Varlaam al Moldovei: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(→‎Proslăvirea)
(→‎Scrieri: +imagine)
Linia 36: Linia 36:
  
 
==Scrieri==
 
==Scrieri==
 +
[[Fișier:Cazania lui Varlaam.jpg|thumb|240px|''Cazania mitropolitului Varlaam'', tipărită în timpul domniei lui [[Vasile Lupu]] (1643)]]
 
*''Cazania'', sau ''Carte românească de învățătură''
 
*''Cazania'', sau ''Carte românească de învățătură''
 
*''Cele șapte taine''
 
*''Cele șapte taine''
Linia 41: Linia 42:
 
*''Pravila''
 
*''Pravila''
 
*''Paraclisul Născătoarei de Dumnezeu''
 
*''Paraclisul Născătoarei de Dumnezeu''
−
*''Jitiile'' (viețile unor [[mucenic]]i și [[pustnic]]i)
+
*''Jitiile'' (viețile unor [[mucenic]]i și [[pustnic]]i)
  
 
==Proslăvirea==
 
==Proslăvirea==

Versiunea de la data 20 decembrie 2020 19:48

Sf. Ierarh
Varlaam al Moldovei
Sf Ierarh Varlaam.jpg
Date personale
Naștere 1585
Mutare la Domnul (†) 18 august 1657,
Mănăstirea Secu
Localizare Mitropolit al Moldovei
Naționalitate   român
Date cult
Tip Ierarh
Data canonizării 12 februarie 2007
Prăznuire la data de 30 august
Proclamare Biserica Ortodoxă Română
Biserici patronate

Sfântul Ierarh Varlaam (Moțoc) al Moldovei (n. 1585 - d. 18 august 1657) a fost mitropolit al Moldovei între anii 1632-1653. Este considerat a fi unul dintre întemeietorii limbii române literare. A tradus și compus mai multe lucrări de spiritualitate. Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe 30 august.

Viața

Sf. Varlaam (pe numele de de mirean Vasile Moțoc) s-a născut în jurul anului 1580. Provenea dintr-o familie de răzeși (din Borcești, sat dispărut situat lângă Târgu-Neamț, după unele surse [1], sau din din Bolotești, județul Vrancea, după alte surse[2])

A intrat în monahism la schitul Zosim, pe valea pârâului Secu, unde a învățat greaca și slavona. Tânărul Vasile Moțoc a intrat în obștea noii mănăstiri, unde a fost călugărit cu numele de Varlaam. Fiind un bun povățuitor, a ajuns pe treptele ecleziastice cele mai înalte, fiind numit egumen al mănăstirii.

A fost unul din întemeietorii limbii române literare. Printre altele, a tradus în românește Scara Sf. Ioan din Sinai.

După ce a fost sfetnic al domnitorului Miron Barnovski al Moldovei (timp în care a fost trimis într-o misiune ecumenică la Moscova și Kiev, în 1628), a devenit mitropolit al Moldovei între anii 1632-1653.

Ca nou mitropolit, Varlaam a avut multe realizări, mai ales că reușește să-și atragă și sprijinul voievodului Vasile Lupu. Sprijinit și de Sf. Mitropolit Petru Movilă al Kievului, Mitropolitul Varlaam reușește înființarea primei tipografii românești din Moldova, în anul 1640, pe care a instalat-o la Mănăstirea "Sfinții Trei Ierarhi" din Iași.

A publicat în limba română scrierile Cazania, Cele șapte taine, Răspunsul împotriva catehismului calvinesc, Pravila, Paraclisul Născătoarei de Dumnezeu etc.[3]

Mitropolitul Varlaam s-a numărat, în anul 1639, printre cei trei candidați propuși pentru ocuparea scaunului de Patriarh ecumenic al Constantinopolului. În timpul Mitropolitului Varlaam al Moldovei a fost zidită frumoasa și renumita biserică a Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, ctitoria cea mai cunoscută a lui Vasile Lupu. În anul 1641, în aceasta biserică, a adus moaștele Sf. Cuvioase Parascheva, dăruite Domnitorului Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol.[3]

S-a ocupat de organizarea Sinodului de la Iași din 1642. S-a îngrijit de construcția bisericii Sf. Trei Ierarhi din Iași, unde a așezat moaștele Sf. Parascheva. A contribuit la înființarea Academiei Domnești de la Iași. S-a retras la Mănăstirea Secu în 1653, unde a rămas până la moartea sa, în 1657.

După ce voievodul Vasile Lupu a pierdut scaunul domnesc în anul 1653, Mitropolitul Varlaam, dornic de liniște și de rugăciune, s-a retras la Mănăstirea Secu. Acolo a mai trăit patru ani, în smerenie, în rugăciune și în viețuire sfântă, strămutându-se la veșnicele locașuri în luna august a anului 1657. Toate cele agonisite în timpul vieții sale le-a dăruit Mănăstirii Secu. A fost înmormântat în zidul de miazăzi al bisericii Mănăstirii Secu.

Scrieri

Cazania mitropolitului Varlaam, tipărită în timpul domniei lui Vasile Lupu (1643)
  • Cazania, sau Carte românească de învățătură
  • Cele șapte taine
  • Răspunsul împotriva catehismului calvinesc
  • Pravila
  • Paraclisul Născătoarei de Dumnezeu
  • Jitiile (viețile unor mucenici și pustnici)

Proslăvirea

La 12 februarie 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul sfinților, rânduindu-i ca dată de prăznuire ziua de 30 august. Proclamarea oficială a canonizării lui a avut loc pe 29 august 2007, la Mănăstirea Secu.

Imnografie

Tropar, glasul 1:

Vrednic slujitor al lui Hristos și înțelept apărător al dreptei credințe, mare cinstitor al Sfintei Cuvioase Parascheva și credincios luminător al neamului românesc, Sfinte Ierarhe Varlaam, roagă pe Hristos-Dumnezeu să ocrotească și să mântuiască sufletele noastre.

Condac[4]

Cu dumnezeieștile învățături strălucind, Părinte Sfinte, ai păstorit Biserica neamului tău și ai tâlcuit Evanghelia lui Hristos. Pentru aceasta, te-ai arătat, Sfinte Ierarhe Varlaam, ca un mare apărător al dreptei credințe.

Note

  1. ↑ Sfinți români. Accesat 19 iulie 2012
  2. ↑ Sfântul Varlaam al Moldovei. Accesat 19 iulie 2012
  3. ↑ 3,0 3,1 Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Dicționarul Teologilor Români: Mitropolitul Varlaam
  4. ↑ Doxologia.ro - Condacul Sf. Ierarh Varlaam mitropolitul Moldovei. Accesat 20 iulie 2012.

Surse

Legături externe


Casetă de succesiune:
Varlaam al Moldovei
Precedat de:
Anastasie II 		Mitropolit al Moldovei
1632-1653 		Urmat de:
Ghedeon


Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Varlaam_al_Moldovei&oldid=51200”