Mănăstirea Pasărea: Diferență între versiuni
(monument istoric) |
RappY (Discuție | contribuții) m (Adăugare legătură) |
||
| (Nu s-au afișat 7 versiuni intermediare efectuate de alți 4 utilizatori) | |||
| Linia 2: | Linia 2: | ||
|nume=Mănăstirea Pasărea | |nume=Mănăstirea Pasărea | ||
|Imagine=[[Imagine:Manastirea_Pasarea.jpg|320 px|Mănăstirea Pasărea]] | |Imagine=[[Imagine:Manastirea_Pasarea.jpg|320 px|Mănăstirea Pasărea]] | ||
| − | |jurisdicţie= | + | |jurisdicţie= [[Arhiepiscopia Bucureștilor]] |
| − | |tip= | + | |tip=[[călugăr]]ițe |
|înfiinţată=începutul secolului XIX | |înfiinţată=începutul secolului XIX | ||
|ctitor=Arhimandritul Timotei de la [[Mănăstirea Cernica]] | |ctitor=Arhimandritul Timotei de la [[Mănăstirea Cernica]] | ||
|stareţ=Mihaela Costache | |stareţ=Mihaela Costache | ||
| − | |mărime aprox=165 | + | |mărime aprox=165 călugărițe |
|localizare= {{flag|Romania}} comuna Brăneşti, judeţul Ilfov,<br/> aprox. 30 km E de Bucureşti | |localizare= {{flag|Romania}} comuna Brăneşti, judeţul Ilfov,<br/> aprox. 30 km E de Bucureşti | ||
| − | |limba liturgică=română | + | |limba liturgică=[[limba română|română]] |
|cântarea=[[cântarea bizantină|bizantină]] | |cântarea=[[cântarea bizantină|bizantină]] | ||
|schituri= | |schituri= | ||
|hramuri=[[Sfânta Treime]],<br/>[[Adormirea Maicii Domnului]] ([[15 august]]) | |hramuri=[[Sfânta Treime]],<br/>[[Adormirea Maicii Domnului]] ([[15 august]]) | ||
|site=http://www.manastireapasarea.ro/index.html | |site=http://www.manastireapasarea.ro/index.html | ||
| − | |}} | + | |}}'''Mănăstirea Pasărea''' este o [[mănăstire]] ortodoxă de [[călugăr]]ițe din România, situată în comuna Brăneşti, județul Ilfov, la circa 30 km est de București.<br/> |
| − | |||
| − | '''Mănăstirea Pasărea''' este o [[mănăstire]] ortodoxă de [[călugăr]] | ||
Important monument istoric și de artă, Mănăstirea Pasărea a fost ctitorită la începutul secolului al XIX-lea pe malul Lacului Pustnicu și la marginea pădurii Pustnicu, parte din ceea ce erau odinioară Codrii Vlăsiei. | Important monument istoric și de artă, Mănăstirea Pasărea a fost ctitorită la începutul secolului al XIX-lea pe malul Lacului Pustnicu și la marginea pădurii Pustnicu, parte din ceea ce erau odinioară Codrii Vlăsiei. | ||
==Istoric== | ==Istoric== | ||
| − | Prima atestare documentară a mânăstirii datează din anul 1813, când aici se afla o biserică de lemn ridicată de [[arhimandrit]]ul Timotei, [[ | + | Prima atestare documentară a mânăstirii datează din anul 1813, când aici se afla o biserică de lemn ridicată de [[arhimandrit]]ul Timotei, [[stareț]]ul de atunci al [[Mănăstirea Cernica|Mănăstirii Cernica]]. |
| − | Legenda ctitoririi Mănăstirii Pasărea este foarte grăitoare în ce priveşte creştinismul poporului român şi, probabil, foarte apropiată de adevărul istoric. Se spune că pe la începutul veacului al XIX-lea | + | Legenda ctitoririi Mănăstirii Pasărea este foarte grăitoare în ce priveşte creştinismul poporului român şi, probabil, foarte apropiată de adevărul istoric. Se spune că pe la începutul veacului al XIX-lea starețul Mănăstirii Cernica, Arhimandritul Timotei, a fost rugat de trei călugărițe să le facă şi lor un mic [[schit]] în pădurile din jur. Starețul Timotei a pornit cu rugăciune alături de ele prin desişul codrului. Pe cale, tot timpul i-a însoțit o pasăre care zbura din copac în copac şi ciripea într-un fel aparte. Când au ajuns la locul unde se află actuala mănăstire, pasărea s-a aşezat pe un stejar bătrân şi ciripea din ce în ce mai tare şi mai duios, parcă de teamă ca nu cumva să nu fie observată. La tulpina stejarului era şi un muşuroi mare de furnici. Atunci starețul Timotei, îndemnat de [[Duhul Sfânt]] a înfipt toiagul său în pământ şi a zis: „Aici să fie altarul bisericii!”, apoi a binecuvântat locul acesta şi întorcându-se către maici le-a spus: „Să vă înmulțiți ca furnicile acestea!”. De la acea pasăre care i-a călăuzit prin Codrul Vlăsiei, primul schit care s-a înființat aici s-a numit „''Pasărea''”, denumire ce se păstrează şi astăzi. |
Fapt este că în [[pisanie|pisania]] [[Biserica|Bisericii]] [[Sfânta Treime]] de la Mănăstirea Pasărea scrie: | Fapt este că în [[pisanie|pisania]] [[Biserica|Bisericii]] [[Sfânta Treime]] de la Mănăstirea Pasărea scrie: | ||
| − | :''Cu ajutorul preaputernicului Dumnezeu cel în Treime slăvit, s-a clădit din temelie acest sfânt schit de | + | :''Cu ajutorul preaputernicului Dumnezeu cel în Treime slăvit, s-a clădit din temelie acest sfânt schit de călugărițe numit Pasărea în 1813 de Cucernicia Sa părintele Timotei – arhimandrit la Cernica - în numele Sfintei de Viață Făcătoarei Treimi, iar în anul 1838, ianuarie 11, zdrobindu-se biserica de cutremurul ce s-au întâmplat, iar în anul 1846 s-au dărâmat aceea şi s-au ridicat aceasta din temelie, de Cucernicia Sa părintele Calinic – arhimandrit la Cernica - cu ajutorul de la creştini şi prin osârdia cucernicei maici Domnica, stareța, iar îngrijitor fiind în tot lucrul cuviosul Iachint ieromonahul din Cernica, în zilele binecredinciosului Domn Gheorghe Dimitrie Bibescu voievod, iar arhiepiscop fiind p(rea) s(finția) sa Neofit Mitropolit. 1847, noiembrie 2.'' |
| − | Mai târziu, între anii 1846-1847, a fost zidită biserica mare a mânăstirii, având hramul [[Sfânta Treime]]; ctitor a fost [[Sfânt]]ul [[Ierarh]] [[Calinic de la Cernica]]. Pictura (frescă în stil neobizantin) a fost realizată de pictori aduşi de la [[Muntele Athos]]. [[Iconostas|Catapeteasma]] bisericii este realizată din lemn de tei sculptat, iar [[icoană|icoanele]] împărăteşti sunt deosebite, fiind pictate şi îmbrăcate în argint aurit.<br/> Biserica din cimitirul mânăstirii, cu hramul [[Adormirea Maicii Domnului]], construită în 1834, a fost pictată de Nicolae Polcovnicu şi ucenicii săi în anul 1838. | + | Mai târziu, între anii 1846-1847, a fost zidită biserica mare a mânăstirii, având hramul [[Sfânta Treime]]; ctitor a fost [[Sfânt]]ul [[Ierarh]] [[Calinic de la Cernica]]. Pictura (frescă în stil neobizantin) a fost realizată de pictori aduşi de la [[Muntele Athos]]. [[Iconostas|Catapeteasma]] bisericii este realizată din lemn de tei sculptat, iar [[icoană|icoanele]] împărăteşti sunt deosebite, fiind pictate şi îmbrăcate în argint aurit.<br/> Biserica din cimitirul mânăstirii, cu hramul [[Adormirea Maicii Domnului]], construită în 1834, a fost pictată de Nicolae Polcovnicu şi ucenicii săi în anul 1838. Clopotnița mănăstirii, aflată la intrarea în incintă, are 25 m înălțime. |
==Mănăstirea Pasărea în prezent== | ==Mănăstirea Pasărea în prezent== | ||
| − | În fosta trapeză a mânăstirii este acum amenajat un muzeu. | + | În fosta trapeză a mânăstirii este acum amenajat un muzeu. Colecțiile sale cuprind icoane de lemn din secolul al XVIII-lea (şcoala grecească şi şcoala italiană cu influențe greceşti), icoane pe sticlă din țara Românească, icoane îmbrăcate în argint, icoane din Palestina, cruci din aur filigranat şi sidef, evanghelii şi cărți vechi bisericeşti, goblenuri din secolul al XIX-lea. O piesă rară adăpostită de acest muzeu este şi o stampă-acuarelă a pictorului Carol Popp de Szathmáry, reprezentându-l pe Regele Carol I participând la slujba religioasă (de altfel, Carol I a făcut donații acestei mănăstiri, printre care o candelă de argint şi un [[Veşminte|veşmânt]] [[preot|preoțesc]], care se află, de asemenea, în muzeu).<br/> |
O parte din monumentele funerare din cimitirul mânăstirii sunt opere ale sculptorilor Ghorghe Anghel şi Carol Storck şi ale arhitectului Heidewich. <br/>Datorită marii valori istorice și artistice, Mănăstirea Pasărea a fost declarată în 1955 monument istoric. | O parte din monumentele funerare din cimitirul mânăstirii sunt opere ale sculptorilor Ghorghe Anghel şi Carol Storck şi ale arhitectului Heidewich. <br/>Datorită marii valori istorice și artistice, Mănăstirea Pasărea a fost declarată în 1955 monument istoric. | ||
| − | În 1990, în mănăstire a fost ctitorită o ''bolniță'' – cămin, unde sunt îngrijiți la ora actuală cam 50 de bătrâni. Tot aici se află în construcție noua clădire a Seminarului [[monah]]al, care funcționează deocamdată într-o clădire din comuna Brănești. | + | În 1990, în mănăstire a fost ctitorită o ''[[bolniță]]'' – cămin, unde sunt îngrijiți la ora actuală cam 50 de bătrâni. Tot aici se află în construcție noua clădire a Seminarului [[monah]]al, care funcționează deocamdată într-o clădire din comuna Brănești. |
| − | În anul 2002, când s-au făcut | + | În anul 2002, când s-au făcut reparații capitale ale construcțiilor de aici, mănăstirii i-au mai fost adăugate încă două clădiri. |
Mănăstirea Pasărea este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare ''IF-II-a-B-15301''.<ref>[http://www.cultura.ro/page/17 Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România], accesat 10 octombrie 2012</ref> | Mănăstirea Pasărea este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare ''IF-II-a-B-15301''.<ref>[http://www.cultura.ro/page/17 Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România], accesat 10 octombrie 2012</ref> | ||
Versiunea curentă din 6 martie 2024 22:25
| Mănăstirea Pasărea | |
| |
| Jurisdicție | Arhiepiscopia Bucureștilor |
| Tip | călugărițe |
| Înființată | începutul secolului XIX |
| Ctitori | Arhimandritul Timotei de la Mănăstirea Cernica |
| Stareț | Mihaela Costache |
| Mărime aprox. | 165 călugărițe |
| Localizare |  comuna Brăneşti, judeţul Ilfov,aprox. 30 km E de Bucureşti |
| Limba liturgică | română |
| Cântarea | bizantină |
| Schituri, metocuri și chilii | |
| Hramuri | Sfânta Treime, Adormirea Maicii Domnului (15 august) |
| Site web oficial | http://www.manastireapasarea.ro/index.html |
Mănăstirea Pasărea este o mănăstire ortodoxă de călugărițe din România, situată în comuna Brăneşti, județul Ilfov, la circa 30 km est de București.
Important monument istoric și de artă, Mănăstirea Pasărea a fost ctitorită la începutul secolului al XIX-lea pe malul Lacului Pustnicu și la marginea pădurii Pustnicu, parte din ceea ce erau odinioară Codrii Vlăsiei.
Istoric
Prima atestare documentară a mânăstirii datează din anul 1813, când aici se afla o biserică de lemn ridicată de arhimandritul Timotei, starețul de atunci al Mănăstirii Cernica.
Legenda ctitoririi Mănăstirii Pasărea este foarte grăitoare în ce priveşte creştinismul poporului român şi, probabil, foarte apropiată de adevărul istoric. Se spune că pe la începutul veacului al XIX-lea starețul Mănăstirii Cernica, Arhimandritul Timotei, a fost rugat de trei călugărițe să le facă şi lor un mic schit în pădurile din jur. Starețul Timotei a pornit cu rugăciune alături de ele prin desişul codrului. Pe cale, tot timpul i-a însoțit o pasăre care zbura din copac în copac şi ciripea într-un fel aparte. Când au ajuns la locul unde se află actuala mănăstire, pasărea s-a aşezat pe un stejar bătrân şi ciripea din ce în ce mai tare şi mai duios, parcă de teamă ca nu cumva să nu fie observată. La tulpina stejarului era şi un muşuroi mare de furnici. Atunci starețul Timotei, îndemnat de Duhul Sfânt a înfipt toiagul său în pământ şi a zis: „Aici să fie altarul bisericii!”, apoi a binecuvântat locul acesta şi întorcându-se către maici le-a spus: „Să vă înmulțiți ca furnicile acestea!”. De la acea pasăre care i-a călăuzit prin Codrul Vlăsiei, primul schit care s-a înființat aici s-a numit „Pasărea”, denumire ce se păstrează şi astăzi.
Fapt este că în pisania Bisericii Sfânta Treime de la Mănăstirea Pasărea scrie:
- Cu ajutorul preaputernicului Dumnezeu cel în Treime slăvit, s-a clădit din temelie acest sfânt schit de călugărițe numit Pasărea în 1813 de Cucernicia Sa părintele Timotei – arhimandrit la Cernica - în numele Sfintei de Viață Făcătoarei Treimi, iar în anul 1838, ianuarie 11, zdrobindu-se biserica de cutremurul ce s-au întâmplat, iar în anul 1846 s-au dărâmat aceea şi s-au ridicat aceasta din temelie, de Cucernicia Sa părintele Calinic – arhimandrit la Cernica - cu ajutorul de la creştini şi prin osârdia cucernicei maici Domnica, stareța, iar îngrijitor fiind în tot lucrul cuviosul Iachint ieromonahul din Cernica, în zilele binecredinciosului Domn Gheorghe Dimitrie Bibescu voievod, iar arhiepiscop fiind p(rea) s(finția) sa Neofit Mitropolit. 1847, noiembrie 2.
Mai târziu, între anii 1846-1847, a fost zidită biserica mare a mânăstirii, având hramul Sfânta Treime; ctitor a fost Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica. Pictura (frescă în stil neobizantin) a fost realizată de pictori aduşi de la Muntele Athos. Catapeteasma bisericii este realizată din lemn de tei sculptat, iar icoanele împărăteşti sunt deosebite, fiind pictate şi îmbrăcate în argint aurit.
Biserica din cimitirul mânăstirii, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, construită în 1834, a fost pictată de Nicolae Polcovnicu şi ucenicii săi în anul 1838. Clopotnița mănăstirii, aflată la intrarea în incintă, are 25 m înălțime.
Mănăstirea Pasărea în prezent
În fosta trapeză a mânăstirii este acum amenajat un muzeu. Colecțiile sale cuprind icoane de lemn din secolul al XVIII-lea (şcoala grecească şi şcoala italiană cu influențe greceşti), icoane pe sticlă din țara Românească, icoane îmbrăcate în argint, icoane din Palestina, cruci din aur filigranat şi sidef, evanghelii şi cărți vechi bisericeşti, goblenuri din secolul al XIX-lea. O piesă rară adăpostită de acest muzeu este şi o stampă-acuarelă a pictorului Carol Popp de Szathmáry, reprezentându-l pe Regele Carol I participând la slujba religioasă (de altfel, Carol I a făcut donații acestei mănăstiri, printre care o candelă de argint şi un veşmânt preoțesc, care se află, de asemenea, în muzeu).
O parte din monumentele funerare din cimitirul mânăstirii sunt opere ale sculptorilor Ghorghe Anghel şi Carol Storck şi ale arhitectului Heidewich.
Datorită marii valori istorice și artistice, Mănăstirea Pasărea a fost declarată în 1955 monument istoric.
În 1990, în mănăstire a fost ctitorită o bolniță – cămin, unde sunt îngrijiți la ora actuală cam 50 de bătrâni. Tot aici se află în construcție noua clădire a Seminarului monahal, care funcționează deocamdată într-o clădire din comuna Brănești.
În anul 2002, când s-au făcut reparații capitale ale construcțiilor de aici, mănăstirii i-au mai fost adăugate încă două clădiri.
Mănăstirea Pasărea este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare IF-II-a-B-15301.[1]
Surse
Note
- ↑ Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România, accesat 10 octombrie 2012
