Petroniu (Tănase): Diferență între versiuni
(→Scrieri) |
RappY (Discuție | contribuții) (A fost arhimandrit, nu protosinghel; anul nașterii era greșit și ziua adormirii (ultimele greșeli sunt și pe Doxologia dar piatra funerară din documentarul său aceste date noi le arată)) |
||
Linia 1: | Linia 1: | ||
[[Image:Petroniu-Tanase.jpg|right|frame|Părintele Petroniu pe veranda schitului]] | [[Image:Petroniu-Tanase.jpg|right|frame|Părintele Petroniu pe veranda schitului]] | ||
− | Părintele '''Petroniu Tănase''' (1914-2011) a fost un călugăr [[ | + | Părintele '''Petroniu Tănase''' (1914-2011) a fost un călugăr [[arhimandrit]]<ref name="trinitas">Trinitas TV. „Mărturii Athonite” Episodul 8, 0:23. 2023. URL: https://youtu.be/EAkPv7QIgUU?t=23</ref>, mare [[duhovnic]] ortodox al secolului XX şi [[stareţ]] al [[Schitul Sf. Ioan Botezătorul (Muntele Athos)|Schitului Prodromu]] de la [[Muntele Athos]] timp de mulţi ani (1984-2011). |
==Viața== | ==Viața== | ||
− | Părintele Petroniu s-a născut | + | Părintele Petroniu s-a născut pe 23 mai 1916<ref name="trinitas" /> în comuna Farcaşa (judeţul Neamţ). S-a [[Călugărie|călugărit]] de foarte tânăr în obștea [[Mănăstirea Neamţ|Mănăstirii Neamţului]], unde s-a și format duhovnicește. Mai târziu a fost trimis la București pentru studii, și așa a intrat în obștea [[Mănăstirea Antim (București, România)|Mănăstirii Antim]]. A studiat Teologia (licențiat), dar a făcut în paralel și ceva studii de matematică și filozofie. |
La Antim, în anii 1937, [[monah]]ul Petroniu a avut drept [[ascultare]] de a pune în bună rânduială biblioteca mănăstirii. | La Antim, în anii 1937, [[monah]]ul Petroniu a avut drept [[ascultare]] de a pune în bună rânduială biblioteca mănăstirii. | ||
Linia 11: | Linia 11: | ||
În anul 1977, la cererea monahilor români din Sfântul Munte Athos, Patriarhia Română a decis să trimită două grupuri de [[călugăr]]i români ca să întărească efectivul Schitului românesc Prodromu și să revigoreze viața monastică a schitului, în 1977 și 1978. Părintele Petroniu a făcut parte de valul al doilea, din 1978. | În anul 1977, la cererea monahilor români din Sfântul Munte Athos, Patriarhia Română a decis să trimită două grupuri de [[călugăr]]i români ca să întărească efectivul Schitului românesc Prodromu și să revigoreze viața monastică a schitului, în 1977 și 1978. Părintele Petroniu a făcut parte de valul al doilea, din 1978. | ||
− | Din 1978, Părintele Petroniu a trăit neîntrerupt la Sfântul Munte Athos, iar din anul 1984 a fost ales stareț. A renunțat la stăreție la începutul anului 2011 din cauza vârstei înaintate. A trecut la Domnul în ziua de [[ | + | Din 1978, Părintele Petroniu a trăit neîntrerupt la Sfântul Munte Athos, iar din anul 1984 a fost ales stareț. A renunțat la stăreție la începutul anului 2011 din cauza vârstei înaintate. A trecut la Domnul în ziua de [[9 februarie]] 2011<ref name="trinitas" />, în jurul orei 16, și a fost înmormântat după [[tradiția]] athonită la [[24 februarie]] 2011 în micul cimitir al Schitului Prodromu. |
==Scrieri== | ==Scrieri== |
Versiunea de la data 6 noiembrie 2023 08:50
Părintele Petroniu Tănase (1914-2011) a fost un călugăr arhimandrit[1], mare duhovnic ortodox al secolului XX şi stareţ al Schitului Prodromu de la Muntele Athos timp de mulţi ani (1984-2011).
Viața
Părintele Petroniu s-a născut pe 23 mai 1916[1] în comuna Farcaşa (judeţul Neamţ). S-a călugărit de foarte tânăr în obștea Mănăstirii Neamţului, unde s-a și format duhovnicește. Mai târziu a fost trimis la București pentru studii, și așa a intrat în obștea Mănăstirii Antim. A studiat Teologia (licențiat), dar a făcut în paralel și ceva studii de matematică și filozofie.
La Antim, în anii 1937, monahul Petroniu a avut drept ascultare de a pune în bună rânduială biblioteca mănăstirii.
În anii războiului al II-lea mondial și în primii ani după război (1945-1947), Părintele Petroniu a fost funcționar la Cancelaria Sfântului Sinod și chiar la secretariatul patriarhului Nicodim.
În anul 1977, la cererea monahilor români din Sfântul Munte Athos, Patriarhia Română a decis să trimită două grupuri de călugări români ca să întărească efectivul Schitului românesc Prodromu și să revigoreze viața monastică a schitului, în 1977 și 1978. Părintele Petroniu a făcut parte de valul al doilea, din 1978.
Din 1978, Părintele Petroniu a trăit neîntrerupt la Sfântul Munte Athos, iar din anul 1984 a fost ales stareț. A renunțat la stăreție la începutul anului 2011 din cauza vârstei înaintate. A trecut la Domnul în ziua de 9 februarie 2011[1], în jurul orei 16, și a fost înmormântat după tradiția athonită la 24 februarie 2011 în micul cimitir al Schitului Prodromu.
Scrieri
Părintele Petroniu Tănase numeroase articole, a dat mai multe interviuri și a publicat mai multe cărți:
- "Uşile pocăinţei. Meditaţii duhovniceşti la vremea Triodului" - Editura Trinitas, Iași 1994
- "Icoane Smerite din Sfânta Ortodoxie românească" - Schitul Prodromu, 2002
- "Bine eşti cuvântat, Doamne - meditaţii" - Editura Bizantină, 2004
- "Chemarea Sfintei Ortodoxii" - Editura Bizantină, 2006
- ↑ 1,0 1,1 1,2 Trinitas TV. „Mărturii Athonite” Episodul 8, 0:23. 2023. URL: https://youtu.be/EAkPv7QIgUU?t=23
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Locuri
Categorii > Locuri
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în Grecia > Mănăstiri din Grecia
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în Grecia > Muntele Athos
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni > Cler > Preoți
Categorii > Oameni > Cler > Preoți > Părinți duhovnicești ai secolului XX
Categorii > Oameni > Membri ai Rugului Aprins
Categorii > Oameni > Monahi
Categorii > Spiritualitate > Ascetism
Categorii > Spiritualitate > Ascetism
Categorii > Teologie > Eclesiologie > Jurisdicții
Categorii > Viața Bisericii > Monahism
Categorii > Viața Bisericii > Monahism
Categorii > Viața Bisericii > Monahism
Categorii > Viața Bisericii > Monahism > Mănăstiri
Categorii > Viața Bisericii > Monahism > Mănăstiri
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Biserica Ortodoxă Română
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Patericul românesc