Listă a episcopilor Tomisului: Diferență între versiuni
RappY (Discuție | contribuții) m (→Lista episcopilor Constanței: Ortografie) |
m (lista este mai lungă, cuprinde și epoca medievală și cea modernă) |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| − | Această listă cuprinde numele '''[[episcop]]ilor Tomisului''', care au păstorit | + | Această listă cuprinde numele '''[[episcop]]ilor Tomisului''', care au păstorit această comunitate creștină, din antichitate([[Sciția Mică]] și până în prezent, în ordine cronologică. |
Sursele istorice atestă existența unei episcopii a Tomisului încă din anul 290, când este menționat Sf. [[Evanghelicus al Tomisului]]. După ce în anul 313, creștinismul devine religie legală în tot Imperiul Roman ([[Edictul de la Milano]] dat de Sf. împărat [[Constantin cel Mare]]), activitatea acestei episcopii cunoaște o lungă perioadă de înflorire spirituală. În pofida vicisitudinilor cauzate de invaziile popoarelor migratoare, Episcopia Tomisului a continuat să existe până în secolul al XII-lea.<ref name="tomis">[https://arhiepiscopiatomisului.ro/catedrala-arhiepiscopala/ ''Arhiepiscopia Tomisului: Catedrala Arhiepiscopală''], accesat 12 noiembrie 2021</ref> | Sursele istorice atestă existența unei episcopii a Tomisului încă din anul 290, când este menționat Sf. [[Evanghelicus al Tomisului]]. După ce în anul 313, creștinismul devine religie legală în tot Imperiul Roman ([[Edictul de la Milano]] dat de Sf. împărat [[Constantin cel Mare]]), activitatea acestei episcopii cunoaște o lungă perioadă de înflorire spirituală. În pofida vicisitudinilor cauzate de invaziile popoarelor migratoare, Episcopia Tomisului a continuat să existe până în secolul al XII-lea.<ref name="tomis">[https://arhiepiscopiatomisului.ro/catedrala-arhiepiscopala/ ''Arhiepiscopia Tomisului: Catedrala Arhiepiscopală''], accesat 12 noiembrie 2021</ref> | ||
Versiunea de la data 5 noiembrie 2023 05:41
Această listă cuprinde numele episcopilor Tomisului, care au păstorit această comunitate creștină, din antichitate(Sciția Mică și până în prezent, în ordine cronologică.
Sursele istorice atestă existența unei episcopii a Tomisului încă din anul 290, când este menționat Sf. Evanghelicus al Tomisului. După ce în anul 313, creștinismul devine religie legală în tot Imperiul Roman (Edictul de la Milano dat de Sf. împărat Constantin cel Mare), activitatea acestei episcopii cunoaște o lungă perioadă de înflorire spirituală. În pofida vicisitudinilor cauzate de invaziile popoarelor migratoare, Episcopia Tomisului a continuat să existe până în secolul al XII-lea.[1]
La începutul anului 1990, Biserica Ortodoxă Română a reorganizat Arhiepiscopia Tomisului, cu scaunul episcopal la Constanța, având jurisdicție în toată Dobrogea.[1]
Cuprins
Lista episcopilor Tomisului din antichitate
- Sf. Evanghelicus al Tomisului (290-300)
- Sf. Efrem (300-304)
- Sf. Tit (~304-~324)
- Sf. Gordian (~324)
- Marcu (~324-360?) , sau Marcu „Scitul” (așa cum îl menționează Eusebiu de Cezareea), participant și semnatar la Sinodul I Ecumenic
- Sf. Bretanion (~360-~380)
- Sf. Gherontie (~380-~390), participant și semnatar la Sinodul II Ecumenic
- Sf. Teotim I al Tomisului (~390-~410) (Teotim „Scitul”)
- Sf. Timotei I (~410-~435), participant și semnatar la Sinodul III Ecumenic
- Sf. Ioan (~435-~449)
- Sf. Alexandru (~449-~457), semnatar la Sinodul IV Ecumenic
- Sf. Teotim al II-lea (~457-~470)
- Petru (~470-~500)
- Paternus (~510), probabil primul mitropolit de la Tomis[2].
- Valentinian (~550), pomenit de două ori la Sinodul V Ecumenic dar nu a participat din motive necunoscute.
- Anichit (sec. X-XI)
- Vasile (sec. X-XI)
Lista episcopilor Constanței
- Ilarie Teodorescu (1923–1925)
- Gherontie Nicolau (1926–1942)
- Eugenie Laiu (1942–1944), locțiitor
- Chesarie Păunescu (1944–1950)
Lista arhiepiscopilor Tomisului din 1990 și până în prezent
- Lucian Florea (1990-2001)
- Teodosie Petrescu (2001-prezent)
Note
- ↑ 1,0 1,1 Arhiepiscopia Tomisului: Catedrala Arhiepiscopală, accesat 12 noiembrie 2021
- ↑ Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991. ISBN 973-9130-08-9
