Mănăstirea Sucevița: Diferență între versiuni
Oql (Discuție | contribuții) m (→Iconografia: Actualizare link-uri. Corectare diactritice.) |
(corect. diacritice) |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
{{Mănăstire | {{Mănăstire | ||
| − | |nume=Mănăstirea | + | |nume=Mănăstirea Sucevița |
| − | |Imagine=[[Imagine:Manastirea_Sucevita.jpg|300 px|Mănăstirea | + | |Imagine=[[Imagine:Manastirea_Sucevita.jpg|300 px|Mănăstirea Sucevița]] |
| − | | | + | |jurisdicție=Mitropolia Moldovei și Bucovinei |
| − | |tip=[[călugăr| | + | |tip=[[călugăr|călugărițe]] |
| − | | | + | |înființată=1581 |
|ctitor=[[Mitropolit]]ul Gheorghe Movilă | |ctitor=[[Mitropolit]]ul Gheorghe Movilă | ||
| − | | | + | |stareț= |
| − | |mărime aprox=30 [[călugăr| | + | |mărime aprox=30 [[călugăr|călugărițe]] |
| − | |localizare= {{flag|Romania}}18 km sud-vest de | + | |localizare= {{flag|Romania}}18 km sud-vest de orașul Rădăuți, județul Suceava |
|limba liturgică=română | |limba liturgică=română | ||
|cântarea=[[Cântarea bizantină|bizantină]] | |cântarea=[[Cântarea bizantină|bizantină]] | ||
| Linia 15: | Linia 15: | ||
|site= | |site= | ||
|}} | |}} | ||
| − | '''Mănăstirea | + | '''Mănăstirea Sucevița''' este o importantă [[mănăstire]] de maici din nordul României, situată la 17-18 km sud-vest de orașul Rădăuți, în județul Suceava. Mănăstirea este monument UNESCO și are [[hram]]ul „[[Învierea Domnului]]”. |
==Istorie== | ==Istorie== | ||
| − | După [[ | + | După [[tradiție]], o bisericuță din lemn și o [[schivnicie]] au luat ființă pe la începutul veacului al XVI-lea pe valea râului Sucevița. Legenda mai spune că puțin mai târziu, pentru răscumpărarea a cine știe căror [[păcat]]e, o femeie ar fi adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcții, care datează din anul 1581. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea domnitorului Petru șchiopul. |
| − | Monumentul este o [[ctitorie]] comună a familiei | + | Monumentul este o [[ctitorie]] comună a familiei Movileștilor - mari boieri, cărturari, personalități bisericești și chiar voievozi ai Moldovei și țării Românești în secolele XVI-XVII. |
| − | Ridicată pe vatra unui | + | Ridicată pe vatra unui așezământ mai vechi, Mănăstirea Sucevița a fost [[ctitor]]ită între 1581 și 1584 de [[Mitropolit]]ul [[Gheorghe Movilă]]. Casele, zidurile masive ale incintei și turnurile de apărare au fost zidite de voievodul Ieremia Movilă. |
==Arhitectură== | ==Arhitectură== | ||
| − | Construit în stilul arhitecturii | + | Construit în stilul arhitecturii moldovenești - îmbinare de elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova - edificiul, de mari proporții, păstrează planul trilobat și stilul statornicit în epoca lui [[ștefan cel Mare și Sfânt|ștefan cel Mare]] cu [[pridvor]]ul închis. O notă aparte o fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legați prin arcuri în acoladă) plasați mai târziu pe laturile de sud și de nord; prin excelență „muntenești”, ele constituie un evident ecou al arhitecturii din țara Românească. Se mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater având dimensiunile 100 m x 104 m, cu ziduri înalte de 6 m și groase de 3 m, prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț și unul cu paraclis peste gangul intrării (pe care se află stema Moldovei); se mai păstrează încăperi ale vechii case domnești și beciuri. |
| − | [[Imagine:Sucevita_2.jpg|thumb|left|400 px|<center>Mănăstirea | + | [[Imagine:Sucevita_2.jpg|thumb|left|400 px|<center>Mănăstirea Sucevița - exterior</center>]] |
Biserica cu [[hram]]ul ''[[Învierea Domnului]]'' de la Mănăstirea Sucevița a fost inclusă în siturile protejate care fac parte din ''Patrimoniul Mondial UNESCO''.<ref>fr.: [http://www.unesco.org/new/fr/media-services/multimedia/photos/whc-2010/europe-north-america/romania/ UNESCO - Service de presse - Eglise de la Ressurection du monastère de Sucevita (extension des "Eglises de Moldavie") - Roumanie], accesat 12 aprilie 2012</ref> | Biserica cu [[hram]]ul ''[[Învierea Domnului]]'' de la Mănăstirea Sucevița a fost inclusă în siturile protejate care fac parte din ''Patrimoniul Mondial UNESCO''.<ref>fr.: [http://www.unesco.org/new/fr/media-services/multimedia/photos/whc-2010/europe-north-america/romania/ UNESCO - Service de presse - Eglise de la Ressurection du monastère de Sucevita (extension des "Eglises de Moldavie") - Roumanie], accesat 12 aprilie 2012</ref> | ||
| − | Mănăstirea | + | Mănăstirea Sucevița este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare ''SV-II-a-A-05651''.<ref>[http://www.cultura.ro/page/17 Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România], accesat 9 octombrie 2012</ref> |
==Iconografia== | ==Iconografia== | ||
| Linia 42: | Linia 42: | ||
==Surse== | ==Surse== | ||
| − | * [http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sucevi%C8%9Ba Wikipedia.ro - Mănăstirea | + | * [http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sucevi%C8%9Ba Wikipedia.ro - Mănăstirea Sucevița] |
| − | * [http://www.manastiri-bucovina.go.ro/sucevita.htm Mănăstiri din Bucovina - Mănăstirea | + | * [http://www.manastiri-bucovina.go.ro/sucevita.htm Mănăstiri din Bucovina - Mănăstirea Sucevița] |
==Legături externe== | ==Legături externe== | ||
| − | * [http://www.flickr.com/photos/filip_danilevici/sets/72157605584107744 Galerie Foto - Mănăstirea | + | * [http://www.flickr.com/photos/filip_danilevici/sets/72157605584107744 Galerie Foto - Mănăstirea Sucevițța] |
| − | [[Categorie:Mănăstiri din România| | + | [[Categorie:Mănăstiri din România|Sucevița]] |
Versiunea de la data 23 aprilie 2013 05:12
| Mănăstirea Sucevița | |
| |
| Jurisdicție | {{{jurisdicţie}}} |
| Tip | călugărițe |
| Înființată | {{{înfiinţată}}} |
| Ctitori | Mitropolitul Gheorghe Movilă |
| Stareț | {{{stareţ}}} |
| Mărime aprox. | 30 călugărițe |
| Localizare |  18 km sud-vest de orașul Rădăuți, județul Suceava
|
| Limba liturgică | română |
| Cântarea | bizantină |
| Schituri, metocuri și chilii | |
| Hramuri | Învierea Domnului |
| Site web oficial | |
Mănăstirea Sucevița este o importantă mănăstire de maici din nordul României, situată la 17-18 km sud-vest de orașul Rădăuți, în județul Suceava. Mănăstirea este monument UNESCO și are hramul „Învierea Domnului”.
Istorie
După tradiție, o bisericuță din lemn și o schivnicie au luat ființă pe la începutul veacului al XVI-lea pe valea râului Sucevița. Legenda mai spune că puțin mai târziu, pentru răscumpărarea a cine știe căror păcate, o femeie ar fi adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcții, care datează din anul 1581. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea domnitorului Petru șchiopul.
Monumentul este o ctitorie comună a familiei Movileștilor - mari boieri, cărturari, personalități bisericești și chiar voievozi ai Moldovei și țării Românești în secolele XVI-XVII.
Ridicată pe vatra unui așezământ mai vechi, Mănăstirea Sucevița a fost ctitorită între 1581 și 1584 de Mitropolitul Gheorghe Movilă. Casele, zidurile masive ale incintei și turnurile de apărare au fost zidite de voievodul Ieremia Movilă.
Arhitectură
Construit în stilul arhitecturii moldovenești - îmbinare de elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova - edificiul, de mari proporții, păstrează planul trilobat și stilul statornicit în epoca lui ștefan cel Mare cu pridvorul închis. O notă aparte o fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legați prin arcuri în acoladă) plasați mai târziu pe laturile de sud și de nord; prin excelență „muntenești”, ele constituie un evident ecou al arhitecturii din țara Românească. Se mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater având dimensiunile 100 m x 104 m, cu ziduri înalte de 6 m și groase de 3 m, prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț și unul cu paraclis peste gangul intrării (pe care se află stema Moldovei); se mai păstrează încăperi ale vechii case domnești și beciuri.
Biserica cu hramul Învierea Domnului de la Mănăstirea Sucevița a fost inclusă în siturile protejate care fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.[1]
Mănăstirea Sucevița este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare SV-II-a-A-05651.[2]
Iconografia
Pictura bisericii (atât cea interioară cât și cea exterioară) este de o mare valoare artistică, ilustrând textele biblice din Vechiul și Noul Testament.
Pictura murală a fost executată în anii 1595-1596 de iconografii Ioan Zugravul și fratele său Sofronie Zugravul.
Iconografia oglindește evoluția stilului pictural moldovenesc. Cromatica vie și strălucitoare a compozițiilor vine în contrast cu verdele închis al fondului. Pe fațada nordică se evidențiază în mod deosebit compoziția Scara Raiului, inspirată de scrierea ascetică cu același nume a sfântului Ioan Scărarul, care prezintă urcușul duhovnicesc al omului către cer.
Note
- ↑ fr.: UNESCO - Service de presse - Eglise de la Ressurection du monastère de Sucevita (extension des "Eglises de Moldavie") - Roumanie, accesat 12 aprilie 2012
- ↑ Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România, accesat 9 octombrie 2012
