Mănăstirea Pasărea
| Mănăstirea Pasărea | |
| |
| Jurisdicție | Mitropolia Munteniei şi Dobrogei |
| Tip | călugăriţe |
| Înființată | începutul secolului XIX |
| Ctitori | Arhimandritul Timotei de la Mănăstirea Cernica |
| Stareț | |
| Mărime aprox. | |
| Localizare | comuna Brăneşti, judeţul Ilfov, aprox. 30 km E de Bucureşti |
| Limba liturgică | română |
| Cântarea | |
| Schituri, metocuri și chilii | |
| Hramuri | Sfânta Treime |
| Site web oficial | |
Mănăstirea Pasărea este o mănăstire ortodoxă de călugăriţe din România, situată în comuna Brăneşti, județul Ilfov, la circa 30 km est de București.
Important monument istoric și de artă, Mănăstirea Pasărea a fost ctitorită la începutul secolului al XIX-lea pe malul Lacului Pustnicu și la marginea pădurii Pustnicu, parte din ceea ce erau odinioară Codrii Vlăsiei.
Prima atestare documentară a mânăstirii datează din anul 1813, când aici se afla o biserică de lemn ridicată de arhimandritul Timotei, stareţul de atunci al Mănăstirii Cernica. Mai târziu, între anii 1846-1847, a fost zidită biserica mare a mânăstirii, având hramul Sfânta Treime; ctitor a fost Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica. Pictura (frescă în stil neobizantin) a fost realizată de pictori aduşi de la Muntele Athos. Catapeteasma bisericii este realizată din lemn de tei sculptat, iar icoanele împărăteşti sunt deosebite, fiind pictate şi îmbrăcate în argint aurit.
Biserica din cimitirul mânăstirii, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, construită în 1834, a fost pictată de Nicolae Polcovnicu şi ucenicii săi în anul 1838. Clopotniţa mănăstirii, aflată la intrarea in incintă, are 25 m înălţime.
În fosta trapeză a mânăstirii este acum amenajat un muzeu. Colecţiile sale cuprind icoane de lemn din secolul al XVIII-lea (şcoala grecească şi şcoala italiană cu influenţe greceşti), icoane pe sticlă din Ţara Românească, icoane imbrăcate în argint, icoane din Palestina, cruci din aur filigranat şi sidef, evanghelii şi cărtţi vechi bisericeşti, goblenuri din secolul al XIX-lea. O piesă rară adăpostită de acest muzeu este şi o stampă-acuarelă a pictorului Carol Popp de Szathmáry, reprezentându-l pe Regele Carol I participând la slujba religioasă (de altfel, Carol I a făcut donaţii acestei mănăstiri, printre care o candelă de argint şi un veşmânt preoţesc, care se află, de asemenea, în muzeu).
O parte din monumentele funerare din cimitirul mânăstirii sunt opere ale sculptorilor Ghorghe Anghel şi Carol Storck şi ale arhitectului Heidewich.
În anul 2002, cand s-au făcut reparaţii capitale ale construcţiilor de aici, mănăstirii i-au mai fost adăugate încă două clădiri.
