Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Acest articol face parte din seria
Introducere în
Creștinismul Ortodox
Sfânta Tradiție
Sfânta Scriptură
Simbolul credinței
Sinoade ecumenice
Sfinții Părinți
Sfânta Liturghie
Drept canonic
Icoane
Sfânta Treime
Dumnezeu Tatăl
Iisus Hristos
Sfântul Duh
Biserica
Eclesiologie
Istoria Bisericii
Sfintele Taine
Viața Bisericii
Editează această cutie

Dumnezeu Tatăl (Avva sau Abba) este prima persoană din Sfânta Treime, alături de Iisus Hristos (Dumnezeu-Fiul) și Duhul Sfânt, împreună formând Sfânta Treime. Dumnezeu este Atotțiitorul, făcătorul cerului și al pământului, al tuturor celor văzute și nevăzute, după cum se spune în Crez. Dumnezeu este Cel ce este.[1]

Denumirea de „Tată”

În Vechiul Testament, Dumnezeu nu este niciodată chemat în rugăciune cu numele - intim - de Tată. Numai întru Hristos și prin El creștinii îndrăznesc să facă acest lucru. Numai creștinii pot spune cum se cuvine Rugăciunea domnească care le-a fost dată lor de Fiul lui Dumnezeu. Numai cei care au murit și au înviat împreună cu Hristos, prin Sfântul Botez și care au primit puterea de a se face fii ai lui Dumnezeu, întru Duhul Sfânt, prin ungerea cu Sfântul Mir capătă posibilitatea de a se apropia de Atotputernicul Dumnezeu, numindu-L Tată (Ioan1, 12 [1]; Matei 6, 9 [2]; Romani 8, 14 [3];Galateni 4, 4 [4]).

Persoană a Sfintei Treimi

Prin Sfânta Scriptură a fost revelat faptul că Dumnezeu cel Unul este Trei Persoane: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, împărtășind pe vecie una și aceeași Natură dumnezeiască. Din Tatăl Se naște Fiul, mai înainte de toți vecii (Psalmi 2, 7 [5]; II Corinteni 11, 31 [6]). Tot din Tatăl purcede întru eternitate Duhul Sfânt. Biserica Ortodoxă ne învață că Îl cunoaștem pe Tatăl prin Iisus Hristos și întru Duhul Sfânt (Matei 11, 27 [7]).

Sfânta Treime, creatoarea lumii

Dumnezeu Tatăl a creat lumea prin Iisus Hristos (Dumnezeu Fiul) așa cum spune apostolul Ioan: Toate prin El (Cuvânt sau Logosul sau Iisus Hristos - n.r.) s-au făcut; și fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut (Ioan 1.3) și Apostolul Pavel: Pentru că întru El au fost făcute toate, cele din ceruri și cele de pe pământ, cele văzute, și cele nevăzute, fie tronuri, fie domnii, fie începătorii, fie stăpânii. Toate s-au făcut prin El și pentru El. El este mai înainte decât toate și toate prin El sunt așezate. (1Co l1.16-17) Despre părtășia Duhului Sfânt la creația lumii mărturisesc cuvintele Sfintei Scripturi: Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor (Fac 1.2) dar și cuvintele lui Elihu adresate lui Iov: Duhul lui Dumnezeu este Cel ce m-a făcut și suflarea Celui Atotputernic este dătătoarea vieții mele. (Iov 33.4)

Așadar Dumnezeu Tatăl a creat toate prin Fiul, întru Duhul Sfânt.

Facerea Lumii

Cele nevăzute create de Dumnezeu sunt îngerii.[2] În prima zi Dumnezeu a creat lumina (spirituală)[3] și a despărțit lumina de întuneric, în a doua zi a creat cerul și a despărțit apele de deasupra de apele de dedesubt, în a treia zi a creat uscatul, a adunat apele de sub cer (oceane, mări, lacuri) și a creat iarba și pomii roditori, în a patra zi a creat luminătorul cel mare (soarele), luminătorul cel mic (luna) și stelele pentru luminarea pământului, în a cincea zi a creat viețuitoarele marine și păsările, în a șasea zi a creat viețuitoarele pământului și pe primii oameni, Adam și Eva. În a șaptea zi Dumnezeu s-a odihnit. Îngerii au fost creați în prima zi iar ulterior unii din ei, răzvrătindu-se, au fost pedepsiți, fiind transformați în diavoli și izgoniți din cer. Adam și Eva au căzut în ispita de a mânca din pomul cunoașterii binelui și răului, pusă la cale de șarpe, și au fost izgoniți de Dumnezeu pe pământ.

Creștinii ortodocși sunt chemați să Îl adore (Ioan 4, 23). Tatăl ne iubește și L-a trimis pe Însuși Fiul Său ca să ne dea viață veșnică (Ioan 3, 16).

Iconografia

Icoanele care Îl reprezintă pe Dumnezeu-Tatăl nu respectă învățăturile Sinodului al VII-lea Ecumenic. Dumnezeu Tatăl este nevăzut, astfel că nu poate fi reprezentat. Întrucât Hristos S-a născut din Tatăl indescriptibil, iar Tatăl ni S-a arătat doar prin El, Tatălui nu Îi putem atribui o reprezentare proprie.

Există însă icoane precum cea reprezentându-L pe Cel Vechi de Zile, reprezentându-L pe Dumnezeu ca pe un bătrân cu barbă albă, uneori deasupra sau în partea de sus a altor icoane. Potrivit unor interpretări, ar fi vorba de Tatăl. Alți autori consideră că este vorba despre o icoană a lui Dumnezeu-Fiul. În icoanele rusești ale Sfintei Treimi uneori sunt reprezentați Tatăl și Hristos șezând pe două tronuri, cu un porumbel între ei (simbolizându-l pe Duhul Sfânt - Ioan 1,32).

O altă icoană care Îl reprezentă pe Tatăl este Icoana Paternității. Aici Îl reprezintă pe Dumnezeu Tatăl ca pe un bătrân cu barbă albă și ținându-L pe Iisus, copil, pe genunchi, în timp ce Acesta ține în mână un porumbel.

Mai există și reprezentări iconografice parțiale sau indirecte ale manifestării lui Dumnezeu-Tatăl, ca o mână coborând din cer la Botezul lui Iisus sau prin reproducerea cuvintelor Tatălui ce s-au făcut auzite atunci - Acesta este Fiul Meu cel iubit....

A se vedea și

Note

  1. Exod 3.14
  2. Diavolii nu au fost creați de Dumnezeu, ei au fost îngeri care, potrivit propriei voințe, s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, și au fost pedepsiți de Dumnezeu prin transformarea lor în diavoli și azvârlirea lor din cer. Iisus spune: am văzut pe satana ca un fulger căzând din cer.(Lc 10.18)
  3. Lumina creată în prima zi este o lumină spirituală, nu o lumină fizică, căci aceasta apare abia în a patra zi când sunt create soarele, luna și stelele cf Anania, pag 22, nota g în Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, ISBN 973-9332-86-2

Bibliografie

Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, ISBN 973-9130-88-7, București, 1997,

Arhiepiscopia Ortodoxă Romană a Vadului, Feleacului și Clujului, Învățătură de credință ortodoxă, pag 67-79, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4

Ene Braniște și Ecaterina Braniște, Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase, pag.144, Ed. Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2

Legături externe