Îngeri: Diferență între versiuni
m (→External links) |
|||
Linia 1: | Linia 1: | ||
− | + | [[Image:Synaxis of the Holy Angels.JPG|right|frame|[[Sinaxa]] Sfinţilor Îngeri]] | |
− | |||
− | [[Image:Synaxis of the Holy Angels.JPG|right|frame|[[ | ||
{{Îngeri}} | {{Îngeri}} | ||
− | Cuvântul '''înger''' înseamnă " | + | Cuvântul '''înger''' înseamnă "mesager" sau "trimis" şi acest cuvânt exprimă natura serviciului angelic făcut oamenilor. La îngeri ne referim de asemenea ca la "Puteri ale Paradisului fără de trup". Îngerii sunt organizaţi în câteva ordine angelice, sau Ierarhii Îngereşti. Cea mai importantă dintre aceste clasificări este cea făcută de cel ce-şi spunea [[Dionisie Areopagitul]] în secolul al IV-lea sau al V-lea în cartea sa ''Despre ierarhia cerească''. |
− | |||
− | |||
+ | În această lucrare autorul a intercalat câteva pasaje ambigue din [[Noul Testament]], în special [[Epistola către Efeseni|Efeseni]] 6:12 şi [[Epistola către Coloseni|Coloseni]] 1:16, pentru a construi o schemă din trei Ierarhii, Sfere şi Triade de îngeri, fiecare Ierarhie conţinând trei Ordine sau Grupuri. În ordine descrescătoare a puterii, acestea sunt: | ||
*'''Prima Ierarhie:''' | *'''Prima Ierarhie:''' | ||
− | **''[[ | + | **''[[Serafim]]ii'' |
− | **''[[ | + | **''[[Heruvim]]ii'' |
− | **''[[ | + | **''[[Tron]]urile'' |
*'''A doua Ierarhie:''' | *'''A doua Ierarhie:''' | ||
− | **''[[ | + | **''[[Puteri]]le'' |
− | **''[[ | + | **''[[Stăpâniri]]le'' |
− | **''[[ | + | **''[[Principate]]le'' |
*'''A treia Ierarhie:''' | *'''A treia Ierarhie:''' | ||
− | **''[[ | + | **''[[Virtuţile (îngereşti)|Virtuţile]]'' |
− | **''[[ | + | **''[[Arhanghel]]ii'' |
− | **''[[ | + | **''[[Înger]]ii'' |
− | Încercaţi să comparaţi acest model al [[ | + | Încercaţi să comparaţi acest model al [[Trinitate|Trinităţii]] din Lumea Imaterială, neîntrupată şi invizibilă cu cel existent în lumea noastră întrupată, materială şi vizibilă: |
− | *''' | + | *'''Spaţiu:''' |
**''Lungime'' | **''Lungime'' | ||
− | **''Lărgime'' sau '' | + | **''Lărgime'' sau ''Lăţime'' |
− | **'' | + | **''Înălţime'' sau ''Adâncime'' |
*'''Timp:''' | *'''Timp:''' | ||
**''Trecut'' | **''Trecut'' | ||
Linia 36: | Linia 33: | ||
**''Gaze'' | **''Gaze'' | ||
− | Cu toate acestea, trebuie să fim un pic precauţi să nu luăm modelul numitului | + | Cu toate acestea, trebuie să fim un pic precauţi să nu luăm modelul numitului Dionisie la modul concret, căci el este singura sursă pe care o avem pentru un asemenea sistem de clasificare. Autorul însuşi a fost un avocat destul de imparţial al [[apofatism]]ului, care insistă mai mult asupra unei descrieri negative a lui [[Dumnezeu]]. Totuşi, mulţi l-au acuzat pe autor că a pendulat între Ortodoxie şi Neoplatonism, un sistem filozofic grecesc păgân; aceşti critici spun că cele trei grupuri de câte trei a ierarhiei angelice derivă din [[Neoplatonism]]: |
:''Conceptul elenic al lumi ca "ordine" și "ierarhie," stricta diviziune a lui Platon între lumile "inteligibile" | :''Conceptul elenic al lumi ca "ordine" și "ierarhie," stricta diviziune a lui Platon între lumile "inteligibile" | ||
− | :'' | + | :''şi "sensibile" şi gruparea neoplatonică a fiinţelor în "triade" reapare în scrierile faimoase ale unui |
− | :''unui misterios scriitor de la începutul secolului al VI-lea care a scris sub pseudonimul de | + | :''unui misterios scriitor de la începutul secolului al VI-lea care a scris sub pseudonimul de Dionisie Areopagitul.''<ref>''Teologia Bizantină: Orientări istorice şi teme doctrinare'' de Dr. [[John Meyendorff]]. New York: Fordham University Press, 1974, p. 27. ISBN 0-8232-0967-9.</ref> |
− | Mai mult, comparaţia spaţiului ceresc cu cel terestru | + | Mai mult, comparaţia spaţiului ceresc cu cel terestru cade dacă luăm în considerare ştiinţa modernă care ne povesteşte despre cea de-a patra categorie de materie şi de un număr discutabil de dimensiuni (vezi "Teoria Sforii" pentru cei interesaţi). Acestea fiind zise, acest articol nu este scris pentru a discredita în totalitate pe cel care a publicat sub pseudonimul de Dionisie şi care a fost foarte stimat până în zilele noastre de numeroşi [[Părinţi ai Bisericii]] şi de [[teolog]]i. |
== Sursa == | == Sursa == | ||
− | + | * ''Orthodox Life'', Vol. 27, Nr. 6 (Nov.-Dec., 1977), pag. 39-47. | |
− | + | ||
==Site-uri externe== | ==Site-uri externe== | ||
Linia 51: | Linia 48: | ||
*[http://www.esoteric.msu.edu/VolumeII/CelestialHierarchy.html ''Ierarhia Cerească'' de Sfântul Dionisos Aeropagitul] | *[http://www.esoteric.msu.edu/VolumeII/CelestialHierarchy.html ''Ierarhia Cerească'' de Sfântul Dionisos Aeropagitul] | ||
*[http://www.zeitun-eg.net/members_contrib/PopeShenoudaIII_TheANGELS.pdf ''Îngerii'' de H.H. Pope Shenouda III (Format: PDF)] | *[http://www.zeitun-eg.net/members_contrib/PopeShenoudaIII_TheANGELS.pdf ''Îngerii'' de H.H. Pope Shenouda III (Format: PDF)] | ||
+ | |||
+ | ==Note== | ||
+ | <references/> | ||
[[Categorie:Îngeri]] | [[Categorie:Îngeri]] | ||
[[en:Angels]] | [[en:Angels]] |
Versiunea de la data 4 august 2008 18:49
Acest articol face parte din seria Îngeri | |
Îngeri și demoni | |
Înger | Diavol Îngerul Domnului | Îngerul păzitor Mihail | Gavriil | Rafail | Uriel Lucifer | |
Cele nouă cete îngerești | |
Prima ierarhie: Serafimi | Heruvimi | Tronuri | |
A doua ierarhie: Puteri | Stăpâniri | Principate | |
A treia ierarhie: Virtuți | Arhangheli | Îngeri | |
Editați această casetă |
Cuvântul înger înseamnă "mesager" sau "trimis" şi acest cuvânt exprimă natura serviciului angelic făcut oamenilor. La îngeri ne referim de asemenea ca la "Puteri ale Paradisului fără de trup". Îngerii sunt organizaţi în câteva ordine angelice, sau Ierarhii Îngereşti. Cea mai importantă dintre aceste clasificări este cea făcută de cel ce-şi spunea Dionisie Areopagitul în secolul al IV-lea sau al V-lea în cartea sa Despre ierarhia cerească.
În această lucrare autorul a intercalat câteva pasaje ambigue din Noul Testament, în special Efeseni 6:12 şi Coloseni 1:16, pentru a construi o schemă din trei Ierarhii, Sfere şi Triade de îngeri, fiecare Ierarhie conţinând trei Ordine sau Grupuri. În ordine descrescătoare a puterii, acestea sunt:
- Prima Ierarhie:
- A doua Ierarhie:
- A treia Ierarhie:
Încercaţi să comparaţi acest model al Trinităţii din Lumea Imaterială, neîntrupată şi invizibilă cu cel existent în lumea noastră întrupată, materială şi vizibilă:
- Spaţiu:
- Lungime
- Lărgime sau Lăţime
- Înălţime sau Adâncime
- Timp:
- Trecut
- Prezent
- Viitor
- Materiale:
- Solide
- Lichide
- Gaze
Cu toate acestea, trebuie să fim un pic precauţi să nu luăm modelul numitului Dionisie la modul concret, căci el este singura sursă pe care o avem pentru un asemenea sistem de clasificare. Autorul însuşi a fost un avocat destul de imparţial al apofatismului, care insistă mai mult asupra unei descrieri negative a lui Dumnezeu. Totuşi, mulţi l-au acuzat pe autor că a pendulat între Ortodoxie şi Neoplatonism, un sistem filozofic grecesc păgân; aceşti critici spun că cele trei grupuri de câte trei a ierarhiei angelice derivă din Neoplatonism:
- Conceptul elenic al lumi ca "ordine" și "ierarhie," stricta diviziune a lui Platon între lumile "inteligibile"
- şi "sensibile" şi gruparea neoplatonică a fiinţelor în "triade" reapare în scrierile faimoase ale unui
- unui misterios scriitor de la începutul secolului al VI-lea care a scris sub pseudonimul de Dionisie Areopagitul.[1]
Mai mult, comparaţia spaţiului ceresc cu cel terestru cade dacă luăm în considerare ştiinţa modernă care ne povesteşte despre cea de-a patra categorie de materie şi de un număr discutabil de dimensiuni (vezi "Teoria Sforii" pentru cei interesaţi). Acestea fiind zise, acest articol nu este scris pentru a discredita în totalitate pe cel care a publicat sub pseudonimul de Dionisie şi care a fost foarte stimat până în zilele noastre de numeroşi Părinţi ai Bisericii şi de teologi.
Sursa
- Orthodox Life, Vol. 27, Nr. 6 (Nov.-Dec., 1977), pag. 39-47.
Site-uri externe
- Învăţăturile Bisericii privind Îngerii
- Ierarhia Cerească de Sfântul Dionisos Aeropagitul
- Îngerii de H.H. Pope Shenouda III (Format: PDF)
Note
- ↑ Teologia Bizantină: Orientări istorice şi teme doctrinare de Dr. John Meyendorff. New York: Fordham University Press, 1974, p. 27. ISBN 0-8232-0967-9.