Mihail Sincelul

Sfântul Mihail Sincelul a fost un cuvios părinte, mărturisitor pentru drepta credință, care a trăit în a doua jumătate a secolului al VIII-lea și prima jumătate a secolului al IX-lea. Prăznuirea lui în Biserica Ortodoxă de face la 18 decembrie.

Viața

Cuviosul Părintele nostru Mihail Sincelul era din cetatea Ierusalimului (către anul 761), fiul unor părinți binecredincioși. După ce a învățat bine înțelepciunea elinilor și pe cea creștinească, a îmbrățișat viața singuratică. La moartea tatălui său, mama lui și cu fiicele ei au intrat într-o mănăstire și s-au călugărit; iar el s-a dus la mănăstirea Sfântului Sava și s-a tuns călugăr. În mănăstire, Sfântul Mihail a viețuit bine și a plăcut lui Dumnezeu și s-a supus la tot felul de nevoințe pustnicești. După 12 ani de astfel de viețuire a fost învrednicit cu harul preoției de către starețul mănăstirii. Apoi a intrat într-o peșteră liniștită. Aici veneau des la el Teodor (prăznuit la 27 decembrie), care avea pe atunci 25 de ani, și Teofan (prăznuit la 11 octombrie), care avea pe atunci 22 de ani, mărturisitorii și filozofii. Episcopul Ierusalimului l-a făcut pe fericitul Mihail sincel, iar pe dumnezeieștii frați buni, Teodor și Teofan, preoți.

După trecere de câtva vreme, s-a iscat în bătrâna Romă o erezie. Întâistătătorul sfintei cetăți a Ierusalimului a primit scrisori de la romani ca să trimită niște oameni pricepuți, care să fie în stare să pună capăt pricinii iscate acolo. Și întâistătătorul Ierusalimului a trimis la papa Leon al III-lea al Romei pentru un lucru de nevoie ca acesta pe Mihail și pe frații Teodor și Teofan. Le-a mai poruncit ca în trecere să dea niște scrisori sinodale împăratului Leon Armeanul, luptătorul împotriva sfintelor icoane, și lui Teodot, patriarhul de atunci al Constantinopolului. Acești trei cuvioși au dat ascultare celui ce i-a trimis, au dat scrisorile și au spus și ei multe cuvinte de învățătură, celor ce grăiau împotriva sfintelor icoane. La porunca tiranului împărat au fost bătuți cumplit și aruncați în închisoare. Dar pentru că sfinții nu s-au plecat învățăturilor lor greșite, tiranul i-a bătut din nou. Pe Teodor și Teofan i-a osândit cu surghiunul, iar pe fericitul Mihail și pe fratele său Iov i-a închis în pretoriu. De acolo Sfântul Mihail a fost trimis împreună cu ucenicul lui într-o mănăstire din Plusiada, după ce a fost legat cu lanțuri grele de gât, de Mihail Cepeleagul. Din pricina multor chinuiri și a vârstei înaintate, s-a îmbolnăvit de curgere de ochi și s-a îngheboșat; dar fericitul Mihail a rămas neclintit, ca un diamant.

După moartea împăratului Leon (820), când s-au suit pe tronul împărătesc împărații Teodora și Mihail și au dat voie ca să cinstească oricine cu îndrăznire icoanele sfinților, au fost chemați toți cei surghiuniți și au fost învredniciți cu mari dregătorii. Împărăteasa l-a rugat atunci și pe acest mare mărturisitor să primească scaunul patriarhal al Constantinopolului. El n-a vrut și a fost făcut patriarh Sfântul Metodie (prăznuit la 14 iunie). Sfântul a fost cinstit iarăși cu vrednicie de sincel și a primit întru a sa stăpânire și odihnă mănăstirea Chora din Constantinopol.

După ce a trăit și restul vieții în chip cuvios și bineplăcut lui Dumnezeu, în vârstă de 85 de ani, s-a mutat în pace la Dumnezeu, la 4 ianuarie 846.

Surse

• Sinaxarul Părintelui Macarie de la Simonos Petras
• https://calendar-ortodox.ro/luna/decembrie/decembrie18.htm