Gherman I al Constantinopolului

Cel între sfinţi părintele nostru Gherman I a fost Patriarh de Constantinopol între anii 715 şi 730. A fost un mare apărător al închinării la icoane, drept pentru care a fost forţat să părăsească scaunul patriarhal de împăratul iconoclast Leon al III-lea Isaurul. Se face prăznuirea lui la data de 12 mai.

Viaţa

Sfântul Gherman s-a născut în Constantinopol în preajma anului 645, fiind fiul patricianului Iustinian. Iustinian, un senator proeminent, a murit din ordinul Împăratului Constantin al IV-lea. Tânărul său fiu, Gherman, a fost emasculat și apoi trimis la o mănăstire, de unde a început sa slujească bisericii. Prezenţa sa este apoi înscrisă ca fiind Episcop de Cizicus. Data hirotonirii nu este ştiută, dar Teofan și Nichifor au menționat prezenţa lui ca episcop la Sindodul de la Constantinopol din anul 712. În Cizicus, Episcopul Gherman a înfruntat mișcarea iconoclastă și a sărit în apărarea Credinței Ortodoxe stând împotriva ereticilor iconoclaști.

În anul 713, Împăratul Atanasiu al II-lea a venit pe tronul împărătesc, înlocuindu-l pe Filip, împărat monotelit ce fusese detronat. Atanasiu a restaurat Ortodoxia și a înlăturat Monotelitismul din imperiu. O data cu moartea Patriarhului Ioan al VI-lea, in 715, Gherman a fost ales patriarh cu numele de Gherman I. Printre primele măsuri luate de Gherman au fost convocarea unui sinod local ce avea sa reafirme doctrina Sinodului IV Ecumenic, și să anatemizeze pe capii Monotelismului, printre care Sergius I și Cyrus, foști patriarhi.

În anul 716, Leon al III-lea Isaurianul a devenit împărat. Leon se opunea cinstirii icoanelor și a luat demersuri spre a interzice cinstirea lor. De îndată Sf. Gherman a sărit în apărarea Ortodoxiei, dar Leon nu a renunțat, ci a incurajat inconoclaştii. Lupta împotriva împăratului era inegala, Leon având intenția să-l dea jos pe Gherman, iar în anul 730, a convocat un sinod înaintea căruia Gherman a refuzat sa accepte decretul imperial ce interzicea imaginile sfinte. Sub presiune imperiala, Patr. Gherman a demisionat și a fost urmat de Anastasie care nu se opunea împăratului în legătura cu sfintele icoane.

După ce a fost alungat, Gherman s-a dus în exil la o mănăstire unde a rămas pâna la adormirea sa în anul 740. Inițial a fost îngropat la mânăstirea Chora, dar mai târziu moaștele sale au fost mutate în Franța.

La Sinodul VII Ecumenic din anul 787, numele său a fost adăugat în rândul sfinților. El a scris mai multe lucrări. Printre acestea se află și cartea „Tâlcuirea Sfintei Liturghii”, cât și o tâlcuire a unor pasaje din Sfânta Scriptură, scrisori despre cinstirea icoanelor, imne de laudă a sfinților, și predici la Intrarea Maicii Domnului în Biserică, la Bunavestire, și la Adormirea Maicii Domnului.

Casetă de succesiune: Gherman I al Constantinopolului
Precedat de: ?	Episcop de Cizicus ?-715	Urmat de: ?
Precedat de: Ioan al VI-lea	Patriarh de Constantinopol 715-730	Urmat de: Anastasie

Surse

• OCA:St Germanus the Patriarch of Constantinople]
• Germanus I, Saint