Ioachim (Giosanu) al Romanului și Bacăului

IPS Ioachim
al Romanului și Bacăului

Afiliere canonică (jurisdicție)	Biserica Ortodoxă Română
Funcția episcopală
Reședință	Roman
Titlul	Arhiepiscop
Formulă de adresare	Înaltpreasfinția Voastră
Perioada	2015 - prezent
Predecesor
Succesor
Cariera ecleziastică
Hirotonire preot	30 decembrie 1990, Mănăstirea Văratec
Hirotonire episcopală	1 mai 2000, la Roman
Episcopi consecratori
Titluri precedente (scaune episcopale)	arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului, cu titulatura „Băcăuanul”
Alte funcții
Date personale
Data nașterii	29 martie 1954
Locul nașterii	Stănița, județul Neamț
Data morții
Locul morții

Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim (Giosanu) (n. 29 martie 1954, Stănița, județul Neamț) este un ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, arhiepiscop al Romanului și Bacăului (din Mitropolia Moldovei și Bucovinei).

Biografie

Născut la 29 martie 1954 în comuna Stănița, județul Neamț, din părinți creștini, Neculai și Anica Giosanu, Ilie (numele de botez al IPS Ioachim) era cel de-al treilea copil din cei opt (patru băieți și patru fete) ai familiei. Printre rudele sale se află mulți călugări, care s-au dedicat trup și suflet lui Dumnezeu, de exemplu arhimandritul Ioanichie Bălan de la Mănăstirea Sihăstria, autorul a numeroase cărți de cultură teologică, Iosefina Giosanu, stareță a Mănăstirii Văratec, Acachia Căuș, stareță a Mănăstirii Războieni.

Între anii 1961-1969 a studiat la școala generală din satul natal, Stănița, iar în 1970 a intrat ca frate la Mănăstirea Sihăstria din județul Neamț. Era o perioadă foarte dificilă pentru monahismul din România. Prin Decretul 410/1959, autoritățile comuniste de atunci izgoniseră din mănăstiri marea majoritate a monahilor care aveau vârsta sub 50 de ani. Multe mănăstiri au fost închise iar altele au fost transformate în aziluri pentru călugării bătrâni. O astfel de soartă a avut-o Mănăstirea Sihăstria, care pe vremea aceea, era schit. Însă, prin comasarea mai multor călugări cu viață spirituală aleasă, acel sfânt lăcaș a devenit una dintre cele mai înfloritoare oaze de spiritualitate din monahismul românesc. Când tânărul Ilie Giosanu a intrat la Sihăstria, stareț era un strănepot al lui Ion Creangă, pe nume Caliopie Creangă, din Humulești; acesta s-a dovedit a fi generos și l-a primit în mănăstire în ciuda vârstei fragede care o avea (15 ani neîmpliniți). Tot acolo, Părintele Petroniu Tănase l-a pregătit pentru a intra la Seminarul de la Mănăstirea Neamț.

Între 1970 și 1975, a urmat cursurile Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț. După absolvire, a fost admis la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, pe care a terminat-o în 1980, lucrarea sa de licență având tema „Sabatul la cultele neoprotestante și poziția ortodoxă”.

În același an a fost tuns întru monahism la Mănăstirea Bistrița (Neamț) de către arhimandritul Ioanichie Bălan, primind numele monahal Ioachim. A fost primul călugăr tuns la Mănăstirea Bistrița, după 33 de ani de comunism.

La 1 martie 1981 a fost hirotonit ierodiacon de către Teoctist Arăpașu, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Sucevei. În anul 1982 a fost hirotesit arhidiacon, iar în 1985 a fost transferat la Centrul Eparhial de la Iași, unde a îndeplinit mai multe funcții: prim-arhidiacon al Catedralei mitropolitane din Iași, secretar al IPS Teoctist, corector la revista „Mitropolia Moldovei și Sucevei” și econom mitropolitan. La 30 decembrie 1990 a fost hirotonit ieromonah la Mănăstirea Văratec de către IPS Daniel, mitropolitul de atunci al Moldovei și Bucovinei. La hirotonie au slujit în sobor P.C. Arhimandrit (pe atunci) Bartolomeu Anania și stareții mănăstirilor din județul Neamț. La trecerea dintre ani (1 ianuarie 1991), în cadrul Te Deum-ului de la miezul nopții, a fost hirotesit protosinghel.

La 7 ianuarie 1991, a plecat la studii de doctorat în Franța, fiind primul călugăr român trimis la studii în străinătate după Revoluția română din 1989. Studiile respective le-a urmat la Institutul „Saint Sèrge” (Sf. Serghie) din Paris, care oe atunci era singurul așezământ universitar ortodox din Occident, fiind fondat de teologii ruși expulzați la Revoluția bolșevică din 1917. Institutul „Saint Sèrge” era integrat în Universitatea Sorbona, astfel încât Ioachim Giosanu a obținut de la statul francez o bursă guvernamentală care i-a înlesnit aprofundarea studiilor. I-a avut ca îndrumători pe reputații profesori Boris Bobrinskoi și Olivier Clement. La 26 octombrie 1994 și-a susținut teza de doctorat în limba franceză, cu denumirea La déification de l'homme d'après la pensèe du Père Dumitru Stăniloae („Îndumnezeirea omului în gândirea părintelui Dumitru Stăniloae”). A fost prima lucrare de doctorat despre marele teolog român. Această teză a fost ulterior publicată la Editura Trinitas din Iași, în 2003, cu prilejul „Anului Stăniloae” (100 ani de la naștere și 10 ani de la trecerea sa la cele veșnice). Tot în perioada șederii sale în Franța, Ioachim Giosanu a fondat mănăstirea ortodoxă de la Rosiers, cu hramul „Buna Vestire”, unde a activat ca duhovnic și îndrumător îndeosebi pentru tinerii români sosiți la studiu în Franța.

Pe data de 8 decembrie 1994 Sfântul Sinod a aprobat propunerea Arhiepiscopiei Iașilor de promovare în treapta de arhimandrit a Prea Cuviosului Protosinghel Ioachim Giosanu, Hirotesirea sa a avut loc pe 21 iunie 1998 la Mănăstirea Bucium din Iași, după oficierea Sfintei Liturghii, de către ÎPS Daniel, mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

În 1998 a fost ales, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, arhiereu vicar al Episcopiei Romanului cu titulatura de Ioachim Băcăuanul, hirotonirea având loc pe data de 1 mai 2000, a doua zi de Paști. În urma ridicării Episcopiei Romanului la rangul de Arhiepiscopie, cu noua titulatură de Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, în ședința Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, desfășurată în zilele de 18-19 iunie 2009, Preasfințitul Ioachim Băcăuanul a fost ridicat la rangul de Episcop vicar.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința desfășurată în zilele de 16-17 decembrie 2014, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, l-a ales prin vot secret pe Preasfințitul Părinte Ioachim Băcăuanul ca Arhiepiscop al Romanului și Bacăului. Întronizarea sa a avut loc la 4 ianuarie 2015, în Catedrala arhiepiscopală din Roman.

Volume publicate

• La déification de l'homme d'après la pensée du Père Dumitru Stăniloae, Ed. Trinitas, Iași, 2003
• Slujba Sfântului Mucenic Emilian de la Durostorum, Ed. Filocalia, Roman, 2007
• Acatistul sfinților români, Ed. Filocalia, Roman, 2010
• Istoricul cultului Cuvioasei Parascheva la Roman, Ed. Filocalia, Roman, 2013
• Creștinismul abia începe, Ed. Filocalia, Colecția Catehetica, Roman, 2013, ISBN 978-606-8490-03-8
• Cultul Sfintei Parascheva în Ortodoxie - Cercetare hagiografico-liturgică, Ed. Filocalia, Roman, 2013, ISBN 978-606-8490-04-5
• Imn-Acatist închinat Sfintei Cuvioase Parascheva, Ed. Filocalia, 2014
• Biserica și transfigurarea timpului, Ed. Filocalia, Colecția Catehetica, Roman, 2014
• Ofrandă Cuvioasei Parascheva, Ed. Filocalia, Roman, 2014
• Zece trepte ale pocăinței, Ed. Filocalia, Colecția Catehetica, Roman, 2015

Legături externe

• Membrii Sfântului Sinod, Patriarhia.ro, accesat la 19 aprilie 2021
• Înaltpreasfințitul Ioachim Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, Eprb.ro, accesat la 20 aprilie 2021