Liturghier

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
LinkFA-star.png Această pagină este considerată a fi una de calitate de către utilizatorii acestui proiect, adică unul dintre cele mai bune articole ale proiectului. Dacă aveți ceva de obiectat inițiați o discuție.

Liturghierul (gr. leitourgikon sau leitourgiarion; sl. slujebnik) este o carte liturgică, folosită de preot și diacon, care cuprinde esențialul slujbelor săvârșite la biserică.

Cuprins

Conținutul Liturghierului

În acest sens, Liturghierul trebuie să conțină întotdeauna măcar rânduielile celor trei Sfinte Liturghii și rânduielile obișnuite ale Vecerniei și Utreniei.

Liturghierul tipărit de Editura Institutului Biblic pentru Misiune al Bisericii Ortodoxe Române este însă o carte mult mai complexă, cuprinzând (în ediția București, 2000):

  • Rânduiala Privegherii. Privegherea de toată noapte cum se face în ajunul sărbătorilor mari, după tipicul urmat în sfintele mănăstiri
    • Rânduiala Ceasului al nouălea
    • Rânduiala Vecernie mici
    • Rânduiala Vecerniei mari cu Litia
    • Rânduiala Utreniei
  • Rânduiala slujbei de seară
    • Ceasul al nouălea
    • Vecernia de sâmbătă seara și spre sărbători
    • Însemnare pentru rânduiala Vecerniei în zilele de rând sau obișnuite de peste săptămână
    • Litia
    • Învățătură
  • Rânduiala slujbei de dimineață
    • Miezonoptica din zilele de duminică
    • Utrenia din zilele de duminică și sărbători
    • Însemnări pentru rânduiala Utreniei din zilele de rând sau obișnuite de peste săptămână
  • Slujba Sfintei Liturghii
  • Învățătură despre otpusturi, ecfonise, stihuri, tropare și condace
  • Felurite rânduieli și rugăciuni
    • Rânduiala binecuvântării colivei
    • Rânduiala scoaterii Sfintei Cruci (14 septembrie)
    • Rugăciune la binecuvântarea salciei în Duminica Stâlpărilor
    • Rugăciune la binecuvântarea pâinii care se numește în popor „paști”, în Sfânta Duminică a Paștilor
    • Rugăciune la binecuvântarea cărnurilor, în Sfânta și Luminata Duminică a Paștilor
    • Rugăciune la binecuvântarea brânzei și ouălor în Sfânta și Luminata Duminică a Paștilor
    • Rugăciune la gustarea strugurilor, în ziua de 6 august (Schimbarea la Față a Domnului)
    • Rugăciune când se aduce pârgă de poame
    • Rânduiala parastasului mic
    • Învățătură pentru scoaterea sfântului aer sau epitaf
  • Adunare de cereri la felurite trebuințe din viața omului
  • Povăţuiri și învățături
  • Tipicul slujbei Sfintei Liturghii cu arhiereu [1]
  • Sinaxar peste tot anul

Liturghierul în Țările Române

„Prima tipăritură din Țările Române a fost Liturghierul lui Macarie din 1508. Deşi în limba slavonă, el e important şi semnificativ nu numai ca prima tipăritură la noi, dar mai ales ca primă carte de cult tipărită pentru cerinţele cultului. Şi tot aşa putem vorbi şi de Liturghierul lui Coresi de la 1570, primul Liturghier în limba română, prima carte de strictă necesitate pentru slujbă care se tipăreşte în limba românească.

Desigur, Liturghierul lui Coresi de la 1570 împlinea şi o altă necesitate pur naţională, aceea de a da poporului român slujba religioasă pe limba lui, ca toţi s-o înţeleagă, să se pătrundă astfel conştient de frumuseţea şi înţelepciunea învăţăturii lui Hristos şi înţelegând să-nveţe şi să se îndrepteze. Liturghierul lui Coresi de la 1570 venea şi să încununeze, într-un fel, lucrarea acestui pionier pe drumul introducerii limbii române în cult a altor cărţi de slujbă — dar nu de complexitatea Liturghierului — pe care Coresi le tipărise în limba română (Tetraevanghelul de la 1561, Apostolul de la 1563, Cazania 1564 şi 1581, Molitvelnic 1564 şi Psaltirea de la 1570 ş.a. pe lângă cele slavo-române).

De-a lungul secolelor care au reflectat istoria tiparului românesc se poate deduce adevărul importanţei Liturghierului, ca cea mai solicitată carte de cult, pentru că el a cunoscut cel mai mare număr de ediţii fie slavone, fie româneşti (începând din sec. XVIII mai ales, când limba românească şi-a făcut definitiv loc în cult).

Acelaşi lucru poate fi afirmat pentru Biserica Ortodoxă Română şi azi. După ridicarea ei la rang de Patriarhat, Biserica noastră a intensificat acţiunea de tipărire (iar după 1950 şi de diortosire) a cărţilor de slujbă bisericească. Se remarcă Liturghierul, ca fiind cartea de slujbă în cele mai multe ediţii. Astfel se poate vedea că la cele două ediţii : 1927, 1937, s-au succedat de la 1950 alte cinci ediţii: 1950, 1956, 1967, 1974, 1980 ; la care se adaugă mereu alte ediţii, până în zilele noastre.

Fiecare ediţie a fost îmbunătăţită mai ales ca limbă [2]. Textele au fost confruntate cu originalele greceşti spre a se înlătura mai ales greșelile de traducere, existente în vechile ediții, și s-au limpezit astfel frazele, adaptându-se o nouă formulare a învățăturilor de tipic și s-au adăugat toate îndrumările necesare mai ales pentru slujitorii începători, îndrumări privitoare la rânduiala corectă, la ritualul sfintelor slujbe, care lipseau din edițiile anterioare.” [3]

Surse

  • Léon Clugnet, Dictionnaire grec-français des noms liturgiques en usage dans l'Eglise grecque, Paris, 1895.
  • Martine Roty, Dictionnaire russe-français des termes en usage dans l'Eglise russe (troisième édition revue et augmentée), Institut d'Etudes Slaves, Paris, 1992.
  • Preot Prof. Dr. Ene Branişte, Liturgica generală (ediţia a II-a revăzută şi completată), Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1993.
  • Liturghier, EIBM al BOR, București, 2000

Note

  1. În Liturghier, „începând cu ediția din 1980 s-a adăugat în plus un capitol din Arhieraticon intitulat «Tipicul Sfintei Liturghii cu arhiereu»”. Preot Prof. Dr. Ene Branişte, Liturgica generală (ediţia a II-a revăzută şi completată), Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1993, p.653.
  2. Îngrijirea ediţiilor şi îmbunătăţirea lor prin diortosire aparţin mai întâi Mitroppolitul Efrem Enăcescu, apoi Pr. Prof. Petre Vintilescu (ed. 1967 şi 1974) şi Pr. Prof. Ene Branişte (ed. 1980).
  3. Pr. Prof. Ene Branişte, Liturgica generală, ed.cit., p.652-653.


Imnografia Bisericii Ortodoxe
Cărți și perioade liturgice
Acatistier | Aghiazmatar | Apostol | Ceaslov | Evanghelie | Liturghier | Molitfelnic | Minei | Octoih | Panihidă | Penticostar | Tipic | Triod
Noțiuni de imnografie
Acatist | Aleluia| Antifon | Automelă | Axion | Canon | Catavasie | Cântarea Casianei | Cântarea Maicii Domnului | Condac | Cuvine-se cu adevărat | Doxologie | Ecfonis | Ectenie | Fericirile | Glas | Heruvic | Idiomelă | Icos | Imn | Irmos | Luminândă | Ode biblice | Paraclis | Podobie | Polieleu | Prochimen | Psalmii din Tipic | Stihiră | Stihoavnă | Tropar | Tropar dogmatic | Unule Născut
Imnografi
Andrei Criteanul | Casiana | Cosma Imnograful | Efrem Sirul | Ioan Scolasticul | Iosif Imnograful | Nicodim Aghioritul | Roman Melodul | Teodor Studitul | Matei Vlastares
Unelte personale
Spații de nume
Variante
Acțiuni
Navigare
Donate

Please consider supporting OrthodoxWiki. FAQs

Trusa de unelte
În alte limbi