Mitrofan al Buzăului: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (actualizare surse)
m (Adăugare legătură)
Linia 10: Linia 10:
 
| Succesor = Damaschin
 
| Succesor = Damaschin
 
| Hirotonire preot =  
 
| Hirotonire preot =  
−
| Hirotonire episcop = 1682, la Huși
+
| Hirotonire episcop = 1682, la [[Episcopia_Hușilor|Huși]]
 
| Consecratori =  
 
| Consecratori =  
 
| Titluri precedente = Episcop al Hușilor (1682-1686)
 
| Titluri precedente = Episcop al Hușilor (1682-1686)
Linia 23: Linia 23:
 
Mitrofan s-a născut în Moldova. A intrat în cinul [[monah]]al la Mănăstirea Bisericani. La îndemnul [[Dosoftei al Moldovei|Mitropolitului Dosoftei al Moldovei]] a deprins meșteșugul tiparului, ajungând meşter tipograf și lucrând la Iași, sub îndrumarea acestuia.<ref name="DTR">[http://biserica.org/WhosWho/DTR/M/EpiscopulMitrofan.html Dicționarul teologilor români: MITROFAN, episcop.]</ref> Numele său apare menționat în tipăriturile „''Psaltirea slavo-română''” (1680), „''Molitvelnicul de-nțeles''” (1681) și „''Viața și petrecerea sfinților''” (1682). Tot în acea perioadă, la solicitarea [[patriarh]]ului Dositei al [[Ierusalim]]ului, a pus bazele unei tipografii grecești la Mănăstirea „Cetățuia” din Iași, unde a tipărit cartea patriarhului Nectarie, „''Întâmpinare în contra primatului papei''” (1682), precum și cartea lui Simeon al Tesalonicului „''Dialog contra ereziilor''”.<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 210</ref>
 
Mitrofan s-a născut în Moldova. A intrat în cinul [[monah]]al la Mănăstirea Bisericani. La îndemnul [[Dosoftei al Moldovei|Mitropolitului Dosoftei al Moldovei]] a deprins meșteșugul tiparului, ajungând meşter tipograf și lucrând la Iași, sub îndrumarea acestuia.<ref name="DTR">[http://biserica.org/WhosWho/DTR/M/EpiscopulMitrofan.html Dicționarul teologilor români: MITROFAN, episcop.]</ref> Numele său apare menționat în tipăriturile „''Psaltirea slavo-română''” (1680), „''Molitvelnicul de-nțeles''” (1681) și „''Viața și petrecerea sfinților''” (1682). Tot în acea perioadă, la solicitarea [[patriarh]]ului Dositei al [[Ierusalim]]ului, a pus bazele unei tipografii grecești la Mănăstirea „Cetățuia” din Iași, unde a tipărit cartea patriarhului Nectarie, „''Întâmpinare în contra primatului papei''” (1682), precum și cartea lui Simeon al Tesalonicului „''Dialog contra ereziilor''”.<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 210</ref>
  
−
Spre sfârşitul aceluiași an (1682) a fost ales episcop al Hușilor, păstorind credincioșii din acea [[eparhie]] până în vara anului 1686.<ref name="DTR"/>
+
Spre sfârşitul aceluiași an (1682) a fost ales episcop al [[Episcopia_Hușilor|Hușilor]], păstorind credincioșii din acea [[eparhie]] până în vara anului 1686.<ref name="DTR"/>
  
 
În 1686 regele polon Jan Sobieski, retrăgându-se din Modova după campania sa antiotomană, a luat cu el, tezaurul Mitropoliei şi [[moaşte]]le Sf. [[Ioan cel Nou de la Suceava|Ioan cel Nou]] ca pradă de război, dar și pe Mitropolitul Dosoftei ca ostatic. În această situație, Mitrofan s-a refugiat în Țara Românească, unde Domnul acesteia, [[Șerban Cantacuzino]], mare iubitor de cultură și protector al Sfintei Biserici, l-a primit cu brațele deschise, însărcinându-l mai întâi cu conducerea tipografiei domnești din București, unde acesta a tipărit ''[[Biblia de la București (1688)|Biblia de la București]]''<ref>[https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/an-omagial/episcopul-mitrofan-al-buzaului-un-nou-coresi-al-artei-tipografice-150064.html Andrei Butu: ''Episcopul Mitrofan al Buzăului, „un nou Coresi” al artei tipografice''], 28 noiembrie 2019, ''Ziarul Lumina'', accesat 8 aprilie 2023</ref>, prima traducere integrală a [[Biblia|Bibliei]] în limba română, un adevărat monument al limbii române vechi, care a jucat un rol major în dezvoltarea limbii literare<ref>''Dicţionar Enciclopedic'', Editura Enciclopedică, București, 2009, ISBN 973-45-0046-5</ref>. Tot aici a mai tipărit „''Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur''” (1691) precum și câteva cărți grecești.  
 
În 1686 regele polon Jan Sobieski, retrăgându-se din Modova după campania sa antiotomană, a luat cu el, tezaurul Mitropoliei şi [[moaşte]]le Sf. [[Ioan cel Nou de la Suceava|Ioan cel Nou]] ca pradă de război, dar și pe Mitropolitul Dosoftei ca ostatic. În această situație, Mitrofan s-a refugiat în Țara Românească, unde Domnul acesteia, [[Șerban Cantacuzino]], mare iubitor de cultură și protector al Sfintei Biserici, l-a primit cu brațele deschise, însărcinându-l mai întâi cu conducerea tipografiei domnești din București, unde acesta a tipărit ''[[Biblia de la București (1688)|Biblia de la București]]''<ref>[https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/an-omagial/episcopul-mitrofan-al-buzaului-un-nou-coresi-al-artei-tipografice-150064.html Andrei Butu: ''Episcopul Mitrofan al Buzăului, „un nou Coresi” al artei tipografice''], 28 noiembrie 2019, ''Ziarul Lumina'', accesat 8 aprilie 2023</ref>, prima traducere integrală a [[Biblia|Bibliei]] în limba română, un adevărat monument al limbii române vechi, care a jucat un rol major în dezvoltarea limbii literare<ref>''Dicţionar Enciclopedic'', Editura Enciclopedică, București, 2009, ISBN 973-45-0046-5</ref>. Tot aici a mai tipărit „''Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur''” (1691) precum și câteva cărți grecești.  

Versiunea de la data 24 ianuarie 2024 20:16

PS Mitrofan al Buzăului
Mitrofan-al-Buzaului.jpg
Afiliere canonică
(jurisdicție) 		Biserica Ortodoxă Română
Funcția episcopală
Reședință  Buzău
Titlul   Episcop
Formulă de adresare   Preasfinția Voastră
Perioada   1691 - 1702
Predecesor  
Succesor   Damaschin
Cariera ecleziastică
Hirotonire preot  
Hirotonire episcopală   1682, la Huși
Episcopi consecratori  
Titluri precedente
(scaune episcopale)   		Episcop al Hușilor (1682-1686)
Alte funcții  
Date personale
Data nașterii   secolul XVII
Locul nașterii   Moldova
Data morții   1702
Locul morții   Buzău

Mitrofan al Buzăului a fost un episcop de la sfârșitul secolului XVII - începutul secolului XVIII și unul dintre cei mai renumiți cărturari români ai vremii sale.

Mitrofan s-a născut în Moldova. A intrat în cinul monahal la Mănăstirea Bisericani. La îndemnul Mitropolitului Dosoftei al Moldovei a deprins meșteșugul tiparului, ajungând meşter tipograf și lucrând la Iași, sub îndrumarea acestuia.[1] Numele său apare menționat în tipăriturile „Psaltirea slavo-română” (1680), „Molitvelnicul de-nțeles” (1681) și „Viața și petrecerea sfinților” (1682). Tot în acea perioadă, la solicitarea patriarhului Dositei al Ierusalimului, a pus bazele unei tipografii grecești la Mănăstirea „Cetățuia” din Iași, unde a tipărit cartea patriarhului Nectarie, „Întâmpinare în contra primatului papei” (1682), precum și cartea lui Simeon al Tesalonicului „Dialog contra ereziilor”.[2]

Spre sfârşitul aceluiași an (1682) a fost ales episcop al Hușilor, păstorind credincioșii din acea eparhie până în vara anului 1686.[1]

În 1686 regele polon Jan Sobieski, retrăgându-se din Modova după campania sa antiotomană, a luat cu el, tezaurul Mitropoliei şi moaştele Sf. Ioan cel Nou ca pradă de război, dar și pe Mitropolitul Dosoftei ca ostatic. În această situație, Mitrofan s-a refugiat în Țara Românească, unde Domnul acesteia, Șerban Cantacuzino, mare iubitor de cultură și protector al Sfintei Biserici, l-a primit cu brațele deschise, însărcinându-l mai întâi cu conducerea tipografiei domnești din București, unde acesta a tipărit Biblia de la București[3], prima traducere integrală a Bibliei în limba română, un adevărat monument al limbii române vechi, care a jucat un rol major în dezvoltarea limbii literare[4]. Tot aici a mai tipărit „Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur” (1691) precum și câteva cărți grecești.

La 10 iunie 1691 a fost ales episcop al Buzăului, fiind propus și susținut de Sf. Voievod Constantin Brâncoveanu. Acolo a înfiinţat prima tipografie din acest oraș, formând un grup de meșteri tipografi şi gravori.[1]

Dintre cărțile tipărite de el la Episcopia Buzăului s-au păstrat:

  • Pravoslavnica Mărturisire a lui Petru Movilă, prima traducere în românește (1691)
  • Cele 12 Mineie (1698), tipărite pentru prima oară în țările române
  • Evhologhionul (1699-1701)
  • Octoihul (1700)
  • Triodul (1700)
  • Penticostarul (1701)
  • Liturghierul (1702)

Preasfinția Sa Mitrofan a trecut la cele veșnice în anul 1702. El este și ctitor al schitului din Bonțești (astăzi în comuna Cârligele, județul Vrancea).

Note

  1. ↑ 1,0 1,1 1,2 Dicționarul teologilor români: MITROFAN, episcop.
  2. ↑ Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor, Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 210
  3. ↑ Andrei Butu: Episcopul Mitrofan al Buzăului, „un nou Coresi” al artei tipografice, 28 noiembrie 2019, Ziarul Lumina, accesat 8 aprilie 2023
  4. ↑ Dicţionar Enciclopedic, Editura Enciclopedică, București, 2009, ISBN 973-45-0046-5

Bibliografie

  • Cocora, Gabriel, Un mare tipograf român în circuitul european în secolul 17: episcopul Mitrofan al Buzăului, în Tipar și cărturari, Editura Litera, 1977.
Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Mitrofan_al_Buzăului&oldid=56335”