cărbuni aprinși pe capul lui, și Domnul îți va răsplăti. (Prov25.21-22)-

13Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa.(Prov17.13)

Dreptate și nedreptate

Dreptate

3A face dreptate și judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. (Prov21.3)15Cel ce iartă pe vinovat și osîndește pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului.(17.15) 26Mulți umblă după bunăvoința celui ce stăpînește, dar Domnul este acela care face dreptate fiecăruia.(Prov29.26)

Măsurile de cântărit

1Cumpăna înșelătoare este urîtă Domnului, dar cîntăreala dreaptă Îi este plăcută.(11.1) 11Cîntarul și cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutățile de cîntărit sînt lucrarea Lui. (16.11)- 10Două feluri de greutăți și două feluri de măsuri, sînt o scîrbă înaintea Domnului.(20.10)

A nu se avea în vedere fața omului

Judecatorul nu trebuie sa aiba in vedere fata celui rau si sa nedreptatesca pe cel neprihanit la judecata(18.5)23Iată ce mai spun înțelepții: ,,Nu este bine să ai în vedere fața oamenilor în judecăți.`(24.23)`Nu este bine să ai în vedere fața celui rău, ca să nedreptățești pe cel neprihănit la judecată.(18.5) 23Domnul urăște două feluri de greutăți, și cîntarul mincinos nu este un lucru bun.(20.23) –21Nu este bine să cauți la fața oamenilor; chiar pentru o bucată de pîne poate un om să se dedea la păcat.(28.21)

Fără mită, daruri

23Cel rău primește daruri pe ascuns, ca să sucească și căile dreptății.(17.23) 27Cel lacom de cîștig își turbură casa, dar cel ce urăște mita va trăi.(15.27) -

Cei drepți

5Gîndurile celor neprihăniți nu sînt decît dreptate, dar sfaturile celor răi nu sînt decît înșelăciune(Prov12.5) 8Toate cuvintele gurii mele sînt drepte, n'au nimic neadevărat nici sucit în ele.(Prov8.8) 8Mai bine puțin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate.(Prov16.8) 2Comorile cîștigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăvește dela moarte.(Prov10.2) 5Oamenii dedați la rău nu înțeleg ce este drept, dar ceice caută pe Domnul înțeleg totul.(Prov28.5)

Judecători și împărați

25Dar celor ce judecă drept le merge bine, și o mare binecuvîntare vine peste ei.(Prov24.25)4Nu se cade împăraților, Lemuele, nu se cade împăraților să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;5ca nu cumva, bînd, să uite legea, și să calce drepturile tuturor celor nenorociți.(Prov31.4-5)8Deschide-ți gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiți! 9Deschide-ți gura, judecă cu dreptate, și apără pe cel nenorocit și pe cel lipsit.(Prov31.8-9) 24Pe cine zice celui rău: ,,Tu ești bun!`` îl blastămă popoarele, și -l urăsc neamurile.(24.24) 26Nu este bine să osîndești pe cel neprihănit la o gloabă, nici să lovești pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor.(17.26) 8Împăratul care șade pe scaunul de domnie al dreptății risipește orice rău cu privirea lui.(Prov20.8) -12Împăraților le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întărește un scaun de domnie. - 13Buzele neprihănite sînt plăcute împăraților, și ei iubesc pe celce vorbește cu neprihănire. (Prov16.12-13) 10Hotărîri dumnezeiești sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greșeli cînd judecă. (Prov16.10)-

Cei nedrepți

8Mai bine puțin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. (Prov16.8) 2Comorile cîștigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăvește dela moarte.(Prov10.2)28Un martor stricat își bate joc de dreptate, și gura celor răi înghite nelegiuirea.(19.28)Frații nedreptățiți sînt mai greu de cîștigat decît o cetate întărită, și certurile lor sînt tot așa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărătești(18.19).5Oamenii dedați la rău nu înțeleg ce este drept, dar ceice caută pe Domnul înțeleg totul.(Prov28.5)23Ogorul pe care -l desțelinește săracul dă o hrană îmbelșugată, dar mulți pier din pricina nedreptății lor. (Prov13.23)- 7Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept.(Prov21.7)16O femeie plăcută capătă cinste, și cei asupritori capătă bogăție.(11.16) -26Cine oprește grîul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce -l vinde vine binecuvîntarea.(11.26) - 29Omul asupritor amăgește pe aproapele său, și -l duce pe o cale, care nu este bună.(16.29) 22Nu despuia pe sărac, pentrucă este sărac, și nu asupri pe nenorocitul care stă la poartă! (22.22)28Nu muta hotarul cel vechi, pe care l-au așezat părinții tăi.(22.28) - 10Nu muta hotarul văduvei, și nu intra în ogorul orfanilor,(23.10) 11căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta. (23.11)8Cine își înmulțește avuțiile prin dobîndă și camătă, le strînge pentru celce are milă de săraci.(28.8) 14Este un neam de oameni, ai căror dinți sînt niște săbii, și ale căror măsele sînt niște cuțite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, și pe cei lipsiți dintre oameni.(30.14) 13Cine își astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga.(21.13)

Ferirea de rău, păzirea sufletului, veghe

17Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela își păzește sufletul, care veghează asupra căii sale. (Prov16.17) 27nu te abate nici la dreapta nici la stînga, și ferește-te de rău.(Prov4.27) 16Cine păzește porunca, își păzește sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri.(Prov19.16) - 23Păzește-ți inima mai mult decît orice, căci din ea ies izvoarele vieții.

24Izgonește neadevărul din gura ta; și depărtează viclenia de pe buzele tale!

25Ochii tăi să privească drept, și pleoapele tale să caute drept înaintea ta.

26Cărarea pe care mergi să fie netedă, și toate căile tale să fie hotărîte:

27nu te abate nici la dreapta nici la stînga, și ferește-te de rău.(Prov4.23-27)

Făgăduințe, blesteme, binecuvântări, jertfe

Făgăduințe

25Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduință sfîntă, și abea după ce a făcut juruința să se gîndească.(20.25)

Blesteme și binecuvântări

33Blestemul Domnului este în casa celui rău, dar locuința celor neprihăniți o binecuvintează.(Prov3.33) 2Cum sare vrabia încoace și încolo și cum zboară rîndunica, așa nu nimerește blestemul neîntemeiat. (Prov26.1-2)14Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineață, este privită ca un blestem.(Prov27.12-14)11Este un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, și nu binecuvintează pe mamă-sa..(Prov30.11)

Jertfa

9Cinstește pe Domnul cu averile tale, și cu cele dintîi roade din tot venitul tău: 10căci atunci grînarele îți vor fi pline de belșug, și teascurile tale vor geme de must.(3.9-10) 27Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite Prov21.27. -

Credința

20Un om credincios este năpădit de binecuvîntări, dar cel ce vrea să se îmbogățească repede nu rămîne nepedepsit(Prov28.20) 20Cine cugetă la Cuvîntul Domnului, găsește binele, și cine se încrede în Domnul este binecuvântat.(Prov16.20) 5Încrede-te în Domnul din toată inima ta, și nu te bizui pe înțelepciunea ta! (3.5)6Prin dragoste și credincioșie omul ispășește nelegiuirea, și prin frica de Domnul se abate dela rău.(Prov16.6) Este vorba de credința matură in Dumnezeu, nu de credulitatea fără discernământ a oamenilor creduli -15Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge.(14.15)

Bunătatea și credincioșia

În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate și credincioșie. (14.22). Să nu te părăsească bunătatea și credincioșia: leagă-ți-le la gît, scrie-le pe tăblița inimii tale. /Și astfel vei căpăta trecere și minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor.(Prov3.3-4)Mulți oameni își trîmbițează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? /Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el! –(Prov20.6-7)

Oameni de încredere și lipsiți de credibilitate

19Ca un dinte stricat și ca un picior care șchioapătează, așa este încrederea într'un stricat la ziua necazului. - (Prov25.19). 17Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire. –(Prov13.17) 6Celce trimete o solie printr'un nebun, își taie singur picioarele, și bea nedreptatea.(Prov26.6) 13Ca răcoreala zăpezii pe vremea secerișului, așa este un sol credincios pentru cel ce -l trimete: el înviorează sufletul stăpînului său.(Prov25.13)Nevasta ideala este una care inspiră încredere, fiind harnică, gospodină, miloasă, optimistă, temătoare de Dumnezeu și înțeleaptă(Prov 31.10-31)

Necredința

Iată soarta celor necredincioși:cei răi vor fi nimiciți din țară, și cei necredincioși vor fi smulși din ea. (Prov2.22).

Batjocura

Mustrare

,,Pînă cînd veți iubi prostia, proștilor? Pînă cînd le va plăcea batjocoritorilor batjocura, și vor urî nebunii știința?(1.22) Batjocoritorul caută înțelepciunea și n'o găsește, dar pentru omul priceput știința este lucru ușor.(14.6) -

Dumnezeu și batjocoritorii

5Cine își bate joc de sărac, își bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit.(17.5) 31Cine asuprește pe sărac, batjocorește pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinstește pe Ziditorul său. (14.31)- Cînd are a face cu cei batjocoritori, Își bate joc de ei, dar celor smeriți le dă har.(3.34) 21Cine disprețuiește pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociți.(14.21)

Mustrarea batjocoritorului

Cel ce mustră pe un batjocoritor își trage dispreț, și cel ce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înțelept, și el te va iubi!(9.7-8) Un fiu înțelept ascultă învățătura tatălui său, dar batjocoritorul n'ascultă mustrarea.(13.1) Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înțelepți.(15.12)

Consecințele atitudinii batjocoritoare

Gîndul celui nebun nu este decît păcat, și batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni.(24.9) Dacă ești înțelept, pentru tine ești înțelept; dacă ești batjocoritor, tu singur vei suferi.(9.12) Izgonește pe batjocoritor, și cearta se va sfîrși, neînțelegerile și ocările vor înceta.(22.10)

Educarea batjocoritorului

Lovește pe batjocoritor, și prostul se va face înțelept; mustră... pe omul priceput, și va înțelege știința. –(19.25)Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, și loviturile pentru spinările nebunilor.(19.29)Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înțelept: și cînd se dă învățătură celui înțelept, el capătă știința. (21.11)-

Cel mândru și batjocoritor

Cel mîndru și trufaș se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.(21.24)

Vinul îl face pe om batjocoritor

Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înțelept.(20.1) -

Dragostea

Cum înveselește untdelemnul și tămîia inima, așa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten.(27.9) Prin dragoste și credincioșie omul ispășește nelegiuirea, și prin frica de Domnul se abate dela rău.(16.6) -Ura stîrnește certuri, dar dragostea acoperă toate greșelile.(10.12) Cine acopere o greșală, caută dragostea, dar cine o pomenește mereu în vorbirile lui, dezbină pe prieteni.(17.9)

Nădejdea

32Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar și la moarte trage nădejde (14.32). O nădejde amînată îmbolnăvește inima, dar o dorință împlinită este un pom de viață.(13.12)26căci Domnul va fi nădejdea ta, și El îți va păzi piciorul de cădere.(Prov3.26);22Nu zice: ,,Îi voi întoarce eu răul!`` Nădăjduiește în Domnul, și El te va ajuta. (Prov20.22)

Mila și lipsa milei

Mila și Dumnezeu

Cine asuprește pe sărac, batjocorește pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinstește pe Ziditorul său.(Prov14.31) 17Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, și El îi va răsplăti binefacerea.(Prov19.17)

Mila face bine sufletului

27Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, cînd poți s'o faci. 28Nu zice aproapelui tău: ,,Du-te și vino iarăș; îți voi da mîne!`` cînd ai de unde să dai. (3.27-28)Omul milostiv va fi binecuvîntat, pentru că dă săracului din pâinea lui.(Prov 22.9) Omul milostiv își face bine sufletului său când cel fără milă își chinuiește trupul său.(11.17). 27Cine dă săracului, nu duce lipsă, dar cine închide ochii, este încărcat cu blesteme.(28.27) - 21Cine disprețuiește pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociți.(14.21)25Sufletul binefăcător va fi săturat, și cel ce udă pe alții va fi udat și el. (11.24-25)- 24Unul, care dă cu mîna largă, ajunge mai bogat; și altul, care economisește prea mult, nu face decît să sărăcească. 11.24

Lipsa milei față de animale

10Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă.(12.10).

Darurile- bune și rele

Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc.(17.8) -Cel rău primește daruri pe ascuns, ca să sucească și căile dreptății.(17.23) -Darurile unui om îi fac loc, și -i deschid intrarea înaintea celor mari. (18.6)-Omul darnic are mulți lingușitori, și toți sînt prieteni cu cel ce dă daruri. (19.6)

Băuturile alcoolice

Dați băuturi tari celui ce piere, și vin, celui cu sufletul amărît”(Prov 31.6)Nu se cade împăraților, Lemuele, nu se cade împăraților să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari(Prov 31.4) 20Nu fi printre ceice beau vin, nici printre cei ce se îmbuibează cu carne. 21Căci bețivul și cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, și ațipirea te face să porți zdrențe.(Prov23.20-21)

Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînțelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roși? Ale celor ce întîrzie la vin, și se duc să golească paharul cu vin amestecat. Nu te uita la vin cînd curge roș și face mărgăritare în pahar; el alunecă ușor, dar pe urmă ca un șarpe mușcă și înțeapă ca un basilisc. Ochii ți se vor uita după femeile altora, și inima îți va vorbi prostii. Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg. ,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!`(Prov 23.29-35)`

1Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înțelept”(Prov.20.1)17Cine iubește petrecerile va duce lipsă, și cine iubește vinul și untdelemnul dresurilor nu se îmbogățește. ”(Prov 21.17)

Slujitorii, robii

19Nu prin vorbe se pedepsește un rob, căci chiar dacă pricepe, n'ascultă. (29.19)21Slujitorul pe care -l răsfeți din copilărie, la urmă ajunge de se crede fiu.(29.21) - 10Nu cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme și să te faci vinovat.(30.10)

Uciderea

Hoți ucigași: Fiule, dacă niște păcătoși vor să te amăgească, nu te lăsa cîștigat de ei! Dacă-ți vor zice: ,,Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei lațuri celui nevinovat; haidem să -i înghițim de vii, ca locuința morților, și întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă; vom găsi tot felul de lucruri scumpe, și ne vom umplea casele cu pradă; vei avea și tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toții!`` - fiule, să nu pornești la drum cu ei, abate-ți piciorul de pe cărarea lor! Căci picioarele lor aleargă la rău, și se grăbesc să verse sînge. Dar degeaba se aruncă lațul înaintea ochilor tuturor păsărilor; căci ei întind curse tocmai împotriva sîngelui lor, și sufletului lor își întind ei lațuri. Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de cîștig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.(1.10-19)

Șase lucruri urăște Domnul, și chiar șapte Îi sînt urîte: ochii trufași, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat, inima care urzește planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău, martorul mincinos, care spune minciuni, și cel ce stîrnește certuri între frați. (6.16-19)

Cuvintele celor răi sînt niște curse ca să verse sînge, dar gura celor fără prihană îi izbăvește.(12.6) - Un om al cărui cuget este încărcat cu sîngele altuia, fuge pînă la groapă: nimeni să nu -l oprească.(28.17) - Oamenii setoși de sînge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viața. –(29.10)

Mâniosul și cel cu duhul potolit

Mâniosul

Caracteristicile mâniei și furiei:,,Furia este fără milă iar mânia năvalnică dar cine poate sta împotriva geloziei?”(Prov27.4). Cel iute la mânie cade în multe păcate:,,Cine este încet la mânie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii”(Prov.14.29),, Un om mânios stârnește certuri și un înfuriat face multe păcate”(Prov 29.22).,,Cine este iute la mânie face prostii și omul plin de răutate se face urât”(Prov 14.17).Cel mânios stârnește certuri:,, Un om mânios stârnește certuri și un înfuriat face multe păcate”(Prov 29.22).,,Stoarcerea mâniei dă certuri”(Prov 30.33).,,Un om iute la mânie stârnește certuri, dar cine este încet la mânie potolește neînțelegerile”(Prov15.18) Nesăbuința și mânia:Inima omului nebun se mânie împotriva Domnului(19.3)Nebunul îndată își dă pe față mânia, dar înțeleptul ascunde ocara.(Prov12.16)Nebunul își arată toată patima, dar înțeleptul o stăpânește. (Prov29.11)Atitudinea față de cel mânios:,,Cel pe care-l apucă mânia trebuie să-și ia pedeapsa, căci dacă-l scoți din ea, va trebui să mai faci o dată lucrul acesta”(Prov.19.19). Potolirea sau întețirea mâniei:,,Un răspuns blând potolește mânia, dar o vorbă aspră ațâța mânia”(Prov15.1),, Cei ușuratici aprind focul în cetate, dar înțelepții potolesc mânia”(Prov 29.8).,,După cum fierul ascute fierul tot așa și omul ațâța mânia altui om”(Prov 27.17). Mânia este potolită de un dar făcut în taină sau de o mită dată pe ascuns:,,Un dar făcut în taină potolește mânia și o mită dată pe ascuns potolește cea mai puternică mânie”(Prov 21.14).Furia bărbatului înșelat: Dar cel ce preacurvește cu o femeie este un om fără minte, singur își pierde viața cine face așa. 33Nu va avea decât rană și rușine, și ocara nu i se va șterge. 34Căci gelozia înfurie pe un bărbat, și n-are milă în ziua răzbunării; 35nu se uită la niciun preț de răscumpărare, și nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar. Mânia poate fi contagioasă, așa că oamenii mânioși trebuie evitați:,, Nu te împrieteni cu omul mânios și nu te însoți cu omul iute la mânie, ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui, și să-ți ajungă o cursă pentru suflet”(Prov 22.24-25).Mânia împăratului:,,Mânia împăratului este ca răcnetul unui leu”(Prov19.12). Mânia din pricina celor răi și pizmuirea celor răi- fără rost:,,Cei ce părăsesc legea, lauda pe cel rău, dar cei ce păzesc legea se mânie pe el”(Prov 28.4).19Nu te mânia din pricina celor ce fac rău, și nu pizmui pe cei răi! 20Căci cel ce face răul n-are niciun viitor, și lumina celor răi se stinge. (Prov24.19-20)

Omul cu duhul potolit

Nebunul își arată toată patima, dar înțeleptul o stăpânește. (Prov29.11)Nebunul îndată își dă pe față mânia, dar înțeleptul ascunde ocara.(Prov12.16) ,,Un om iute la mânie stârnește certuri, dar cine este încet la mânie potolește neînțelegerile”(Prov15.18),,Cine își înfrânează vorbele, cunoaște știința, și cine are duhul potolit este un om priceput”(Prov 17.27).Cel încet la mânie prețuiește mai mult decât un viteaz, și cine este stăpân pe sine prețuiește mai mult decât cine cucerește cetăți. (Prov16.32)

Furtul

13Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă și care nu știe nimic. 14Ea șade totuș la ușa casei sale, pe un scaun, pe înălțimile cetății, 15ca să strige la trecătorii, cari merg pe calea cea dreaptă: 16,,Cine este prost, să vină aici!`` Iar celui fără minte îi zice: 17,,Apele furate sînt dulci, și pînea luată pe ascuns este plăcută!`` 18El nu știe că acolo sînt morții, și că oaspeții ei sînt în văile locuinței morților.(Prov9.13-18)

Hoți ucigași: Fiule, dacă niște păcătoși vor să te amăgească, nu te lăsa cîștigat de ei! Dacă-ți vor zice: ,,Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei lațuri celui nevinovat; haidem să -i înghițim de vii, ca locuința morților, și întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă; vom găsi tot felul de lucruri scumpe, și ne vom umplea casele cu pradă; vei avea și tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toții!`` - fiule, să nu pornești la drum cu ei, abate-ți piciorul de pe cărarea lor! Căci picioarele lor aleargă la rău, și se grăbesc să verse sînge. Dar degeaba se aruncă lațul înaintea ochilor tuturor păsărilor; căci ei întind curse tocmai împotriva sîngelui lor, și sufletului lor își întind ei lațuri. Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de cîștig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.(1.10-19)

Hoțul nu este urgisit cînd fură ca să-și potolească foamea, căci îi este foame(Prov6.30)

Cine fură pe tatăl său și pe mama sa, și zice că nu este un păcat, este tovarăș cu nimicitorul.(Prov28.24)

Sărăcia îi face pe unii oameni să fure și să ia în deșert numele Domnului: 7Două lucruri Îți cer; nu mi le opri, înainte de moarte!

8Depărtează dela mine neadevărul și cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăție, dă-mi pînea care-mi trebuie.

9Ca nu cumva, în belșug, să mă lepăd de Tine, și să zic: ,,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, și să iau în deșert Numele Dumnezeului Meu.(Prov30.9)

Cine împarte cu un hoț își urăște viața, aude blestemul, și nu spune nimic. (Prov29.24)

Asuprirea văduvelor, orfanilor, străinilor, lipsiților, defavorizaților

25Domnul surpă casa celor mîndri, dar întărește hotarele văduvei. (Prov15.25)- 10Nu muta hotarul văduvei, și nu intra în ogorul orfanilor, 11căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.(Prov23.10-11) 8Deschide-ți gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiți! 9Deschide-ți gura, judecă cu dreptate, și apără pe cel nenorocit și pe cel lipsit.(Prov31.8-9) 14Este un neam de oameni, ai căror dinți sînt niște săbii, și ale căror măsele sînt niște cuțite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, și pe cei lipsiți dintre oameni(Prov31.14). - 13Cine își astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga.(21.13)

Limbajul trupului

Cine închide ochii, ca să se dedea la gînduri stricate, cine-și mușcă buzele, a și săvîrșit răul. –(Prov16.30)Cine închide ochii, ca să se dedea la gînduri stricate, cine-și mușcă buzele, a și săvîrșit răul. –(Prov16.30)Ochii tăi să privească drept, și pleoapele tale să caute drept înaintea ta.(Prov4.25) Semne ale minciunii:12Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură, 13clipește din ochi, dă din picior, și face semne cu degetele.(Prov6.13)

Chezășia

Solomon arată:Cui se pune chezaș pentru altul, îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaș este liniștit.(11.15)26Nu fi printre cei ce pun chezășii, printre cei ce dau zălog pentru datorii. 27Căci dacă n'ai cu ce să plătești, pentruce ai voi să ți se ia patul de supt tine? (Prov22.26-27)El recomandă celui care s-a pus chezaș să se roage de acela de care este legat să-l dezlege: Fiule, dacă te-ai pus chezaș pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul, 2dacă ești legat prin făgăduința gurii tale, dacă ești prins de cuvintele gurii tale, 3fă totuș lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu fața la pămînt, și stăruiește de el. 4Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale! 5Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, și ca pasărea din mîna păsărarului...(6.1-5) 12Omul chibzuit vede răul și se ascunde; dar proștii merg spre el și sînt pedepsiți. 16Ia -i haina, căci s'a pus chezaș pentru un străin; și ține -l zălog pentru alții.(20.16)

Bogăție și sărăcie

Bogatul

Caracteristici generale

Averea este pentru cel bogat o cetate întărită Prov10.15,18.11, un zid înalt.Prov 18.11 Bogatul se crede înțelept Prov 28.11, vorbește cu asprimeProv 18.23, este stăpânul săracilor Prov 22.7, are mulți prieteni Prov 14.20, nu ascultă mustrarea.Prov 13.7-8. Bogăția aduce uneori ceartă (Mai bine o bucată de pâine uscată, cu pace, decât o casă plină de cărnuri, cu ceartă!) Prov 17.1, tulburare (Mai bine puțin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăție, cu tulburare!) Prov 15.16 sau chiar ură (Mai bine un prânz de verdețuri, și dragoste, decât un bou îngrășat, și ură) Prov 15.17 în casă. Bogatul este stăpânul celor săraci și creditorul este stăpânul datornicului Prov 22.7. Bogăția, care este efemeră (nicio bogăție nu ține veșnic și nici cununa nu ține pe vecie- Prov27.24) este ca vulturul care-și ia zborul spre ceruri. Prov23.4-5 Ea este mult inferioară înțelepciunii Prov 3.14 , numelui bun și faptului de a fi iubit:1Un nume bun este mai de dorit decît o bogăție mare, și a fi iubit prețuiește mai mult decît argintul și aurul. (Prov 22.1) Căci cel care se încrede în ea va cădea Prov 11.28 ; bogăția nu-i va sluji la nimic în ziua mâniei.Prov 11.4 :Bogăția câștigată fără trudă scade Prov 13.11, o moștenire repede câștigată de la început nu va fi binecuvântată la sfârșit Prov 20.21 , cel ce vrea să se îmbogățească repede nu va rămâne nepedepsit.Prov 28.20

Bogații răi

Bogăția îl poate determina să se lepede de Dumnezeu.Prov 30.8-9, Mt19.30 Un sărac cinstit este mai bun decât un bogat păcătos:,, 8Mai bine puțin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate.” –(Prov16.8) 6Mai mult prețuiește săracul care umblă în neprihănirea lui, decît bogatul care umblă pe căi sucite. –(Prov28.6) 16Cine asuprește pe sărac ca să-și mărească avuția, va trebui să dea și el altuia mai bogat și va duce lipsă. (Prov22.16)6Comorile cîștigate cu o limbă mincinoasă sînt o deșertăciune care fuge, și ele duc la moarte.(Prov21.6)

Omul rău își întrebuințează câștigul pentru păcat: 16Cel neprihănit își întrebuințează cîștigul pentru viață, iar cel rău își întrebuințează venitul pentru păcat. (Prov10.16).,, 16La ce slujește argintul în mîna nebunului? Să cumpere înțelepciunea?... Dar n'are minte.”(Prov17.16) 26Cine oprește grîul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce -l vinde vine binecuvîntarea. (Prov11.26) Cel ce vrea să se îmbogățească repede nu rămâne nepedepsit.Prov28.20 Bogățiile păcătosului sunt păstrate uneori pentru cel neprihănit:Omul de bine lasă moștenitori pe copiii copiilor săi, dar bogățiile păcătosului sînt păstrate pentru cel neprihănit. –(Prov13.22) 8Cine își înmulțește avuțiile prin dobîndă și camătă, le strînge pentru celce are milă de săraci.(Prov28.8). 16Cine asuprește pe sărac ca să-și mărească avuția, va trebui să dea și el altuia mai bogat și va duce lipsă. –(Prov22.16); peste zgârcitul (în alte versiuni pizmașul) care vrea să se îmbogățească va veni lipsa Prov 28.22 Uneori înțelepciunea este însoțită de bogăție și slavă Prov3.16,8.18

Săracul

Săracul neprihănit

Mai mult prețuiește săracul care umblă în neprihănirea lui, decît bogatul care umblă pe căi sucite.Prov 28.6 căci ,,Mai bine puțin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strâmbătate.Prov16.8 Sărăcia este insoțită uneori de pace (Mai bine o bucată de pâine uscată, cu pace, decât o casă plină de cărnuri, cu ceartă!) Prov 17.1, frică de Domnul (Mai bine puțin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăție, cu tulburare!) Prov 15.16, și dragoste(Mai bine un prânz de verdețuri, și dragoste, decât un bou îngrășat, și ură)Prov 15.17 în casă. Mai mult prețuiește un sărac decât un mincinos.Prov19.22 Săracul care este priceput îl cercetează pe omul bogat care se crede înțelept.Prov28.11 Cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s'o priceapă.Prov29.7

Dacă cel sărac ia bani cu împrumut el devine robul celui care i-a dat căci cel ce ia cu împrumut, este robul celui ce-i dă cu împrumut. Prov 22.7 Săracul este urît chiar și de prietenul său.Prov14.20 Săracul neprihănit este darnic după posibilitățile sale, în felul acesta răscumpărându-și viața în timp cel cel care economisește mult nu face decât să sărăcească, el neavând, de fapt, nimic, fiind unul care nu ascultă mustrarea.Prov11.24 Ogorul pe care-l desțelenește săracul dă o hrană îmbelșugată, dar mulți pier din pricina nedreptății lor.Prov13.23

Săracul păcătos

Unele păcate duc la sărăcie:

1)Lenea severă care constă în refuzul de a munci

a) Somnul reprezintă o manifestare tipică a lenei. Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, și te vei sătura de pâine Prov20.13, spune Solomon. Ațipirea te face să porți zdrențe, avertizează Solomon.Prov23.21 Lenea te cufundă într-un somn adânc, și sufletul molatic sufere de foame, adaugă el.Prov19.15 Același înțelept îl mustră pe leneș cu aceste cuvinte: Până când vei sta culcat, leneșule? Când te vei scula din somnul tău? Să mai dormi puțin, să mai ațipești puțin, să mai încrucișezi puțin mâinile ca să dormi!... Și sărăcia vine peste tine, ca un hoț, și lipsa, ca un om înarmat.Prov.6.9-11, Prov24.30-34

b) O altă manifestare a lenei este refuzul de a munci cu mâinile. Poftele leneșului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mâinile./Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgârcenie.Prov 21.25-26 Apostolul Pavel îndeamnă:,, să faceți fiecare cele ale sale și să lucrați cu mâinile voastre precum v-am dat poruncă.1Tes4.11

c) O altă manifestare tipică a leneșului este exagerarea dificultății muncii:Leneșul zice: ,,Afară este un leu, care m-ar putea ucide pe uliță!`Prov22.13, Prov26.13

d) Dorințele leneșului rămân neîmplinite: Leneșul dorește mult, și totuși, n-are nimic, dar cei harnici se satură, spune Solomon.Prov 13.4 Toamna, leneșul nu ară; la secerat, ar vrea să strângă roade, dar nu este nimic!,Prov 20.4 adaugă el. Poftele leneșului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mâinile./Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgârcenie.Prov 21.25-26, încheie același Solomon.

2. Fudulia. Mai bine să fii într-o stare smerită și să ai o slugă, decât să faci pe fudulul și să n-ai ce mânca, avertizează SolomonProv.12.9 referindu-se la refuzul unor munci considerate inferioare.

3. Lipsa de minte care se manifestă prin alergarea după lucruri de nimic. Alergarea după lucruri de nimic duce la sărăcie, după cum ne încredințează Solomon:Cine își lucrează câmpul are belșug de pâine, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belșug de sărăcie.Prov28.19 Iar acela este un om fără minte: Cine-și lucrează ogorul va avea belșug de pâine, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte.Prov12.11

4. Lăcomia de băutură și mâncare:,,Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuibează cu carne./Căci bețivul și cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, și ațipirea te face să porți zdrențe, avertizează Solomon.Prov23.20-21

5. Ignorarea certării (mustrării) părinților: ,,Sărăcia și rușinea sunt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste”, avertizează SolomonProv13.18

6. Munca leneșă

Lucratul cu mână leneșă sărăcește:Cine lucrează cu o mână leneșă sărăcește, dar mâna celor harnici îmbogățește.Prov10.4 sau îl face pe leneș să plătească bir:Mâna celor harnici va stăpâni, dar mâna leneșă va plăti bir.Prov12.24Cum este oțetul pentru dinți și fumul pentru ochi, așa este leneșul pentru cel ce-l trimeteProv10.26 cu vreo treabă.

Există unele lucruri care duc la lipsă:

1. Iubirea de petreceri:”Cine iubește petrecerile va duce lipsă, și cine iubește vinul și untdelemnul dresurilor nu se îmbogățește, atrage atenția Solomon.Prov 21.17

2. Vorba multă: Oriunde se muncește este și cîștig, dar oriunde numai se vorbește, este lipsă, învață înțeleptul împărat Prov14.23

3.Munca grăbită: Planurile omului harnic nu duc decât la belșug, dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă, învață Solomon Prov21.15

4. Răutatea poate fi pedepsită de Dumnezeu prin trimiterea lipsei: Cel neprihănit mănâncă până se satură, dar pîntecele celor răi duce lipsă.Prov13.25 și Cine asuprește pe sărac ca să-și mărească avuția, va trebui să dea și el altuia mai bogat și va duce lipsă.Prov22.16

5. Pizma (zgârcenia) însoțită de dorința de îmbogățire grabnică. Un om pizmaș (zgârcit în unele ediții ale Bibliei- ESV) se grăbește să se îmbogățească, și nu știe că lipsa va veni peste el.Prov28.22

Sărăcia poate duce la furt și luarea în deșert a numelui Domnului așa cum vedem din rugăciunea lui Agur:Depărtează de la mine neadevărul și cuvântul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăție, dă-mi pâînea care-mi trebuie./Ca nu cumva, în belșug, să mă lepăd de Tine, și să zic: ,,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, și să iau în deșert Numele Dumnezeului Meu.Prov30-8-9

Guvernarea

Oamenii trebuie să se teamă de Dumnezeu și de împărat:21Fiule, teme-te de Domnul și de împăratul; și să nu te amesteci cu cei neastîmpărați! 22Căci deodată le va veni pieirea, și cine poate ști sfîrșitul amîndorora! (Prov24.21-22)- Responsabilitatea împăratului este uriașă:10Hotărîri dumnezeiești sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greșeli cînd judecă. - (Prov16.10) 26Mulți umblă după bunăvoința celui ce stăpînește, dar Domnul este acela care face dreptate fiecăruia.(Prov29.26) 18Cînd nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frîu; dar ferice de poporul care păzește legea! - (Prov29.18-19)1Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea.( Prov 21.1)

Împăratul nedrept

Nedreptăți generale

15Cel ce iartă pe vinovat și osîndește pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. (Prov17.15)26Nu este bine să osîndești pe cel neprihănit la o gloabă, nici să lovești pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. (Prov 17.26)[17] 23Iată ce mai spun înțelepții: ,,Nu este bine să ai în vedere fața oamenilor în judecăți.`` 24Pe cine zice celui rău: ,,Tu ești bun!`` îl blastămă popoarele, și -l urăsc neamurile. (Prov24.22-23)) 4Nu se cade împăraților, Lemuele, nu se cade împăraților să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari; /5ca nu cumva, bînd, să uite legea, și să calce drepturile tuturor celor nenorociți.(Prov31.4-5))

Diverse tipuri de împărați nedrepți sau nepotriviți

4Un împărat întărește țara prin dreptate, dar cine ia mită, o nimicește.(Prov29.4) 15Ca un leu care răcnește și ca un urs flămînd, așa este cel rău care stăpînește peste un popor sărac.(Prov28.14-15) 16Un voivod fără pricepere își înmulțește faptele de asuprire, dar cel ce urăște lăcomia își lungește zilele. (Prov 28.16) 12Cînd cel ce stăpînește dă ascultare cuvintelor mincinoase, toți slujitorii lui sînt niște răi.(Prov29.12)3Un om sărac care apasă pe cei obijduiți, este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pîne.(Prov28.2-3 21Trei lucruri fac să se răscoale o țară, și patru lucruri nu le poate suferi: 22un rob, care a început să împărățească, un nebun, care are pîne din belșug, 23o femeie disprețuită care se mărită, și o roabă care moștenește pe stăpînă-sa. (Prov30.21-25) 1Cuvintele împăratului Lemuel. Învățătura pe care i -o dădea mamă-sa. 2Ce să-ți spun, fiule? Ce să-ți spun fiul trupului meu? Ce să-ți spun, fiule, rodul juruințelor mele? 3Nu-ți da femeilor vlaga, și dezmierdările tale celor ce pierd pe împărați.(ESV, ASV-destroy kings, NIVUK-ruin kings)(Prov31.1-3)

Reacția poporului

2Cînd se înmulțesc cei buni, poporul se bucură, dar cînd stăpînește cel rău, poporul geme.(Prov 29.2)) 28Mulțimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului.( Prov 14.28)


Împăratul drept, bun, credincios, milos, priceput, încercat

Mai-marii țărilor cârmuiesc cu ajutorul înțelepciunii

15Prin mine împărățesc împărații și dau voivozii porunci drepte. 16Prin mine cîrmuiesc dregătorii, și mai marii, toți judecătorii pămîntului.(Prov8.15-16)

Întărirea țării

-4Un împărat întărește țara prin dreptate, dar cine ia mită, o nimicește.(Prov29.4) 4Scoate zgura din argint, și argintarul va face din el un vas ales. 5Scoate și pe cel rău dinaintea împăratului, și scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire.(Prov25.5) 14Un împărat care judecă pe săraci după adevăr, își va avea scaunul de domnie întărit pe vecie.( Prov 29.14)2Cînd este răscoală într'o țară, sînt mulți capi, dar cu un om priceput și încercat, domnia dăinuește. (Prov28.2) 12Împăraților le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întărește un scaun de domnie. - /13Buzele neprihănite sînt plăcute împăraților, și ei iubesc pe cel ce vorbește cu neprihănire.(Prov16.11-13) 28Bunătatea și credincioșia păzesc pe împărat, și el își întărește scaunul de domnie prin bunătate(Prov 20.28). 11Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui.(Prov17.11)

Autoritatea

8Împăratul, care șade pe scaunul de domnie al dreptății, risipește orice rău cu privirea lui.(Prov20.8) 29Trei ființe au o ținută frumoasă, și patru au mers măreț: 30leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui, 31calul închingat gata, și țapul; și împăratul, căruia nimeni nu -i poate sta împotrivă. (Prov30.31)

Atitudinea față de infractori

26Un împărat înțelept vîntură pe cei răi, și trece cu roata peste ei. (Prov20.26) Împăratul este dator să dea dovadă de clemență față de cei pedepsiți la moarte: 11Izbăvește pe cei tîrîți la moarte, și scapă pe cei ce sînt aproape să fie junghiați. 12Dacă zici: ,,Ah! n'am știut!``... Crezi că nu vede Cel ce cîntărește inimile și Cel ce veghează asupra sufletului tău? Și nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? (Prov 24.12)-

Atitudinea față de război

18Planurile se pun la cale prin sfat! Fă războiul cu chibzuință.(20.18) - 22Planurile nu izbutesc, cînd lipsește o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sînt mulți sfetnici.(Prov 15.22)

Altele

1Iată încă vreo cîteva din Pildele lui Solomon, strînse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. - 2Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraților stă în cercetarea lucrurilor.(Prov21.1-3) 3Înălțimea cerurilor, adîncimea pămîntului, și inima împăraților sînt nepătrunse.(Prov24.3) 29Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lîngă împărați, nu lîngă oamenii de rînd.( Prov 22.29) 10Unui nebun nu -i șade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puțin unui rob să stăpînească peste voivozi.(eng. princes)(Prov19.10)

Câteva sfaturi pentru dregătorii împăratului

6Nu te făli înaintea împăratului, și nu lua locul celor mari; 7căci este mai bine să ți se zică: ,,Suie-te mai sus!`` decît să fii pogorît înaintea voivodului pe care ți -l văd ochii. -(Prov25.6-7)15Prin răbdare se înduplecă un voivod, și o limbă dulce poate zdrobi oase. (Prov25.15)14Mînia împăratului este un vestitor al morții, dar un om înțelept trebuie s'o potolească. / 15Seninătatea feței împăratului este viața, și bunăvoința lui este ca o ploaie de primăvară. (Prov16.14-15) 12Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, și bunăvoința lui este ca roua pe iarbă. –(Prov19.12)2Frica pe care o însuflă împăratul este ca răcnetul unui leu, cine îl supără, păcătuiește împotriva sa însuși.(Prov20.2)11Cine iubește curăția inimii, și are bunăvoința pe buze, este prieten cu împăratul. –(Prov22.11)

Soli

17Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire.(Prov13.17) – Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. (Prov17.11)-Ca răcoreala zăpezii pe vremea secerișului, așa este un sol credincios pentru cel ce -l trimete: el înviorează sufletul stăpînului său.(Prov25.13)Cel ce trimete o solie printr'un nebun, își taie singur picioarele, și bea nedreptatea.(Prov26.6) 35Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.(Prov14.35)

Robi, slujitori

19Nu prin vorbe se pedepsește un rob, căci chiar dacă pricepe, n'ascultă.(Prov29.18-19) Dar celor ce judecă drept le merge bine, și o mare binecuvîntare vine peste ei.(Prov24.25) 2Un argat cu minte stăpînește peste fiul care face rușine, și va împărți moștenirea cu frații lui. (Prov17.2)

Relația părinți-copii

Atitudini foarte grave împotriva părinților

24Cine fură pe tatăl său și pe mama sa, și zice că nu este un păcat, este tovarăș cu nimicitorul. (Prov 28.24).26Cine trateaza cu violență (cf ESV si ASV) pe tatăl său și izgonește pe mamă-sa, este un fiu care aduce rușine și ocară. -(Prov19.26). 15Cine va lovi pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit cu moartea. (Exod 21.15).Dacă cineva blestămă pe tatăl său și pe mamă-sa, i se va stinge lumina în mijlocul întunerecului. - (Prov 20.20).,,Este câte un neam de oameni care blesteamă pe tatăl său și nu binecuvântează pe maica sa”(Prov30.11). Cine va blestema pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit cu moartea.(Exod 21.17, Lev 20.9).,,Căci Moise a zis: "Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta", și "cel ce va blestema pe tatăl său, sau pe mama sa, cu moarte să se sfârșească"(Mc7.10).

Copii ascultători și copii neascultători

Copiii ascultători păzesc povețele, îndemnurile părinților, și țin cont de mustrările lor. Aceștia sunt înțelepți Prov13.1, Prov15:5, capătă pricepere Prov 15.32, Prov14.1, sunt onorați (Prov13.18), ei iubesc știința Prov 12:1, își răscumpără viața Prov 13.8, o iau pe calea vieții Prov 6:23, Prov 10:17, Copiii nechibzuiți ignoră sau disprețuiesc sfaturile, îndemnurile și mustrările. Ei sunt proști Prov 12:1, își disprețuiesc sufletul, (Prov 15.32).nu au nimic (nu dețin o adevărată bogăție care este cea spirituală) Prov 13.8 o iau pe căi greșite Prov 10:17, vor muri (vor avea parte de o moarte sufletească, adică îndepărtarea de calea adevărată).(Prov 15.10). Copiii ascultători îi bucură și îi înveselesc pe părinți Prov-10.1, 15.20, 23.24,25, 29.3), în timp ce ceilalți sunt amărăciune și necaz pentru părinți Prov-10.1, 15.5, 17.25, 19.13, 28.7 Învață pe copil calea pe care trebuie s'o urmeze, și cînd va îmbătrîni, nu se va abate de la ea.( Prov 22.6) . În cazul ăn care învățăturile părinților contrazic învățătura creștină ele trebuie abandonate:Încetează, fiule, să mai asculți învățătura, dacă ea te depărtează de învățăturile înțelepte. (Prov19.27)-

Mijloace de educație

Nuiaua (Prov13.24, Prov 19.18, Prov 23.13-14, Prov 29.15-17, Prov 22.15) și certarea.( Prov 23.13, Prov 29.15) trebuie folosite în educarea copilului; ele dezlipesc nesăbuința care este lipită de inima copilului Prov 22.15, dau înțelepciunea, Prov 29.15, scot sufletul copilului din locuința morților.( Prov 23.13-14). Pedepsirea copilului va aduce odihnă și desfătare sufletului părintelui Prov 29.15-17). Dacă un copil este lovit cu nuiaua nu va muri, Prov 23.13 ci, dimpotrivă, este din partea părinților o dovadă de iubire Prov13.24, Prov3.12 cine cruță nuiaua face o greșeală Prov 23.13-14, Prov13.24, făcând dovada faptului că își urăște copilul.(Prov13.24). Nuiaua nu trebuie folosită ca și cum ai vrea să-ți omori copilul Prov 19.18

Moșteniri

14Casa și averea le moștenim dela părinți, dar o nevastă pricepută este un dar de la Domnul.(Prov19.14) Omul bun lasă moștenirea sa nepoților săi, iar averea celui păcătos este sortită pentru cei drepți. (Pilde13.22)14Iată că sînt gata să vin a treia oară la voi; și tot nu vă voi fi o sarcină; căci nu caut bunurile voastre, ci pe voi înșivă. Ce -i drept, nu copiii sînt datori să agonisească pentru părinții lor, ci părinții pentru copiii lor. (2Cor 12:14)

Păcatele limbii

Cearta

Dumnezeu urăște pe cel ce seamănă discordie între frați

16Șase lucruri urăște Domnul, și chiar șapte Îi sînt urîte: 17ochii trufași, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat, 18inima care urzește planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău, 19martorul mincinos, care spune minciuni, și cel ce stîrnește certuri între frați.(Prov6.19)

Omul gâlcevitor

19Cine iubește certurile iubește păcatul, și cine-și zidește poarta prea înaltă, își caută pieirea.( Prov 17.19)14Răutatea este în inima lui, urzește lucrurile rele într'una, și stîrnește certuri. (Prov 6.14)

Tipuri de oameni gâlcevitori

După cum cărbunele face jăratic, și lemnul foc, tot așa și omul gîlcevitor aprinde cearta.(Prov26.21)Cel lacom stîrnește certuri, dar celce se încrede în Domnul este săturat din belșug.(Prov28.25) Un om mînios stîrnește certuri, și un înfuriat face multe păcate.(Prov29.22) Un om iute la mînie stîrnește certuri, dar cine este încet la mînie potolește neînțelegerile.(Prov15.18) căci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, și stoarcerea mîniei dă certuri.(Prov30.33)Prin mîndrie se ațîță numai certuri, dar înțelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. (Prov13.10) Vorbele nebunului aduc ceartă, și gura lui înjură pînă stîrnește lovituri.( Prov 18.6) 28Omul neastîmpărat stîrnește certuri, și pîrîtorul desbină pe cei mai buni prieteni. (Prov 16.28) Ura stîrnește certuri, dar dragostea acopere toate greșelile.(Prov10.12) Izgonește pe batjocoritor, și cearta se va sfîrși, neînțelegerile și ocările vor înceta.( Prov 22.10) Cînd nu mai sînt lemne, focul se stinge; și cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potolește.( Prov 26.20) 22Cuvintele clevetitorului sînt ca niște prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor.(26.20-22) –

Certurile dintre frații nedreptățiți

Frații nedreptățiți sînt mai greu de cîștigat decît o cetate întărită, și certurile lor sînt tot așa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărătești. (Prov18.19)

Cearta dintre înțelept și nebun

Cînd se ceartă un înțelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot rîdă, căci pace nu se face.(Prov 29.9)

Nevasta gâlcevitoare

Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, și o nevastă gîlcevitoare este ca o strașină de pe care picură într'una. (Prov19.13)O strașină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, și o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.(Prov27.15)Mai bine să locuiești într'un colț pe acoperiș, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. (Prov21.9)-Mai bine să locuiești într'un colț pe acoperiș, decît să locuiești într'o casă mare cu o nevastă gîlcevitoare.(Prov25.24)Mai bine să locuiești într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare și supărăcioasă.(Prov21.19) Mai bine o bucată de pâine uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! (Prov 17.1)

Atitudinea creștinului față de ceartă

3Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpînit de aprindere. (Prov 20.3) Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu știi ce să faci, cînd te va lua la ocări aproapele tău.( Prov 25.8) 30Nu te certa fără pricină cu cineva, cînd nu ți -a făcut nici un rău.( Prov 3.30) Un trecător care se amestecă într'o ceartă care nu -l privește, este ca unul care apucă un cîne de urechi.( Prov 26.17)Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteți(Prov 17.14).

Minciuna

Dumnezeu urăște limba mincinoasă

13Frica de Domnul este urîrea răului; trufia și mîndria, purtarea rea și gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu.(Prov8.13) 22Buzele mincinoase sînt urîte Domnului, dar ceice lucrează cu adevăr îi sînt plăcuți.(Prov 12.22) – 16Șase lucruri urăște Domnul, și chiar șapte Îi sînt urîte: 17ochii trufași, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat, 18inima care urzește planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău, 19martorul mincinos, care spune minciuni, și cel ce stîrnește certuri între frați.(Prov6.16-19)

Cel neprihănit urăște cuvintele mincinoase

5Cel neprihănit urăște cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urît și se acoperă de rușine.( Prov 13.5)Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puțin cuvintele mincinoase în gura unui om de viță aleasă! (Prov17.7)-Căci gura mea vestește adevărul, și buzele mele urăsc minciuna!(Prov8.7)

Mincinoșii nu au acces la împărăția lui Dumnezeu

19Buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decît o clipă.(Prov 12.19) 6Comorile cîștigate cu o limbă mincinoasă sînt o deșertăciune care fuge, și ele duc la moarte(Prov 21.6).

Altele

17Pînea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriș.( Prov 20.17) Omul de nimic, omul nelegiuit umblă cu neadevărul în gură12Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,( Prov 6.12)Cine ascunde ura, are buze mincinoase, și cine răspîndește bîrfelile este un nebun.(Prov10.18) Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioșia lui, dar sărutările unui vrăjmaș sînt mincinoase.(Prov27.6) Domnul urăște două feluri de greutăți, și cîntarul mincinos nu este un lucru bun. (Prov20.23)Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; și mai mult prețuiește un sărac decît un mincinos.(Prov19.22) 28Limba mincinoasă urăște pe cei pe cari -i doboară ea, și gura lingușitoare pregătește pieirea.( Prov 26.28)Cînd cel ce stăpînește dă ascultare cuvintelor mincinoase, toți slujitorii lui sînt niște răi. (Prov29.12)Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, și mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. (Prov17.4)

Îndemnuri, sfaturi, rugăciuni

Solomon ne îndeamnă hotărât:Izgonește neadevărul din gura ta; și depărtează viclenia de pe buzele tale!(Prov 4.24)Solomon ne sfătuiește:N'adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, și să fii găsit mincinos.(Prov30.6) Rugăciunea lui Agur către Dumnezeu:Depărtează de la mine neadevărul și cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăție, dă-mi pînea care-mi trebuie.(Prov30.8)

Martorul mincinos

5Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, și cel ce spune minciuni nu va scăpa. (Prov19.5)– 9Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, și celce spune minciuni va pieri, (Prov19.9)28Un martor stricat își bate joc de dreptate, și gura celor răi înghite nelegiuirea.(Prov19.28) 28Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă.(Prov21.28) -


Alte păcate care implică minciuna

Limba prefăcută

Cel cu inimă prefăcută nu găsește fericirea, și cel cu limba stricată cade în nenorocire.(Prov17.20) 24Celce urăște se preface cu buzele lui, și înlăuntrul lui pregătește înșelăciunea. 25Cînd îți vorbește cu glas dulce, nu -l crede, căci șapte urîciuni sînt în inima lui. 26Chiar dacă-și ascunde ura în prefăcătorie, totuș răutatea lui se va descoperi în adunare.( Prov 26.24-26)

Limba vicleană

Izgonește neadevărul din gura ta; și depărtează viclenia de pe buzele tale!(Prov4.24)

Limba lingușitoare

Cine mustră pe alții, găsește mai multă bunăvoință pe urmă, decît cel cu limba lingușitoare.(Prov28.23)5Cine lingușește pe aproapele său, îi întinde un laț supt pașii lui.(Prov 29.5)Limba mincinoasă urăște pe cei pe cari -i doboară ea, și gura lingușitoare pregătește pieirea.(Prov26.28) Omul darnic are mulți lingușitori, și toți sînt prieteni cu cel ce dă daruri.(Prov19.6)

Bârfa și cleveteala

Cuvintele bîrfitorului sînt ca prăjiturile: alunecă pînă în fundul măruntaielor.(Prov18.8, 26.22) Cine ascunde ura, are buze mincinoase, și cine răspîndește bîrfelile este un nebun.(Prov10.18) Cine umblă cu bîrfeli dă pe față lucruri ascunse, dar sufletul credincios ține ce i s'a încredințat.(Prov11.13) Cine umblă cu bîrfeli dă pe față lucrurile ascunse; și cu cel ce nu-și poate ținea gura să nu te amesteci.(Prov20.19) Apără-ți pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe față taina altuia, (Prov25.9) Cînd nu mai sînt lemne, focul se stinge; și cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potolește.(Prov26.20)Vîntul de miazănoapte aduce ploaia, și limba clevetitoare aduce o față mîhnită.(Prov25.23)Nu cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme și să te faci vinovat(Prov30.10).

Limba stricată

Solomon arată că limba dulce este un pom de viață, dar limba stricată zdrobește sufletul.(Prov15.4). Pe buzele omului stricat este ca un foc aprins.(Prov16.27) Mai mult prețuiește săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate și nebun.(Prov19.1) Înțelepciunea ne ferește de omul care ține cuvântări stricate, arată Solomon(Prov2.10-12) 20Cel cu inimă prefăcută nu găsește fericirea, și cel cu limba stricată cade în nenorocire.(Prov 17.20)Gura celui neprihănit scoate înțelepciune, dar limba stricată va fi nimicită.(Prov10.31)Ochii Domnului păzesc pe cel ce are știință, dar înfruntă cuvintele celui stricat.(Prov22.12)10Căci înțelepciunea va veni în inima ta, și cunoștința va fi desfătarea sufletului tău; 11chibzuința va veghea asupra ta, priceperea te va păzi,/ca să te scape de calea cea rea, de omul care ține cuvîntări stricate;(Prov2.10-12)

Limba ademenitoare

Sfaturile, îndemnurile, mustrările, înțelepciunea ne vor feri de limba ademenitoare a femeii străine (Prov6.24, Prov5.3, Prov7.21, Prov2.10-16, Prov7.5): 23Căci sfatul este o candelă, învățătura este o lumină, iar îndemnul și mustrarea sînt calea vieții. Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.(Prov6.24)

Căci buzele femeii străine strecoară miere, și cerul gurii ei este mai lunecos decît untdelemnul;(Prov5.3)Tot vorbindu -i, ea l -a ademenit, și l -a atras cu buzele ei ademenitoare.(Prov7.21)

10Căci înțelepciunea va veni în inima ta, și cunoștința va fi desfătarea sufletului tău; 11chibzuința va veghea asupra ta, priceperea te va păzi, 12ca să te scape de calea cea rea, de omul care ține cuvîntări stricate; 13de ceice părăsesc cărările adevărate, ca să umble pe drumuri întunecoase; 14cari se bucură să facă răul, și își pun plăcerea în răutate, 15cari umblă pe cărări strîmbe, și apucă pe drumuri sucite; ca să te scape și de nevasta altuia, de străina, care întrebuințează vorbe ademenitoare,(Prov2.10-16)

1Fiule, păstrează cuvintele mele, și ține la tine sfaturile mele. 2Ține sfaturile mele, și vei trăi; păzește învățăturile mele ca lumina ochilor. 3Leagă-le la degete, scrie-le pe tăblița inimii tale. 4Zi înțelepciunii: ,,Tu ești sora mea!`` Și numește priceperea prietena ta, - ca să te ferească de nevasta altuia, de străina care întrebuințează cuvinte ademenitoare.(Prov7.5)

Batjocura

Caracterizare

Cel mîndru și trufaș se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.(21.24)) Dumnezeu și batjocoritorii:5Cine își bate joc de sărac, își bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit.(17.5) Cînd are a face cu cei batjocoritori, Își bate joc de ei, dar celor smeriți le dă har.(3.34) 31Cine asuprește pe sărac, batjocorește pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinstește pe Ziditorul său. (14.31)- Consecințele atitudinii batjocoritoare: Gîndul celui nebun nu este decît păcat, și batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni.(24.9) Dacă ești înțelept, pentru tine ești înțelept; dacă ești batjocoritor, tu singur vei suferi.(9.12)Vinul este batjocoritor: Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înțelept.(20.1) Batjocoritorul și înțelepciunea: Batjocoritorul caută înțelepciunea și n'o găsește, dar pentru omul priceput știința este lucru ușor.(14.6) Batjocoritorul și cearta:Izgonește pe batjocoritor, și cearta se va sfîrși, neînțelegerile și ocările vor înceta.(22.10) 21Cine disprețuiește pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociți.(14.21) –

Mustrarea batjocoritorului

Celce mustră pe un batjocoritor își trage dispreț, și celce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înțelept, și el te va iubi!(9.7-8)Un fiu înțelept ascultă învățătura tatălui său, dar batjocoritorul n'ascultă mustrarea.(13.1) Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înțelepți.(15.12),,Pînă cînd veți iubi prostia, proștilor? Pînă cînd le va plăcea batjocoritorilor batjocura, și vor urî nebunii știința?(1.22)

Pedepse pentru batjocoritor

Lovește pe batjocoritor, și prostul se va face înțelept; mustră... pe omul priceput, și va înțelege știința. –(19.25)Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, și loviturile pentru spinările nebunilor.(19.29)Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înțelept: și cînd se dă învățătură celui înțelept, el capătă știința. (21.11)-

Cârtirea

,,Nesăbuința omului îi sucește calea, și apoi cârtește împotriva Domnului cu inima lui”, spune înțeleptul Solomon.(Prov19.3)

Păcatul limbuției. Omul guraliv

Cine vorbește mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-și ține buzele, este un om chibzuit, arată Solomon (Prov10.19)Cine-și păzește gura, își păzește sufletul dar cine-și deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui, avertizează Solomon( Prov 13.3) Pe de altă parte oriunde se muncește este și câștig dar oriunde numai se vorbește își face apariția lipsa, învață același înțelept (Prov 14.23).

Păcatul ușurinței în vorbire

Nu vorbi în chip ușuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înșeli cu buzele tale? spune Solomon.(Prov 24.28) Cine vorbește în chip ușuratic, rănește ca străpungerea unei săbii, dar limba înțelepților aduce vindecare.( Prov 12.18) Cei ușuratici aprind focul în cetate, dar înțelepții potolesc mânia.(Prov29.8)

Păcatul indiscreției

Solomon arată că ,,Cine umblă cu bârfeli dă pe față lucruri ascunse, dar sufletul credincios ține ce i s-a încredințat. Prov11.13..El ne sfătuiește:,,Apără-ți pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe față taina altuia” (Prov25.9)

Pocăință

Cine își ascunde fărădelegile, nu propășește, dar cine le mărturisește și se lasă de ele, capătă îndurare.(28.13) -

Dumnezeu

6Recunoaște -L în toate căile tale, și El îți va netezi cărările.(Prov3.6) 13Cine nesocotește Cuvîntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit.(Prov13.13) 2Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocotește.(Prov14.2) -3Ochii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi și pe cei buni. (Prov15.3)- 8Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută.(Prov15.8) 11Locuința morților și Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor!(Prov15.11) 1Planurile pe cari le face inima atîrnă de om, dar răspunsul pe care -l dă gura vine dela Domnul. 2Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. - 3Încredințează-ți lucrările în mîna Domnului, și îți vor izbuti planurile. 4Domnul a făcut toate pentru o țintă, chiar și pe cel rău pentru ziua nenorocirii. (Prov16.1-4)33Se aruncă sorțul în poala hainei, dar orice hotărîre vine de la Domnul. (Prov16.33)-3Tigaia lămurește argintul, și cuptorul lămurește aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. (Prov17.3)- 10Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el, și stă la adăpost(Prov18.10)21Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlinește.(Prov19.21) – 12Urechea care aude, și ochiul care vede, și pe una și pe celalt, Domnul le -a făcut.(Prov20.12) –2Omul socotește că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul.(Prov21.2) 27Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite(Prov21.27). –30Nici înțelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n'ajută împotriva Domnului. - 31Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruința este a Domnului. –(Prov21.27-31)12Ochii Domnului păzesc pe cel ce are știință, dar înfruntă cuvintele celui stricat. (Prov22.12)

Diverse

13Fiule, mănîncă miere, căci este bună, și fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.(24.13) 28Chiar și un prost ar trece de înțelept dacă ar tăcea, și de priceput dacă și-ar ținea gura.(Prov17.28) 19Împlinirea unei dorințe este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urît să se lase de rău. (Prov13.19)30O privire prietenoasă înveselește inima, o veste bună întărește oasele. (Prov15.30)3Omul chibzuit vede nenorocirea și se ascunde, dar cei proști merg înainte și sînt pedepsiți. –(Prov22.1,3)19Ca un dinte stricat și ca un picior care șchioapătează, așa este încrederea într'un stricat la ziua necazului. - 20Ca unul care își scoate haina pe o zi rece, sau varsă oțet pe silitră, așa este cine cîntă cîntece unei inimi în nenorocire.(Prov25.19-20) - SILÍTRĂ s.f. (Pop.) Azotat de potasiu. ♦ (Înv.) Praf de pușcă.25Ca apa proaspătă pentru un om obosit, așa este o veste bună venită dintr'o țară depărtată. - 26Ca o fîntînă turbure și ca un izvor stricat, așa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău. 27Nu este bine să mănînci multă miere: tot așa, nu este o cinste să alergi după slava ta însuți. - 28Omul care nu este stăpîn pe sine, este ca o cetate surpată și fără ziduri.(Prov25.25-28) 8Ca pasărea plecată din cuibul ei, așa este omul plecat din locul său.(Prov27.7-8) 27laptele caprelor ți-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, și pentru întreținerea slujnicelor tale.(Prov27.27)26Cine se încrede în inima lui este un nebun, dar cine umblă în înțelepciune va fi mîntuit. 27Cine dă săracului, nu duce lipsă, dar cine închide ochii, este încărcat cu blesteme. - 28Cînd se înalță cei răi, fiecare se ascunde, dar cînd pier ei, cei buni se înmulțesc.(Prov28.26-28)2Cînd se înmulțesc cei buni, poporul se bucură, dar cînd stăpînește cel rău, poporul geme.(Prov 29.2) 18Cine îngrijește de un smochin va mînca din rodul lui, și cine-și păzește stăpînul va fi prețuit. 19Cum răspunde în apă fața la față, așa răspunde inima omului inimii omului.20După cum locuința morților și adîncul nu se pot sătura, tot așa nici ochii omului nu se pot sătura.21Ce este tigaia pentru lămurirea argintului și cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. (Prov27.18-21)6În păcatul omului rău este o cursă, dar cel bun biruie și se bucură.(Prov29.6)20Un om credincios este năpădit de binecuvîntări, dar celce vrea să se îmbogățească repede nu rămîne nepedepsit. - 21Nu este bine să cauți la fața oamenilor; chiar pentru o bucată de pîne poate un om să se dedea la păcat.(Prov28.20-21)9Cei nesocotiți glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoință.10Inima își cunoaște necazurile, și nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. 11Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. (Prov14.9-11)13De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, și bucuria poate sfîrși prin necaz.14Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, și omul de bine se satură și el de ce este în el.(Prov14.13-14) Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlinește. - (Prov19.21)- 25Neliniștea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveselește.(Prov12.25) 26Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună, dar calea celor răi îi duce în rătăcire. - 27Leneșul nu-și frige vînatul, dar comoara de preț a unui om este munca. - 28Pe cărarea neprihănirii este viața, și pe drumul însemnat de ea nu este moarte. (Prov12.25-28)13Cine nesocotește Cuvîntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit.(Prov13.13) 2Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocotește.(Prov14.2)1Planurile pe cari le face inima atîrnă de om, dar răspunsul pe care -l dă gura vine dela Domnul. - 2Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. - 3Încredințează-ți lucrările în mîna Domnului, și îți vor izbuti planurile.4Domnul a făcut toate pentru o țintă, chiar și pe cel rău pentru ziua nenorocirii. (Prov16.1-4)25Neliniștea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveselește.(Prov12.25)

Note

  1. 1Împ 3.10-12
  2. 2,0 2,1 Alfred Hârlăoanu- O istorie a mozaismului și a Israelului antic, Editura Nemira, 2001, ISBN 973-569-508-1
  3. 1Împ 3.10-12
  4. Vladimir Prelipcean, Nicolae Neagă, Gheorghe Bârna, Mircea Chialda- Studiul Vechiului Testament, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4,
  5. 1Împ4.29
  6. Nicolae Ciudin- Studiul Vechiului Testament, pag 140 , Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2002, ISBN 973-9332-59-5,
  7. 1Împ3.13
  8. Mt12.42, Lc11.31
  9. Mt6.29, Lc12.27
  10. http://www.rcrwebsite.com/provov.htm
  11. Exod 34.11-17, Deut7.1-5
  12. Etienne Drioton, Pierre du Bourguet- Les Pharaons a la conquete de l’art, Desclee de Brouwer, 1965, tradusă în românește de Irina Mavrodin, prefata de Radu Florescu, sub titlul ,,Arta faraonilor”, Editura Meridiane, București, 1972
  13. 1Împ11.1-10
  14. 1Împ11.11-13
  15. 1Împ11.11-25
  16. http://www.rcrwebsite.com/provov.htm
  17. http://dexonline.ro/definitie/gloab%C4%83

Bibliografie

  1. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6.
  2. Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea și purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, 1997, București, ISBN 973-9130-88-7.
  3. English Standard Version Bible, 1971.
  4. Nicolae Ciudin- Studiul Vechiului Testament, pag271-275 Editura Institului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române
  5. Vladimir Prelipcean, Nicolae Neaga, Gheorghe Barna, Mircea Chialda, Studiul Vechiului Testament, pp. 305-310, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4
  6. Ene Braniște și Ecaterina Braniște-Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase, pag 461, Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2
Unelte personale
Spații de nume
Variante
Acțiuni
Navigare
Donate

Please consider supporting OrthodoxWiki. FAQs

Trusa de unelte