Elena Împărăteasa

De la OrthodoxWiki
(Redirecționat de la Elena împărăteasa)
Salt la: navigare, căutare
Sfânta Împărăteasă Elena

Sfânta drept-credincioasă Împărăteasa Elena, Întocmai cu Apostolii (c. 248 – c. 329), a fost mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Prăznuirea ei se face în 21 mai, odată cu fiul ei.

Viața

Cel mai probabil, Sfânta Elena s-a născut în Drepanum (numit după aceea Helenopolis) din Golful Nicomidia și se presupune că era fiica unui hangiu. O legendă ulterioară, menționată de Geoffrey of Monmouth, pretinde că era fiica regelui britan Coel, care a căsătorit-o cu Constantius Chlorus I pentru a evita escaladarea războaielor dintre britani și Roma. Monmouth declară apoi că ea a fost prezentată ca o regină deoarece nu avea frați care să moștenească tronul Britaniei.

Constantius Chlorus a divorțat de ea (circa 292) pentru a se căsători cu fiica vitregă a lui Maximian, Teodora. Constantin, fiul Elenei, a devenit apoi împărat al Imperiului Roman și, ca urmare a ascensiunii lui, mama sa a devenit o prezență importantă la curtea imperială.

În anul 326, împărăteasa Elena, care tocmai primise Sfântul Botez, a întreprins un pelerinaj în Palestina, în cursul căruia au fost descoperite locul Golgotei și, printr-o revelație minunată, Crucea Domnului îngropată în pământ (prăznuire la 14 septembrie).

Sfântul Constantin a poruncit atunci să se ridice în acel loc o măreață bazilică închinată Învierii, care a fost sfințită în anul 335, cu prilejul celei de-a treizecea aniversări a domniei sale.

Sfânta Elena a vizitat și alte Locuri Sfinte și a inițiat construirea Bisericii Nașterii Domnului din Betleem, biserica de pe Câmpul Păstorilor (lângă Betleem) și Biserica de pe Muntele Măslinilor; ea i-a eliberat pe cei aflați în captivitate și a împărțit milostenii bogate în întregul Orient.

Se spune că avea o admirație atât de mare pentru fecioarele consacrate lui Dumnezeu, încât a adunat toate femeile închinate Domnului și le-a slujit la masă asemenea unei slujitoare, lipsindu-se ea însăși de hrană.

La încheierea acestui pelerinaj, și-a încredințat cu evlavie sufletul lui Dumnezeu, la vârsta de optzeci de ani. Înmormântarea sa a avut loc la Constantinopol, iar mai târziu trupul ei a fost transferat la Roma.

Ea a fost canonizată de Biserică deoarece era foarte pioasă. Eusebiu de Cezareea menționează detaliile pelerinajului ei în Palestina și în provinciile răsăritene. Ea este creditată, în mod tradițional, cu găsirea moaștelor Sfintei Cruci a lui Hristos și cu găsirea rămășițelor celor trei magi care, în prezent, se găsesc în Altarul celor Trei Magi din Catedrala din Koln.

Imnografie

Tropar, glasul al 8-lea:

Chipul Crucii Tale pe cer văzându-l și ca Pavel chemarea nu de la oameni luând, cel între împărați apostolul Tău, Doamne, împărăteasca cetate în mâinile Tale o a pus. Pe care păzește-o totdeauna în pace, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule, Iubitorule de oameni.

Condac, glasul al 3-lea:

Constantin astăzi, cu maica sa Elena, Crucea a arătat, lemnul cel preacinstit, care este rușinea tuturor iudeilor și arma credincioșilor împărați asupra celor potrivnici. Că pentru noi s-a arătat semn mare și în războaie înfricoșător.

Iconografie

Icoană a Sfinților împărați Constantin și Elena

Dionisie din Furna arată că sfânta împărăteasă Elena se zugrăvește în veșminte împărătești și cu coroană pe cap, ținând în mână o cruce. La icoana Înălțării Sfintei Cruci (14 septembrie) se zugrăvește alături de Sf. Macarie I al Ierusalimului, în mijlocul nobilimii și poporului de rând adunat, cu mâinile ridicate spre Cinstita Cruce a Mântuitorului. Cel mai adesea ea se zugrăvește împreună cu Sf. Constantin cel Mare, între dânșii fiind zugrăvită Crucea Domnului.[1]

Onomastică

Potrivit statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în România, la nivelul anului 2013, 1.073.115 femei purtau numele Elena sau diminutive ale acestuia (Ileana, Lenuța, Nuți etc.); alte 78.791 femei poartă numele Constanța sau Constantina.[2]

Note

  1. Dionisie din Furna, Erminia picturii bizantine, editura Sophia, București, 2000, pp. 164, 205, 218, 236. ISBN 973-99692-0-8.
  2. Petrișor Cană: Românii își serbează onomastica de Sfinții Împărați Constantin și Elena, 20 mai 2013, Evenimentul zilei, accesat 21 mai 2013.

A se vedea și

Legături externe