Alexandru al Constantinopolului: Diferență între versiuni
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| − | {{ | + | {{Îmbunătăţire}} |
:Datarea tranziţiei scaunului patriarhal dintre Mitrofan şi Alexandru din acest articol urmăreşte informaţiile postate pe site-ul Patriarhiei Ecumenice [[http://www.ec-patr.org/list/index.php?lang=en lista patriarhilor]]. Totuşi, aceste informaţii nu coincid cu cele din biografia lui Mitrofan I de pe acelaşi site şi nici cu perioada [[Sinodul I Ecumenic|Primului Sinod Ecumenic]], Alexandru fiind deja Episcop al Bizanţului cu zece ani înainte de sinod. [[User:Wsk|Wsk]] 14:13, September 28, 2009 (UTC) | :Datarea tranziţiei scaunului patriarhal dintre Mitrofan şi Alexandru din acest articol urmăreşte informaţiile postate pe site-ul Patriarhiei Ecumenice [[http://www.ec-patr.org/list/index.php?lang=en lista patriarhilor]]. Totuşi, aceste informaţii nu coincid cu cele din biografia lui Mitrofan I de pe acelaşi site şi nici cu perioada [[Sinodul I Ecumenic|Primului Sinod Ecumenic]], Alexandru fiind deja Episcop al Bizanţului cu zece ani înainte de sinod. [[User:Wsk|Wsk]] 14:13, September 28, 2009 (UTC) | ||
| + | Cel între [[sfânt|sfinţi]], părintele nostru '''Alexandru de Constantinopol''' a fost primul [[episcop]] de Constantinopol, el fiind episcop al Bizanţului atunci când numele oraşului a fost schimbat în Constantinopol. Alexandru a participat la [[Sinodul I Ecumenic]] de la [[Niceea]] şi a luptat împotriva [[erezie]]i ariene. El este pomenit de Biserică în [[30 august]]. | ||
| − | + | ==Viaţa== | |
| + | Se crede despre Sf\ntul Alexandru că s-a născut între 237 şi 244. A fost ales [[vicar]] pentru a-l asista pe [[Mitrofan de Constantinopol|Mitrofan]], care era episcop al Bizanţului în primele decade ale secolului al IV-lea şi care era foarte bătrân în vremea Sinodului de la Niceea. Există o mare incertitudine privind transferul dintre Alexandru şi Mitrofan privind episcopia Bizanţului şi decesul lui Mitrofan. [[http://ro.orthodoxwiki.org/Hirotonie#Episcopia|Hirotonirea]] lui Alexandru ca vicar a avut loc, probabil, între 313 şi 314, când Alexandru avea 72 de ani. Din cauza vârstei lui Mitrofan, Alexandru a fost cel care a participat la Sinodul de la Niceea, deşi se poate ca şi Mitrofan însuşi să fi participat la acest sinod. <ref> Site-ul Patriarhiei Ecumenice [[http://www.ec-patr.org/list/index.php?lang=en]] spune că Alexandru i-a succedat lui Mitrofan în 314</ref>. În realitate, Alexandru i-a succedat lui Mitrofan numai după decesul acestuia, conform voii lui Mitrofan. | ||
| − | + | Punctul central al Sinodului de la Niceea a fost [[Arie (eretic)|Arie]] şi învăţătura sa numită [[arianism]]. Alexandru l-a sprijinit pe [[Alexandru al Alexandriei]] în apărarea poziţiei trinitare la sinod, în final sinodul condamnându-l pe Arie şi arianismul. După sinod, Arie a cerut să reprimit în comuniune. Cu sprijinul lui [[Eusebiu de Nicomidia]], care l-a convins pe acesta, [[Constantin cel Mare|Constantin I]] l-a obligat pe Alexandru să îl reprimească oficial pe Arie în comuniune. <ref>[[Atanasie al Alexandriei]] ''Ep. ad Serap.''; Rufinus, ''Hist.'' i.</ref> În conformitate cu relatarea lui Socrate Scolasticul, Arie nu s-a dezis faptic de erezia lui, ci a adoptat o poziţie echivocă, lucru de care Episcopul Alexandru fusese avertizat.<ref>Socrates Scholasticus, ''op. cit.'' i. 37</ref> Deşi adepţii lui Eusebiu l-au ameninţat pe Alexandru cu [[depunere]]a şi alungarea, el a persistat în a refuza să-l admită pe Arie înapoi în sânul Bisericii. Alexandru s-a închis singur în Biserica Sfânta Irina, care la acea vreme era [[catedrală|catedrala]] Constantinopolului, în rugăciuni fierbinţi către Dumnezeu cerând să fie luat din lumea aceasta mai degrabă decât să fie forţat să refacă comuniunea cu cineva care doar se prefăcea că se [[pocăinţă|pocăieşte]].Aşa cum se cunoaşte, Arie a murit în 336 în drum spre biserică, înainte de a putea fi reprimit în comuniune. | |
| − | |||
| − | + | Alexandru nu i-a supravieţuit mult timp lui Arie.<ref>Socrates Scholasticus, ''op. cit.'' ii. 6 ; Theodoret, ''op. cit.''i. 19</ref> Se spune că pe patul de moarte el şi-a numit succesorul în persoana vicarului său, [[Pavel I de Constantinopol|Pavel]] şi că şi-a avertizat [[cler]]ul împotriva lui [[Macedonius]], un [[semi-arianism|semi-arian]] care a devenit episcop de Constantinopol în 342 şi ale cărui învăţături au inspirat [[macedonianism]]ul. | |
| − | == | + | ==Referinţe== |
<references/> | <references/> | ||
| Linia 22: | Linia 23: | ||
{{succesiune| | {{succesiune| | ||
înainte=Mitrofan| | înainte=Mitrofan| | ||
| − | titlu=[[ | + | titlu=[[Listă a patriarhilor de Constantinopol|Episcop de Constantinopol]]| |
ani=314-337| | ani=314-337| | ||
după=[[Pavel I de Constantinopol|Pavel I]]}} | după=[[Pavel I de Constantinopol|Pavel I]]}} | ||
{{end box}} | {{end box}} | ||
| − | ==Tropar - | + | ==Tropar - Glasul 4== |
| − | + | Dumnezeul Părinţilor noştri | |
| − | + | totdeauna fii bun cu noi | |
| − | + | nu ne lipsi de mila Ta | |
| − | + | şi călăuzeşte vieţile noastre în pace | |
| − | + | prin rugăciunile Patriarhilor Alexandru, Ioan şi Pavel. | |
| − | ==Condac - | + | ==Condac - Glasul 8== |
| − | + | Aprinşi fiind de iubirea lui Hristos, slăviţilor, | |
| − | + | aţi luat jugul sfintei sale Cruci arătându-vă adepţi ai paşilor Săi prin vieţile voastre, | |
| − | + | şi aţi devenit astfel părtaţi la gloria Sa divină, | |
| − | + | înţeleptule Alexandru împreună cu minunatul Ioan şi slăvitul Pavel. | |
| − | + | în timp ce staţi în faţa tronului Său, rugaţi-vă cu sinceritate pentru sufletele noastre. | |
==Izvoare== | ==Izvoare== | ||
| Linia 54: | Linia 55: | ||
[[Categorie: Sfinţi]] | [[Categorie: Sfinţi]] | ||
[[Categorie: Episcopi]] | [[Categorie: Episcopi]] | ||
| − | [[Categorie: | + | [[Categorie: Patriarhi de Constantinopol]] |
[[en:Alexander of Constantinople]] | [[en:Alexander of Constantinople]] | ||
Versiunea de la data 8 octombrie 2009 17:10
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.
- Datarea tranziţiei scaunului patriarhal dintre Mitrofan şi Alexandru din acest articol urmăreşte informaţiile postate pe site-ul Patriarhiei Ecumenice [lista patriarhilor]. Totuşi, aceste informaţii nu coincid cu cele din biografia lui Mitrofan I de pe acelaşi site şi nici cu perioada Primului Sinod Ecumenic, Alexandru fiind deja Episcop al Bizanţului cu zece ani înainte de sinod. Wsk 14:13, September 28, 2009 (UTC)
Cel între sfinţi, părintele nostru Alexandru de Constantinopol a fost primul episcop de Constantinopol, el fiind episcop al Bizanţului atunci când numele oraşului a fost schimbat în Constantinopol. Alexandru a participat la Sinodul I Ecumenic de la Niceea şi a luptat împotriva ereziei ariene. El este pomenit de Biserică în 30 august.
Viaţa
Se crede despre Sf\ntul Alexandru că s-a născut între 237 şi 244. A fost ales vicar pentru a-l asista pe Mitrofan, care era episcop al Bizanţului în primele decade ale secolului al IV-lea şi care era foarte bătrân în vremea Sinodului de la Niceea. Există o mare incertitudine privind transferul dintre Alexandru şi Mitrofan privind episcopia Bizanţului şi decesul lui Mitrofan. [[2]] lui Alexandru ca vicar a avut loc, probabil, între 313 şi 314, când Alexandru avea 72 de ani. Din cauza vârstei lui Mitrofan, Alexandru a fost cel care a participat la Sinodul de la Niceea, deşi se poate ca şi Mitrofan însuşi să fi participat la acest sinod. [1]. În realitate, Alexandru i-a succedat lui Mitrofan numai după decesul acestuia, conform voii lui Mitrofan.
Punctul central al Sinodului de la Niceea a fost Arie şi învăţătura sa numită arianism. Alexandru l-a sprijinit pe Alexandru al Alexandriei în apărarea poziţiei trinitare la sinod, în final sinodul condamnându-l pe Arie şi arianismul. După sinod, Arie a cerut să reprimit în comuniune. Cu sprijinul lui Eusebiu de Nicomidia, care l-a convins pe acesta, Constantin I l-a obligat pe Alexandru să îl reprimească oficial pe Arie în comuniune. [2] În conformitate cu relatarea lui Socrate Scolasticul, Arie nu s-a dezis faptic de erezia lui, ci a adoptat o poziţie echivocă, lucru de care Episcopul Alexandru fusese avertizat.[3] Deşi adepţii lui Eusebiu l-au ameninţat pe Alexandru cu depunerea şi alungarea, el a persistat în a refuza să-l admită pe Arie înapoi în sânul Bisericii. Alexandru s-a închis singur în Biserica Sfânta Irina, care la acea vreme era catedrala Constantinopolului, în rugăciuni fierbinţi către Dumnezeu cerând să fie luat din lumea aceasta mai degrabă decât să fie forţat să refacă comuniunea cu cineva care doar se prefăcea că se pocăieşte.Aşa cum se cunoaşte, Arie a murit în 336 în drum spre biserică, înainte de a putea fi reprimit în comuniune.
Alexandru nu i-a supravieţuit mult timp lui Arie.[4] Se spune că pe patul de moarte el şi-a numit succesorul în persoana vicarului său, Pavel şi că şi-a avertizat clerul împotriva lui Macedonius, un semi-arian care a devenit episcop de Constantinopol în 342 şi ale cărui învăţături au inspirat macedonianismul.
Referinţe
| Alexandru al Constantinopolului | ||
|---|---|---|
| Precedat de: ? |
Episcop al Bizanţului – vicar xxx-314 |
Urmat de: — |
| Precedat de: Mitrofan |
Episcop de Constantinopol 314-337 |
Urmat de: Pavel I |
Tropar - Glasul 4
Dumnezeul Părinţilor noştri totdeauna fii bun cu noi nu ne lipsi de mila Ta şi călăuzeşte vieţile noastre în pace prin rugăciunile Patriarhilor Alexandru, Ioan şi Pavel.
Condac - Glasul 8
Aprinşi fiind de iubirea lui Hristos, slăviţilor, aţi luat jugul sfintei sale Cruci arătându-vă adepţi ai paşilor Săi prin vieţile voastre, şi aţi devenit astfel părtaţi la gloria Sa divină, înţeleptule Alexandru împreună cu minunatul Ioan şi slăvitul Pavel. în timp ce staţi în faţa tronului Său, rugaţi-vă cu sinceritate pentru sufletele noastre.
