Mănăstirea Esfigmenu (Muntele Athos): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(ref.)
 
(Nu s-au afișat 4 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
−
{{Traducere EN}}
+
{{Mănăstire
 +
|nume=Mănăstirea Esfigmenu
 +
|Imagine=
 +
|jurisdicție=[[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Constantinopolului]] (comuniunea întreruptă din 1974)
 +
|tip=călugări (viață de obște)
 +
|înființată=sfârșitul sec. al X-lea
 +
|ctitor=
 +
|stareț= Metodie
 +
|mărime aprox= ~80-100 de viețuitori
 +
|localizare=  [[Imagine:Grecia.png]] [[Muntele Athos]], Grecia
 +
|limba liturgică=greacă
 +
|cântarea= [[cântarea bizantină|psaltică]]
 +
|schituri=
 +
|hramuri= [[Înălțarea Domnului]]
 +
|site= [http://esphigmenou.com/ Esfigmenu (en)]
 +
|}}
 +
'''Mănăstirea Esfigmenu''' (Greek: Εσφιγμένου) este situată pe coasta de nord-est a peninsulei Athos, în nordul Greciei, în apropierea mănăstirii [[Mănăstirea Hilandar (Muntele Athos)|Hilandar]]. Are rangul al optsprezecelea între cele douăzeci de mănăstiri suverane de la [[Muntele Athos]] și este o mănăstire cu viață de obște. 
  
−
{{Athonitemonastery|
+
==Istoric==
−
name=Holy Monastery of Esphigmenou|
+
[[Mănăstire]]a Esfigmenu există încă din secolul al X-lea. Potrivit tradiției atonite, ea ar fi fost întemeiată chiar mai devreme, de sora împăratului [[Teodosie al II-lea]], împărăteasa [[Pulcheria Împărăteasa|Pulcheria]] în secolul al IV-lea. Originea numelui mănăstirii, care înseamnă aproximativ „strâmtoare” este nesigură. Potrivit tradiției, ea ar veni fie de la un monah care a viețuit acolo și care purta un brâu (cingătoare) foarte strâns, fie de la locul în care a fost construită mănăstirea. Mănăstirea se află în apropierea mării, la data construirii ei mările fiind considerate încă sigure. Potrivit manuscriselor însă, mănăstirea a suferit serios ca urmare a mai multor raiduri ale piraților, între care cele mai distructive au fost în anii 1047 și 1534. Precedat de un incendiu în anul 1491, raidul din anul 1534 a fost și cel mai distructiv.  
−
rank=Eighteenth|
 
−
type=[[Cenobitic]] Monastery|
 
−
founded=Late 10th Century|
 
−
superior=Methodius|
 
−
size=about 100 monks|
 
−
location=Northeastern|
 
−
language=Greek|
 
−
music=[[Byzantine chant]]|
 
−
feasts=[[Ascension of Our Lord]]|
 
−
}}
 
−
'''Mănăstirea Esfigmenu''' (Greek: Εσφιγμένου) is located on the northeastern coast of the Athos Peninsula in northern Greece close to the Monastery of [[Chilandari Monastery (Athos)|Chilandari]]. It is ranked eighteenth in the hierarchical order of the twenty monasteries located on the peninsula. As is the case with the other institutions on [[Muntele Athos]], life at Esphigmenou is cenobitic.
 
  
−
==Istorie==
+
Între raiduri și incendii, mănăstirea Esfigmenu s-a bucurat de favoarea [[Imperiul Bizantin|împăraților din Constantinopol]], după cum o arata hrisobulele (hrisoavele) imperiale privind achiziționarea de terenuri pentru mănăstire la Prokalas, Sloutaras, Krosouvo, Vrasta, Tesalonic și Constantinopol. În anul 1310, la Esfigmenu și-a avut reședința Sf. [[Atanasie I de Constantinopol|Atanasie]], Patriarhul retras al [[Constantinopol]]ului, iar în 1335 a viețuit aici pentru o vreme Sf. [[Grigorie Palama]], care era arhiepiscop de [[Salonic]].
−
[[Mănăstire]]a Esfigmenu has existed since the tenth century, although Athonite tradition attributes its founding to Empress [[Pulcheria the Empress|Pulcheria]], the sister of Emperor Theodosius II, in the fifth century. The origin of the name for the monastery is uncertain. The name of the monastery came from a founding monk who wore a tight belt or from the name of the site upon which the monastery was built. The monastery is built near the sea as at the time it was built the sea was safe from foreign attackers. Manuscripts, however, record serious raids in 1047 and 1534. The 1534 raid was the most severe and was preceded by a fire in 1491.
 
  
−
In between the raids and fire Esphigmenou was favored by the emperors in Constantinople as imperial chrysobulls record the acquisition of property for Esphigmenou in Prolakas, Sloutarass, Krosouvo, Vrasta, Thessaloniki, and Constantinople. Also, Esphigmenou is noted as being the home, in 1310,  of St. Athanasius who was Patriarch of Constantinople and of Gregory Palamas, in 1335, who was Archbishop of Thessalonki.
+
După mai multe raiduri și incendii, mănăstirea a fost restaurată de împăratul de Constantinopol Ioan al V-lea Paleologul (1341-1391), precum și de despoții sârbi Ștefan Dușan și Gheorghe Brancovici. Printre voievozii români care au ajutat mănăstirea au fost [[Petru Rareș]] și Radu Paisie; Mitropolitul Moldovei, [[Veniamin Costachi]] i-a făcut mai multe donații și i-a dăruit un metoc la Florești.
  
−
In the seventeenth century, Esphigmenou entered into a period of decline due to serious financial difficulties. The monastery began a recovery during the following century. This recovery was aided by Grigorios, Metropolitan of Melenikion who made payment of the monastery's debts his main project.  
+
În secolul al XVII-lea, mănăstirea a intrat într-o perioadă de declin din cauza greutăților financiare. S-a restabilit în secolul al XVIII-lea îndeosebi datorită mitropolitului Grigorie de Melenikion care s-a îngrijit de plata datoriilor mănăstirii.
  
−
In early part of the nineteenth century, Theodoritos of Lavra, as the [[abbot]] of Esphigmenou, reorganized the monastery as a coenobium and began the construction of a new [[katholikon]] in 1806 on the site of an earlier [[church]] built in 1010. He built other new buildings such as a new [[refectory]] as well. Between 1821 and 1832 Esphigmenou ceased to exist as a monastery as the Ottoman Turkish army commandeered and used the monastery buildings as barracks during the Greek war for independence. With the departure of the Turkish forces, the monastery was restored by Agathangelos Ayiannanitis. The rebuilding effort continued until 1870 and resulted in the construction of the monastery's modern buildings. These included the addition of a exo[[narthex]] on the katholikon, construction of the [[bells|bell tower]] and a number of [[chapel]]s and the southern gateway.
+
La începutul secolului al XIX-lea, Teodoret de la Lavra, [[stareț]]ul mănăstirii Esfigmenu a reorganizat mănăstirea, instituind sistemul chinovitic (viața de obște) și a început în anul 1806 construcția unui nou [[catolicon|catholicon]] pe locul bisericii vechi din anul 1010. A ridicat și mai multe clădiri noi, ca de exemplu [[trapeza]] mănăstirii.  
  
−
The katholikon is dedicated to the Ascension of Our Lord. There are two chapels in the katholikon and seven outside of it.
+
Între anii 1821-1832, Esfigmenu a încetat să mai funcționeze ca mănăstire, fiind ocupată de turcii otomani și rechiziționată, fiind folosită pe post de cazarmă pentru soldații otomani în timpul războiului de independență al grecilor. După plecarea trupelor turcești, mănăstirea a fost redeschisă de Agatanghel Aghianitis. Eforturile de reconstrucție au continuat până în anul 1870, timp în care s-au construit clădirile moderne ale mănăstiri. A fost adăugat un [[pridvor]] la catholicon, a fost construită o [[clopotniță]] și mai multe [[paraclis]]e, precum și poarta de sud. Biserica mare este închinată [[Înălțarea Domnului|Înălțării Domnului]]. În catholicon se află două paraclise, iar alte șapte se găsesc în afara acesteia.
  
−
While Esphigmenou is ranked eighteenth among the twenty monasteries on Mount Athos, it withdrew its representative from the Holy Community in 1974 and does not take part in the assemblies of the Community. The withdrawal by the monks was precipitated by a break with the Ecumenical Patriarch for violations of the doctrines of the Church in regards to the Ecumenical Patriarchate's relations with non-Orthodox, particularly its involvement in the Ecumenical Movement. Esphigmenou has also refused funding from the European Union. The abbot, Methodius, stated that the monks of Esphigmenou Monastery had refused fifteen million euros that was offered by the European Union to the monastery, noting that offers of such large amounts of money surely are made in the expectation of receiving something in exchange.
+
Mănăstirea Esfigmenu avea rangul al optsprezecelea între mănăstirile atonite, însă și-a retras reprezentatul din Sfânta Comunitate (sau Sfânta Chinotită - organismul oficial de conducere al Sfântului Munte) și a încetat să mai participe la întrunirile acesteia. Retragerea reprezentanților săi de la întrunirile Sfintei Chinotite au antrenat ruperea relațiilor mănăstirii Esfigmenu cu [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică]], sub a cărei autoritate canonică se află toate mănăstirile de la [[Muntele Athos]]. Monahii de la Esfigmenu au afirmat că au recurs la acest gest datorită faptului că Patriarhul Ecumenic ar fi încălcat canoanele și învățătura Bisericii Ortodoxe prin relațiile pe care aceasta le menținea cu diferite mișcări ne-ortodoxe și îndeosebi datorită angajării Patriarhiei în Mișcarea Ecumenică. Mănăstirea rămâne totodată rezervată față de Uniunea Europeană, refuzând orice fel de finanțare din partea acesteia. Potrivit egumenului mănăstirii, Metodie, obștea ar fi refuzat o finanțare de 15 milioane de euro din partea Uniunii, apreciind că pentru o asemenea sumă aceasta ar fi cerut fără îndoială ceva în schimb.  
  
−
On [[20 decembrie]], 2006, a group of Esphigmenou monks clashed violently with another group of monks outside the monastery, when the outside monks attempted to gain access to the monastery's representative offices in Karyes. The monks have refused an eviction order by Ecumenical Patriarch [[Bartholomew I (Archontonis) of Constantinople|Bartholomew I]] and in October 2006, a Thessaloniki court issued two-year suspended sentences against nine monks and former monastery members for illegally occupying Esphigmenou's offices.[http://www.cnn.com/2006/WORLD/europe/12/20/greece.monks.ap/index.html?eref=rss_topstories][http://www.aegean.gr/agios-therapontas//magazine/apostoli/issue/61/of Esphigmenou.html]
+
În decembrie 2002 Patriarhia de Constantinopol a dispus evacuarea călugărilor recalcitranți, decizie contestată în fața instanțelor elene de călugării de la Esfigmenu. În noiembrie 2005 o Curte de apel a constatat legalitatea deciziei Patriarhiei de Constantinopol. Patriarhia Ecumenică a autorizat crearea unei noi obști pentru mănăstirea Esfigmenu și a dispus evacuarea monahilor disidenți. Pe [[20 decembrie]] 2006 a avut loc o ciocnire violentă între un grup de monahi din mănăstirea Esfigmenu și alți monahi din noua obște desemnată pentru această mănăstire, când cei din urmă au încercat să intre în birourile mănăstirii Esfigmenu din capitala Sf. Munte, [[Careia (Muntele Athos)|Careia]]. Obștea condusă de egumenul Metodie a refuzat ordinul de evacuare al Patriarhului Ecumenic [[Bartolomeu I (Archontonis) al Constantinopolului|Bartolomeu I]], iar în octombrie 2006 un tribunal din Salonic a emis sentințe de câte doi ani închisoare cu suspendare pe numele a nouă monahi din vechea obște pentru ocuparea ilegală a birourilor mănăstirii Esfigmenu.<ref>http://www.cnn.com/2006/WORLD/europe/12/20/greece.monks.ap/index.html?eref=rss_topstories</ref><ref>http://www.aegean.gr/agios-therapontas//magazine/apostoli/issue/61/of Esphigmenou.html</ref> Până în prezent, situația mănăstirii a rămas blocată.
  
 
==Odoare==
 
==Odoare==
−
The monastery library contains 372 manuscripts and over 8,000 printed books. Among the treasures held by the monastery, Esphigmenou's most treasured possession is the [[icon]] of Our Lady Eleousa. In addition to relics of [[sfinţi]], the monastery possesses the so-called cross of Pulcheria and a large part of the tent used by Napoleon. The tent remnant is used as the curtain for the [[sanctuary]] door in the katholikon on the  feast day of the Holy Ascension. 
+
Printre odoarele de preț ale mănăstirii se găsește o [[icoană]] a Maicii Domnului Eleusa (Milostiva). De asemenea, mănăstirea mai adăpostește fragmente de [[moaște]] ale mai multor [[sfinți]], între care capul Sfântului Apostol [[Apostolul Iacov (fiul lui Alfeu)|Iacov al lui Alfeu]], piciorul drept al Sfintei [[Maria Magdalena]], o parte din capul Sfântului [[Partenie al Lampsacului]], o parte din capul Sfântului [[Atanasie I de Constantinopol|Atanasie]], Patriarhul Constantinopolului, părticele de la Sf. Mc. [[Mercurie]], [[Haralambie]], și [[Agatanghel (Noul Mucenic)|Agatanghel]] precum și așa-numita Cruce a [[Pulcheria Împărăteasa|Pulheriei]], care ar cuprinde o bucată din [[Crucea cea Adevărată|Lemnul Sfintei Cruci]].
 +
 
 +
Biblioteca mănăstirii adăpostește 372 de manuscrise și peste 8000 de cărți vechi tipărite. Mănăstirea mai păstrează și o mare parte dintr-un cort folosit de Napoleon, folosită pe post de perdea a [[altar]]ului din catholicon în ziua [[Înălțarea Domnului|Înălțării Domnului]].
 +
 
 +
==Referințe==
 +
<references/>
 +
 
 +
==Surse==
 +
*[[:en:Esphigmenou Monastery (Athos)|OrthodoxWiki: Esphigmenou Monastery]]
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
−
*[http://esphigmenou.com/ Esphigmenou Site]
+
*ro:[http://www.munteleathos.com/Pagina/Afisare/Manastirea_Esfigmenu Mănăstirea Esfigmenu], pe munteleathos.com (text de ierom. Pimen Vlad)
−
*[[Wikipedia: Esphigmenou Monastery]]
+
*ro: Teodor Danalache, [http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/manastirea-esfigmenu-121406.html Mănăstirea Esfigmenu]
−
*[http://www.chalkidiki.com/athos/esphigmenou.html  Esphigmenou Monastery]
+
*en: [http://esphigmenou.com/ Esphigmenou Site]
−
*[http://www.mountathos.gr/active~mode~en{6eb30a94-eba5-4e16-82bc-392b95132895}View.html  Esphigmenou]
+
*en:[[Wikipedia: Esphigmenou Monastery]]
 +
*en:[http://www.chalkidiki.com/athos/esphigmenou.html  Esphigmenou Monastery]
 +
*en: [http://www.mountathos.gr/active~mode~en{6eb30a94-eba5-4e16-82bc-392b95132895}View.html  Esphigmenou]
  
 
[[Categorie:Mănăstiri]]
 
[[Categorie:Mănăstiri]]

Versiunea curentă din 21 februarie 2016 18:43

Mănăstirea Esfigmenu
Jurisdicție {{{jurisdicţie}}}
Tip călugări (viață de obște)
Înființată {{{înfiinţată}}}
Ctitori
Stareț {{{stareţ}}}
Mărime aprox. ~80-100 de viețuitori
Localizare Grecia.png Muntele Athos, Grecia
Limba liturgică greacă
Cântarea psaltică
Schituri, metocuri și chilii
Hramuri Înălțarea Domnului
Site web oficial Esfigmenu (en)


Mănăstirea Esfigmenu (Greek: Εσφιγμένου) este situată pe coasta de nord-est a peninsulei Athos, în nordul Greciei, în apropierea mănăstirii Hilandar. Are rangul al optsprezecelea între cele douăzeci de mănăstiri suverane de la Muntele Athos și este o mănăstire cu viață de obște.

Istoric

Mănăstirea Esfigmenu există încă din secolul al X-lea. Potrivit tradiției atonite, ea ar fi fost întemeiată chiar mai devreme, de sora împăratului Teodosie al II-lea, împărăteasa Pulcheria în secolul al IV-lea. Originea numelui mănăstirii, care înseamnă aproximativ „strâmtoare” este nesigură. Potrivit tradiției, ea ar veni fie de la un monah care a viețuit acolo și care purta un brâu (cingătoare) foarte strâns, fie de la locul în care a fost construită mănăstirea. Mănăstirea se află în apropierea mării, la data construirii ei mările fiind considerate încă sigure. Potrivit manuscriselor însă, mănăstirea a suferit serios ca urmare a mai multor raiduri ale piraților, între care cele mai distructive au fost în anii 1047 și 1534. Precedat de un incendiu în anul 1491, raidul din anul 1534 a fost și cel mai distructiv.

Între raiduri și incendii, mănăstirea Esfigmenu s-a bucurat de favoarea împăraților din Constantinopol, după cum o arata hrisobulele (hrisoavele) imperiale privind achiziționarea de terenuri pentru mănăstire la Prokalas, Sloutaras, Krosouvo, Vrasta, Tesalonic și Constantinopol. În anul 1310, la Esfigmenu și-a avut reședința Sf. Atanasie, Patriarhul retras al Constantinopolului, iar în 1335 a viețuit aici pentru o vreme Sf. Grigorie Palama, care era arhiepiscop de Salonic.

După mai multe raiduri și incendii, mănăstirea a fost restaurată de împăratul de Constantinopol Ioan al V-lea Paleologul (1341-1391), precum și de despoții sârbi Ștefan Dușan și Gheorghe Brancovici. Printre voievozii români care au ajutat mănăstirea au fost Petru Rareș și Radu Paisie; Mitropolitul Moldovei, Veniamin Costachi i-a făcut mai multe donații și i-a dăruit un metoc la Florești.

În secolul al XVII-lea, mănăstirea a intrat într-o perioadă de declin din cauza greutăților financiare. S-a restabilit în secolul al XVIII-lea îndeosebi datorită mitropolitului Grigorie de Melenikion care s-a îngrijit de plata datoriilor mănăstirii.

La începutul secolului al XIX-lea, Teodoret de la Lavra, starețul mănăstirii Esfigmenu a reorganizat mănăstirea, instituind sistemul chinovitic (viața de obște) și a început în anul 1806 construcția unui nou catholicon pe locul bisericii vechi din anul 1010. A ridicat și mai multe clădiri noi, ca de exemplu trapeza mănăstirii.

Între anii 1821-1832, Esfigmenu a încetat să mai funcționeze ca mănăstire, fiind ocupată de turcii otomani și rechiziționată, fiind folosită pe post de cazarmă pentru soldații otomani în timpul războiului de independență al grecilor. După plecarea trupelor turcești, mănăstirea a fost redeschisă de Agatanghel Aghianitis. Eforturile de reconstrucție au continuat până în anul 1870, timp în care s-au construit clădirile moderne ale mănăstiri. A fost adăugat un pridvor la catholicon, a fost construită o clopotniță și mai multe paraclise, precum și poarta de sud. Biserica mare este închinată Înălțării Domnului. În catholicon se află două paraclise, iar alte șapte se găsesc în afara acesteia.

Mănăstirea Esfigmenu avea rangul al optsprezecelea între mănăstirile atonite, însă și-a retras reprezentatul din Sfânta Comunitate (sau Sfânta Chinotită - organismul oficial de conducere al Sfântului Munte) și a încetat să mai participe la întrunirile acesteia. Retragerea reprezentanților săi de la întrunirile Sfintei Chinotite au antrenat ruperea relațiilor mănăstirii Esfigmenu cu Patriarhia Ecumenică, sub a cărei autoritate canonică se află toate mănăstirile de la Muntele Athos. Monahii de la Esfigmenu au afirmat că au recurs la acest gest datorită faptului că Patriarhul Ecumenic ar fi încălcat canoanele și învățătura Bisericii Ortodoxe prin relațiile pe care aceasta le menținea cu diferite mișcări ne-ortodoxe și îndeosebi datorită angajării Patriarhiei în Mișcarea Ecumenică. Mănăstirea rămâne totodată rezervată față de Uniunea Europeană, refuzând orice fel de finanțare din partea acesteia. Potrivit egumenului mănăstirii, Metodie, obștea ar fi refuzat o finanțare de 15 milioane de euro din partea Uniunii, apreciind că pentru o asemenea sumă aceasta ar fi cerut fără îndoială ceva în schimb.

În decembrie 2002 Patriarhia de Constantinopol a dispus evacuarea călugărilor recalcitranți, decizie contestată în fața instanțelor elene de călugării de la Esfigmenu. În noiembrie 2005 o Curte de apel a constatat legalitatea deciziei Patriarhiei de Constantinopol. Patriarhia Ecumenică a autorizat crearea unei noi obști pentru mănăstirea Esfigmenu și a dispus evacuarea monahilor disidenți. Pe 20 decembrie 2006 a avut loc o ciocnire violentă între un grup de monahi din mănăstirea Esfigmenu și alți monahi din noua obște desemnată pentru această mănăstire, când cei din urmă au încercat să intre în birourile mănăstirii Esfigmenu din capitala Sf. Munte, Careia. Obștea condusă de egumenul Metodie a refuzat ordinul de evacuare al Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I, iar în octombrie 2006 un tribunal din Salonic a emis sentințe de câte doi ani închisoare cu suspendare pe numele a nouă monahi din vechea obște pentru ocuparea ilegală a birourilor mănăstirii Esfigmenu.[1][2] Până în prezent, situația mănăstirii a rămas blocată.

Odoare

Printre odoarele de preț ale mănăstirii se găsește o icoană a Maicii Domnului Eleusa (Milostiva). De asemenea, mănăstirea mai adăpostește fragmente de moaște ale mai multor sfinți, între care capul Sfântului Apostol Iacov al lui Alfeu, piciorul drept al Sfintei Maria Magdalena, o parte din capul Sfântului Partenie al Lampsacului, o parte din capul Sfântului Atanasie, Patriarhul Constantinopolului, părticele de la Sf. Mc. Mercurie, Haralambie, și Agatanghel precum și așa-numita Cruce a Pulheriei, care ar cuprinde o bucată din Lemnul Sfintei Cruci.

Biblioteca mănăstirii adăpostește 372 de manuscrise și peste 8000 de cărți vechi tipărite. Mănăstirea mai păstrează și o mare parte dintr-un cort folosit de Napoleon, folosită pe post de perdea a altarului din catholicon în ziua Înălțării Domnului.

Referințe

  1. ↑ http://www.cnn.com/2006/WORLD/europe/12/20/greece.monks.ap/index.html?eref=rss_topstories
  2. ↑ http://www.aegean.gr/agios-therapontas//magazine/apostoli/issue/61/of Esphigmenou.html

Surse

Legături externe

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Mănăstirea_Esfigmenu_(Muntele_Athos)&oldid=42202”