Psaltire

De la OrthodoxWiki
(Redirecționat de la Psalm)
Salt la: navigare, căutare
Acest articol face parte din seria
Vechiul TestamentSeptuaginta
Pentateuhul și Legea lui Moise
FacereaIeșireaLeviticulNumeriiDeuteronomul
Cărțile istorice
Iosua NaviJudecătoriRut

I RegiII RegiIII RegiIV Regi
I CroniciII CroniciI EzdraNeemiaEstera

Cărțile poetice
Cărți de înțelepciune
IovCartea PsalmilorPildele lui SolomonEcclesiastul
Alte cărți
Cântarea CântărilorPlângerile profetului Ieremia
Cărțile Profeților
Profeții Mari

IsaiaIeremiaIezechielDaniel

Profeții Mici, sau „Cei Doisprezece”

OseaAmosMiheiaIoilAvdieIonaNaum
AvacumSofonieAgheuZahariaMaleahi

Cărțile deuterocanonice și „bune de citit”
TobitIuditaBaruhEpistola lui Ieremia
Cântarea celor trei tineriIII EzdraCartea înțelepciunii lui Solomon
Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)
Istoria Susanei
Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel
I MacabeiII MacabeiIII Macabei
Rugăciunea regelui Manase
Persoane din Vechiul Testament
Patriarhi: EnohNoeAvraamIsaacLot
Iacov (Israel)IosifMoiseAaronFinees
Prooroci și Drepți: Ilie TesviteanulEliseiIezechia
IsaiaIeremiaIezechielDaniel
IonaOseaDavidSolomon
AvacumIovMiheiaMaleahi - Baruh
SamuelZahariaIoilNaumAmos
Regi Iuda (după diviziune): RoboamAbiaAsaIosafat
AtaliaIoramAhaziaIoasAmația
OziaIotamAhazIezechia (Ezechia)Manase
AmonIosiaIoahazEliachim (Ioiachim)
Ioiachin (Iehonia) – Sedechia (Matania)
Regi Israel (după diviziune): Ieroboam INadabBaeșa
ElaZimriOmriAhabIzabela
AhaziaIoramIehuIoahazIoasIeroboam al II-lea
ZahariaȘalumMenahemPecahiaPecahOsea (rege)
Descoperiri arheologice biblice
Editați această casetă

Psaltirea (cunoscută și sub numele de Psalmii lui David sau Cartea Psalmilor) este o carte din Vechiul Testament care conține imnuri și poeme atribuite în mod tradițional profetului și regelui David, strămoș al Domnului Iisus Hristos. Practic fiecare aspect al rugăciunii către Dumnezeu (sau al slujbei lui Dumnezeu) – lauda, mulțumirea, pocăința, mijlocirea – este acoperit în Psaltire.

Locul psaltirii în rugăciunea și slujirea ortodoxă

Un comentator modern a descris Psaltirea ca fiind un fir aurit care trece prin frumosul veșmânt care este slujba divină a Bisericii Ortodoxe. Într-adevăr, Psaltirea formează centrul fiecărei slujbe ale Ceasurilor, al Sfintei Liturghii, și ale celorlalte servicii divine ale Bisericii.

Psaltirea este atât de predominantă în rugăciunea și slujirea ortodoxă încât Sfântul Ioan Gură de Aur a spus că oriunde s-ar uita în Biserică, găsește Psaltirea ca fiind „prima, ultima și centrală”.

Structura Psaltirii

Împărțirea Capitolelor — Septuaginta vs. Textul Masoretic

Septuaginta (LXX) este versiunea Vechiului Testament folosită de către Biserica Ortodoxă. Psaltirea din Septuagintă (LXX) diferă în mai multe privințe față de cea din Textul Masoretic (TM), care formează baza pentru versiunea King James și a multor altor traduceri moderne ale Bibliei în limba engleză.

Pe lângă substantive, diferențele textuale ale Psaltirii dintre versiunea din Septuaginta și cea din Textul Masoretic există în special în împărțirea capitolelor. Acest fapt poate crea confuzie pentru cititorii care nu înțeleg diferențele dintre cele două versiuni.

Împărțirea capitolelor Psaltirii din Septuaginta față de cea din Textul Masoretic corespunde după cum urmează:

LXX TM - LXX TM
1-8 1-8 - 115 116:10-19
9 9-10 - 116-145 117-146
10-112 11-113 - 146 147:1-11
113 114-115 - 147 147:12-20
114 116:1-9 - 148-150 148-150


Septuaginta conține un Psalm în plus atribuit lui David. Acest al 151-lea Psalm nu este numerotat împreună cu ceilalți 150 de Psalmi și este necanonic.

Catismele

Psaltirea este împărțită în 20 de catisme, în cadrul cultului divin ortodox. Fiecare catismă este la rândul ei împărțită în trei stări. Fiecare stare conținând de obicei 1–3 capitole. Excepție face Psalmul 118. Datorită lungimii sale acest capitol constituie întreaga Catismă a XVII-a.

Fiecare sfântă slujbă conține părți fixe din Psaltire care sunt citite sau cântate de fiecare dată când se oficiază aceste slujbe. În plus, anumite slujbe ale Ceasurilor conțin anumite citiri rânduite de catisme. Acestea se rotesc zilnic astfel încât în afara Postului Paștelui Psaltirea să fie citită în întregime într-o săptămână.

În timpul Sfântului și Marelui Post, citirea catismelor este grăbită astfel încât Psaltirea să fie citită în întregime de două ori într-o săptămână.

Catismele se mai numesc și șezănde (καθίσματα, τά — katismata = șezânda) pentru că în timpul citirii lor este permis a nu sta în picioare, ci a ședea în strană.

Ordinea citirii catismelor

  • În afara Postului Mare
În afara Postului Mare, catismele se pun conform următorului ciclu:

Zi Utrenie Vecernie
D II, III -
L IV, V VI
Ma VII, VIII IX
Mi X, XI XII
J XIII, XIV XV
V XIX, XX XVIII
S XVI, XVII I


  • În timpul Postului Mare
În toate zilele de peste săptămână din Sfântul și Marele Post citirea catismelor este adăugata la sfintele slujbe ale Ceasurilor astfel încât Psaltirea să fie citită în întregime de două ori într-o săptămână. Ciclul catismelor care trebuie citite în Sfântul și Marele Post este următorul:

Zi Utrenie Ceasul întâi Ceasul al treilea Ceasul al șaselea Ceasul al nouălea Vecernie
D II, III - - - - -
L IV, V, VI - VII VIII IX XVIII
Ma X, XI, XII XIII XIV XV XVI XVIII
Mi XIX, XX, I II III IV V XVIII
J VI, VII, VIII IX X XI XII XVIII
V XIII, XIV, XV - XIX XX - XVIII
S XVI, XVII - - - - I


Psaltirea în limba română

Psaltirea este una din cărțile de cult în care sunt cuprinse cele mai frumoase imnuri de slăvire a lui Dumnezeu, ceea ce explică și cea mai frecventă folosire a ei atât în cadrul cultului divin public, cât și psalmilor. Traducerea și tipărirea Psaltirii în limba română împreună cu Liturghierul în 1570 arată locul și importanța ei în cult și pentru satisfacerea pietății creștine. Frumusețea ei a inspirat prima realizare de poezie cultă în literatura română prin „Psaltirea în versuri” de la 1673 pe care Dosoftei o face „dar limbii românești”.

În cadrul tipăriturilor bisericești în etapa actuală a Bisericii noastre, Psaltirea s-a bucurat de o editare și reeditare multiplă având cele mai numeroase ediții liturgice, tocmai din cauza circulației sale în rândurile credincioșilor laici. Începând din 1936 și până în 1948 a cunoscut 6 ediții apărute plus alte patru ediții între 1957—1975.

Începând cu ediția din 1957 s-a făcut o nouă revizuire a textului și reactualizare a limbii. La baza ei a stat traducerea Bibliei din 1914 a Sf. Sinod, făcută după Septuaginta care era folosită și în cărțile de slujbă, în a căror rânduială intră psalmii biblici. În afară de textul Psalmilor cu indicațiile tipiconale, actualele ediții ale Psaltirii cuprind la sfârșit Paraclisul (al doilea) Maicii Domnului (facerea lui Teodor Lascaris, deosebită de al doilea Paraclis din Ceaslov și Acatistier). La capitolul Pripelelor sau Mărimurilor (care se află la sfârșitul Psaltirii) din slujba Sfinților și a praznicelor cu Polieleu au fost adăugate Pripele sau Mărimuri noi, cu stihurile respective, pentru sărbătorile Sfinților români canonizați în 1955—-1956; cele ale Sfântului mucenic Ioan Valahul (12 mai) au fost adăugate numai în ultima ediție, ca și cele ale Sfântului mucenic Haralambie (10 februarie), care lipseau din edițiile anterioare. S-au făcut adausuri și la învățătura despre rânduiala citirii Psaltirii (Pr. Prof. Ene Braniște).

Legături externe

Surse

  • The Psalter According to the Seventy, Holy Transfiguration Monastery (ISBN 0943405009)
  • Christ in the Psalms, Archpriest Patrick Henry Reardon (ISBN 1888212217)
  • Ene Braniște, Liturgica generală, ed. 1993, p.650