Dionisie cel Smerit: Diferență între versiuni
m |
(+proslavirea, leg. ext., format imbunatatire) |
||
Linia 1: | Linia 1: | ||
− | Cuviosul '''Dionisie cel Smerit''' (n. cca 470 - d. cca 545, Roma), sau '''Dionisie Exiguul''', este un [[teolog]] al Bisericii secolului al VI-lea, originar din Scythia Minor (Dobrogea). | + | {{Îmbunătăţire}} |
+ | Cuviosul '''Dionisie cel Smerit''' (n. cca 470 - d. cca 545, Roma), sau '''Dionisie Exiguul''', este un [[teolog]] al Bisericii secolului al VI-lea, originar din Scythia Minor (Dobrogea).[[Prăznuire]]a sa se face pe [[1 septembrie]]. | ||
__TOC__ | __TOC__ | ||
Linia 11: | Linia 12: | ||
Tot Cassiodor scria că preda dialectica în mănăstirea Vivarium (în Calabria) şi că a învăţat mulţi ani în biserică. | Tot Cassiodor scria că preda dialectica în mănăstirea Vivarium (în Calabria) şi că a învăţat mulţi ani în biserică. | ||
+ | |||
+ | ==Proslăvirea== | ||
+ | |||
+ | Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis [[proslăvire|canonizarea]] Sfântului Cuvios Dionisie Exiguul, cu data de prăznuire la [[1 septembrie]], în şedinţa din 8-9 iulie 2008 [http://www.basilica.ro/ro/stiri/sfintii_canonizati_de_catre_biserica_ortodoxa_romana.html]. | ||
==Scrieri== | ==Scrieri== | ||
Linia 16: | Linia 21: | ||
* A tradus mai multe opere dogmatice din greceşte în latineşte, toate însoţite de prefeţe personale: Sf. [[Grigorie al Nissei]] (''Despre crearea omului'', cu unele observaţii critice), Sf. [[Chiril al Alexandriei]] (''Epistola 17 împotriva lui [[Nestorie]]'', cu cele 12 anatematisme şi alte epistole), patriarhul [[Proclu al Constantinopolului]] (''Tomosul către armeni'') s.a. | * A tradus mai multe opere dogmatice din greceşte în latineşte, toate însoţite de prefeţe personale: Sf. [[Grigorie al Nissei]] (''Despre crearea omului'', cu unele observaţii critice), Sf. [[Chiril al Alexandriei]] (''Epistola 17 împotriva lui [[Nestorie]]'', cu cele 12 anatematisme şi alte epistole), patriarhul [[Proclu al Constantinopolului]] (''Tomosul către armeni'') s.a. | ||
− | * A tradus şi câteva biografii cerute de [[monah]]i: ''Viaţa Sfântului [[Pahomie cel Mare]]'', ''Pocăinţa minunată a Sfintei Taisia''. | + | * A tradus şi câteva biografii cerute de [[monah]]i: ''Viaţa Sfântului [[Pahomie cel Mare]]'', ''Pocăinţa minunată a Sfintei [[Taisia]]''. |
* A mai tradus şi o colecţie de canoane, cele zise “apostolice", ale primelor patru [[sinoade ecumenice]] şi ale unor [[sinoade locale]] (în două versiuni); a mai întocmit o colecţie de decrete (lat. ''decretale'') a opt papi. Amândouă colecţiile au cunoscut o largă circulaţie în Biserica Apuseană. | * A mai tradus şi o colecţie de canoane, cele zise “apostolice", ale primelor patru [[sinoade ecumenice]] şi ale unor [[sinoade locale]] (în două versiuni); a mai întocmit o colecţie de decrete (lat. ''decretale'') a opt papi. Amândouă colecţiile au cunoscut o largă circulaţie în Biserica Apuseană. | ||
Linia 22: | Linia 27: | ||
* I se atribuie şi culegerea unei colecţii de texte patristice - ''Florilegiu'' - din Sfinţii [[Atanasie cel Mare]], [[Vasile cel Mare]], [[Grigorie de Nazianz]], [[Grigorie de Nyssa]], [[Ciprian din Cartagina]], [[Ilarie din Pictavium]], [[Ambrozie al Milanului]], [[Fericitul Augustin]] şi alţii. | * I se atribuie şi culegerea unei colecţii de texte patristice - ''Florilegiu'' - din Sfinţii [[Atanasie cel Mare]], [[Vasile cel Mare]], [[Grigorie de Nazianz]], [[Grigorie de Nyssa]], [[Ciprian din Cartagina]], [[Ilarie din Pictavium]], [[Ambrozie al Milanului]], [[Fericitul Augustin]] şi alţii. | ||
− | * A avut bogate cunoştinţe de astronomie, calendaristică şi [[calcul pascal]]. Mai multe lucrări de acest gen îi sunt incluse în ''Liber de Pashatae'' sau Cartea despre Paşti: Pascalia adevărată şi regulile îndreptării ei, Precizări pentru stabilirea datei Paştilor, Elementele calculului calendaristic şi Pascal etc. | + | * A avut bogate cunoştinţe de astronomie, calendaristică şi [[Pascalia|calcul pascal]]. Mai multe lucrări de acest gen îi sunt incluse în ''Liber de Pashatae'' sau Cartea despre Paşti: Pascalia adevărată şi regulile îndreptării ei, Precizări pentru stabilirea datei Paştilor, Elementele calculului calendaristic şi Pascal etc. |
* În mod deosebit trebuie subliniat faptul că Dionisie este cel care a fixat “cronologia erei creştine", luând pentru prima oară ca punct de plecare, pentru numărarea anilor, Naşterea Mântuitorului, “începutul nădejdii noastre" (fixând-o în 754 sau 753 de la întemeierea Romei", în loc de 749, a făcut o eroare de 4 sau 5 ani); a fost adoptată încă din sec. VII în Italia, din sec. VIII în Anglia, în cel următor în Franţa, apoi, cu timpul, în toate ţările lumii. | * În mod deosebit trebuie subliniat faptul că Dionisie este cel care a fixat “cronologia erei creştine", luând pentru prima oară ca punct de plecare, pentru numărarea anilor, Naşterea Mântuitorului, “începutul nădejdii noastre" (fixând-o în 754 sau 753 de la întemeierea Romei", în loc de 749, a făcut o eroare de 4 sau 5 ani); a fost adoptată încă din sec. VII în Italia, din sec. VIII în Anglia, în cel următor în Franţa, apoi, cu timpul, în toate ţările lumii. | ||
− | * Prin mai multe studii publicate în anii din urmă | + | * Prin mai multe studii publicate în anii din urmă Pr. Dr. Gheorghe Drăgulin susţine că îi aparţin şi lucrările atribuite lui [[Dionisie Pseudo-Areopagitul]]: ''Despre numele divine'', ''Ierarhia îngerească'', ''Ierarhia bisericească''; ''Teologia mistică'' şi zece Epistole. Această atribuire nu întruneşte însă acordul istoricilor. |
==Imnografie== | ==Imnografie== | ||
Linia 34: | Linia 39: | ||
[[Condac]] (glas 8) | [[Condac]] (glas 8) | ||
:Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un apostol, pe Hristos propovăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcându-te, Sfinte Cuvioase Dionisie. Lumina ta, Părinte înţelepte, laudă Dumnezeirea cea întreit strălucitoare; pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfântă pomenirea ta. | :Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un apostol, pe Hristos propovăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcându-te, Sfinte Cuvioase Dionisie. Lumina ta, Părinte înţelepte, laudă Dumnezeirea cea întreit strălucitoare; pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfântă pomenirea ta. | ||
+ | |||
+ | ==Sursa== | ||
+ | |||
+ | *[http://biserica.org/WhosWho/DTR/E/DionisieExiguul.html "Dionisie Exiguul"], în ''Dicţionarul teologilor români''. | ||
+ | |||
+ | ==Legături externe== | ||
+ | |||
+ | *en: [[w:Dionysius Exiguus]] | ||
+ | *ro: [http://www.sfintiromani.ro/ro/pagina/115/sfinti_septembrie.html Sf. Dionisie Exiguul] (viaţa şi nevoinţele, icoane) | ||
+ | *ro: [http://www.sfant.ro/sfinti-romani/cuviosul-dionisie-cel-mic-scitul.html Cuviosul Dionisie cel Mic "Scitul"] (extras din Argim. [[Ioanichie Bălan]], ''Patericul românesc'', ed. a IV-a, ed. Mănăstirii Sihăstria, 2001, pp. 40-42. | ||
[[Categorie:Teologi]] | [[Categorie:Teologi]] |
Versiunea de la data 8 martie 2011 16:38
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.
Cuviosul Dionisie cel Smerit (n. cca 470 - d. cca 545, Roma), sau Dionisie Exiguul, este un teolog al Bisericii secolului al VI-lea, originar din Scythia Minor (Dobrogea).Prăznuirea sa se face pe 1 septembrie.
Viața
Este prezentat de biograful său, Cassiodor, ca fiind "de neam scit, dar de maniere întru totul romane, foarte priceput în ambele limbi (latină şi greacă, n.n.). cunoscător perfect al Sfintei Scripturi şi al Dogmaticii".
A intrat de tânăr într-o mănăstire dobrogeană, alăturându-se călugărilor sciţi. Mai târziu ajunge la Constantinopol, pentru ca în anul 496 să fie chemat la Roma, unde a fost hirotonit preot.
A trăit mult timp în mănăstirea "Sfânta Anastasia", a lucrat şi în cancelaria papală.
Tot Cassiodor scria că preda dialectica în mănăstirea Vivarium (în Calabria) şi că a învăţat mulţi ani în biserică.
Proslăvirea
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis canonizarea Sfântului Cuvios Dionisie Exiguul, cu data de prăznuire la 1 septembrie, în şedinţa din 8-9 iulie 2008 [1].
Scrieri
- A tradus mai multe opere dogmatice din greceşte în latineşte, toate însoţite de prefeţe personale: Sf. Grigorie al Nissei (Despre crearea omului, cu unele observaţii critice), Sf. Chiril al Alexandriei (Epistola 17 împotriva lui Nestorie, cu cele 12 anatematisme şi alte epistole), patriarhul Proclu al Constantinopolului (Tomosul către armeni) s.a.
- A tradus şi câteva biografii cerute de monahi: Viaţa Sfântului Pahomie cel Mare, Pocăinţa minunată a Sfintei Taisia.
- A mai tradus şi o colecţie de canoane, cele zise “apostolice", ale primelor patru sinoade ecumenice şi ale unor sinoade locale (în două versiuni); a mai întocmit o colecţie de decrete (lat. decretale) a opt papi. Amândouă colecţiile au cunoscut o largă circulaţie în Biserica Apuseană.
- I se atribuie şi culegerea unei colecţii de texte patristice - Florilegiu - din Sfinţii Atanasie cel Mare, Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz, Grigorie de Nyssa, Ciprian din Cartagina, Ilarie din Pictavium, Ambrozie al Milanului, Fericitul Augustin şi alţii.
- A avut bogate cunoştinţe de astronomie, calendaristică şi calcul pascal. Mai multe lucrări de acest gen îi sunt incluse în Liber de Pashatae sau Cartea despre Paşti: Pascalia adevărată şi regulile îndreptării ei, Precizări pentru stabilirea datei Paştilor, Elementele calculului calendaristic şi Pascal etc.
- În mod deosebit trebuie subliniat faptul că Dionisie este cel care a fixat “cronologia erei creştine", luând pentru prima oară ca punct de plecare, pentru numărarea anilor, Naşterea Mântuitorului, “începutul nădejdii noastre" (fixând-o în 754 sau 753 de la întemeierea Romei", în loc de 749, a făcut o eroare de 4 sau 5 ani); a fost adoptată încă din sec. VII în Italia, din sec. VIII în Anglia, în cel următor în Franţa, apoi, cu timpul, în toate ţările lumii.
- Prin mai multe studii publicate în anii din urmă Pr. Dr. Gheorghe Drăgulin susţine că îi aparţin şi lucrările atribuite lui Dionisie Pseudo-Areopagitul: Despre numele divine, Ierarhia îngerească, Ierarhia bisericească; Teologia mistică şi zece Epistole. Această atribuire nu întruneşte însă acordul istoricilor.
Imnografie
- Ca o rază strălucitoare ce luminează toată lumea te-ai arătat, Sfinte Cuvioase Dionisie, cel ce al socotit curgerea timpului după Naşterea lui Hristos şi ai făcut cunoscute rânduielile Sfinţilor Părinţi. Pentru aceasta îţi cântăm cu bucurie: Slavă Celui ce ţi-a dat ţie înţelepciune; Slavă Celui ce te-a binecuvântat pe tine; Slavă Celui ce lucrează prin tine sfinţirea vieţii noastre.
Condac (glas 8)
- Din Dobrogea strămoşească ai pornit spre Apus ca un apostol, pe Hristos propovăduind şi următor Sfinţilor Părinţi făcându-te, Sfinte Cuvioase Dionisie. Lumina ta, Părinte înţelepte, laudă Dumnezeirea cea întreit strălucitoare; pentru aceasta cu dragoste prăznuim sfântă pomenirea ta.
Sursa
- "Dionisie Exiguul", în Dicţionarul teologilor români.
Legături externe
- en: w:Dionysius Exiguus
- ro: Sf. Dionisie Exiguul (viaţa şi nevoinţele, icoane)
- ro: Cuviosul Dionisie cel Mic "Scitul" (extras din Argim. Ioanichie Bălan, Patericul românesc, ed. a IV-a, ed. Mănăstirii Sihăstria, 2001, pp. 40-42.
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Liturgică > Sărbători > Sfinți > Sfinți români
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni > Monahi
Categorii > Teologie > Teologi
Categorii > Viața Bisericii > Monahism
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România