Gherman I al Constantinopolului

Cel între sfinți părintele nostru Gherman I a fost Patriarh al Constantinopolului între anii 715 și 730. A fost un mare apărător al închinării la icoane, drept pentru care a fost forțat de împăratul iconoclast Leon al III-lea Isaurianul să părăsească scaunul patriarhal. Prăznuirea lui se face la data de 12 mai.

Viața

Sfântul Gherman s-a născut la Constantinopol în preajma anului 645, fiind fiul patricianului Iustinian. Iustinian, un senator proeminent, a murit din ordinul împăratului Constantin al IV-lea. Tânărul său fiu, Gherman, a fost emasculat și apoi trimis la o mănăstire, de unde a început sa slujească bisericii. Prezența sa este apoi înscrisă ca fiind Episcop de Cizicus. Data hirotonirii nu este știută, dar Teofan și Nichifor au menționat prezența lui ca episcop la Sindodul de la Constantinopol din anul 712. În Cizicus, Episcopul Gherman a înfruntat mișcarea iconoclastă și a sărit în apărarea Credinței Ortodoxe stând împotriva ereticilor iconoclaști.

În anul 713, împăratul Anastasie al II-lea a venit pe tronul împărătesc, înlocuindu-l pe Filip Bardanes, împărat monotelit ce fusese detronat. Atanasiu a restaurat Ortodoxia și a înlăturat monotelismul din imperiu. Odată cu moartea Patriarhului Ioan al VI-lea, în 715, Gherman a fost ales patriarh cu numele de Gherman I. Printre primele măsuri luate de Gherman au fost convocarea unui sinod local ce avea sa reafirme doctrina Sinodului IV Ecumenic, și să anatemizeze pe capii monotelismului, printre care Serghie I I și Chir, foști patriarhi.

În anul 716, Leon al III-lea Isaurianul a devenit împărat. Leon se opunea cinstirii icoanelor și a luat demersuri spre a interzice cinstirea lor. De îndată Sf. Gherman a sărit în apărarea Ortodoxiei, dar Leon nu a renunțat, ci a încurajat inconoclaștii. Lupta împotriva împăratului era inegală, Leon având intenția să-l dea jos pe Gherman, iar în anul 730, a convocat un sinod înaintea căruia Gherman a refuzat sa accepte decretul imperial ce interzicea imaginile sfinte. Sub presiunea imperială, Patriarhul Gherman a demisionat și a fost urmat de Anastasie care nu se opunea împăratului în legătură cu sfintele icoane.

După ce a fost alungat, Gherman s-a dus în exil la o mănăstire unde a rămas până la adormirea sa în anul 740. Inițial a fost îngropat la mânăstirea Chora, dar mai târziu moaștele sale au fost mutate în Franța.

La Sinodul VII Ecumenic din anul 787, numele său a fost adăugat în rândul sfinților. El a scris mai multe lucrări. Printre acestea se află și cartea „Tâlcuirea Sfintei Liturghii”, cât și o tâlcuire a unor pasaje din Sfânta Scriptură, scrisori despre cinstirea icoanelor, imne de laudă a sfinților, și predici la Intrarea Maicii Domnului în Biserică, la Bunavestire, și la Adormirea Maicii Domnului.

Imnografie

Tropar, glasul al 4-lea:

Dumnezeul Părinților noștri, care faci pururea cu noi după blândețile Tale, nu depărta mila Ta de la noi, ci, pentru rugăciunile lor, în pace ocârmuiește viața noastră.

Condac, glasul al 4-lea:

Minunata însoțire a ierarhilor să o lăudăm credincioșilor după datorie, împreună cu Gherman, pe dumnezeiescul Epifanie. Că aceștia au ars limbile celor fără de Dumnezeu și dogme preaînțelepte au vestit tuturor, celor ce cu dreaptă credință întru cântări laudă pururea marea taină a dreptei credințe.

Iconografie

Dionisie din Furna arată că Sf. Sfințit Gherman al Constantinopolului se zugrăvește bătrân, spân (cu foarte puțin păr și o barbă rară) (Erminia picturii bizantine, Sophia, București, 2000, pp. 147, 152, 162, 205).

Casetă de succesiune: Gherman I al Constantinopolului
Precedat de: ?	Episcop de Cizic ?-715	Urmat de: ?
Precedat de: Ioan al VI-lea	Patriarh al Constantinopolului 715-730	Urmat de: Anastasie

Surse

• OCA:St Germanus the Patriarch of Constantinople]
• Germanus I, Saint