Biserica Domnița Bălașa (București): Diferență între versiuni
(completări și ref.) |
(→Arhitectură: monumentul Domniței Bălașa) |
||
| Linia 34: | Linia 34: | ||
==Arhitectură== | ==Arhitectură== | ||
[[Imagine:Biserica_Domnita_Balasa_din_Bucuresti_-_Altarul.jpg|thumb|left|240 px|[[Naos]]ul și [[catapeteasma]]]] | [[Imagine:Biserica_Domnita_Balasa_din_Bucuresti_-_Altarul.jpg|thumb|left|240 px|[[Naos]]ul și [[catapeteasma]]]] | ||
| − | Actuala ''Biserică Domnița Bălașa'' (al patrulea sfânt lăcaș ridicat pa acest loc) a fost construită în anii 1881-1885, în stil neoromantic și neobizantin, după planurile de arhitectură întocmite de Alexandru Hristea Orăscu, împreună cu [[Carol Benesch]] și Hartman, și avizate de André Lecomte du Noüy.<ref>Arhitectul francez André Lecomte du Noüy fusese chemat în România de Regele Carol I pentru restaurarea mai multor lăcaşuri de cult, cel mai celebru dintre acestea fiind [[Mănăstirea Curtea de Argeș]]</ref><ref>[http://locuridetrecere.blogspot.com/2010/01/bucuresti-biserica-domnita-balasa.html Biserica Domnița Bălașa]</ref> Are un plan în formă de cruce, la care se adaugă absida poligonală a [[altar]]ului<ref name="crestinortodox">[http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-domnita-balasa-67800.html CrestinOrtodox.ro: Biserica Domnita Balasa]</ref>. | + | Actuala ''Biserică Domnița Bălașa'' (al patrulea sfânt lăcaș ridicat pa acest loc) a fost construită în anii 1881-1885, în stil neoromantic și neobizantin, după planurile de arhitectură întocmite de Alexandru Hristea Orăscu, împreună cu [[Carol Benesch]] și Hartman, și avizate de André Lecomte du Noüy.<ref>Arhitectul francez André Lecomte du Noüy fusese chemat în România de Regele Carol I pentru restaurarea mai multor lăcaşuri de cult, cel mai celebru dintre acestea fiind [[Mănăstirea Curtea de Argeș]]</ref><ref name="locuridetrecere">[http://locuridetrecere.blogspot.com/2010/01/bucuresti-biserica-domnita-balasa.html Biserica Domnița Bălașa]</ref> Are un plan în formă de cruce, la care se adaugă absida poligonală a [[altar]]ului<ref name="crestinortodox">[http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-domnita-balasa-67800.html CrestinOrtodox.ro: Biserica Domnita Balasa]</ref>. |
Din punct de vedere arhitectural, exteriorul bisericii se remarcă prin absidele laterale încadrate de patru scări, deasupra cărora se înalță patru turle octogonale. Deasupra centrului [[naos]]ului se înalță turla mare a [[Iisus Hristos|Pantocratorului]]. | Din punct de vedere arhitectural, exteriorul bisericii se remarcă prin absidele laterale încadrate de patru scări, deasupra cărora se înalță patru turle octogonale. Deasupra centrului [[naos]]ului se înalță turla mare a [[Iisus Hristos|Pantocratorului]]. | ||
| Linia 42: | Linia 42: | ||
În [[pronaos]] sunt zugrăvite portretele [[ctitor]]ilor: Banul Manolache Rangabe, Zoe Brancoveanu, [[Constantin Brâncoveanu]] (cu [[chivot]]ul bisericii în mână), Domnița Bălașa și mama acesteia, Doamna Marica Brâncoveanu (soția lui Constantin Vodă Brâncoveanu). | În [[pronaos]] sunt zugrăvite portretele [[ctitor]]ilor: Banul Manolache Rangabe, Zoe Brancoveanu, [[Constantin Brâncoveanu]] (cu [[chivot]]ul bisericii în mână), Domnița Bălașa și mama acesteia, Doamna Marica Brâncoveanu (soția lui Constantin Vodă Brâncoveanu). | ||
| − | În interiorul bisericii, în două nișe laterale, se află mormintele Domniței Bălașa (1693-1752), fiica Sf. Voievod Constantin Brâncoveanu. și al Domniței Zoe Brâncoveanu (1800-1892), soția Domnitorului Gheorghe Bibescu. Monumentul funerar al Domniței Bălașa, „''Întristarea''”, este opera sculptorului | + | În interiorul bisericii, în două nișe laterale, se află mormintele Domniței Bălașa (1693-1752), fiica Sf. Voievod Constantin Brâncoveanu. și al Domniței Zoe Brâncoveanu (1800-1892), soția Domnitorului Gheorghe Bibescu. Monumentul funerar al Domniței Bălașa, „''Întristarea''”, este opera sculptorului Ion Georgescu; el este înscris în ''Lista monumentelor istorice din București'' având codul de clasificare ''B-IV-m-B-20115''.<ref name="Lista"/> Monumentul funerar al Domniței Zoe Brâncoveanu, aflat în partea opusă, este opera sculptorului francez Jules Roulleau. |
| + | |||
| + | În curtea bisericii, amenajată ca un mic parc, se află monumentul Domniței Bălașa, una dintre cele mai reușite lucrări ale sculptorului Karl Storck, realizată în 1881 . Statuia din marmură o înfățișează pe Domnița Bălașa, în mărime naturală, ținând în mână actul de ctitorie al ''Așezămintelor Brâncovenești''. Pe soclul de piatră al statuii sunt înscrise numele moșiilor cu care a fost înzestrată biserica și așezămintele.<ref name="locuridetrecere"> | ||
==Biserica Domnița Bălașa în prezent== | ==Biserica Domnița Bălașa în prezent== | ||
Versiunea de la data 15 mai 2013 05:19
| |
| Localizare | București, Str. Sfinții Apostoli nr. 60, Sectorul 5 |
| Jurisdicție | Arhiepiscopia Bucureştilor |
| Hram | Înălțarea Domnului; Sfinții mucenici Brâncoveni |
| Sfințire | 1750 |
| Ctitor | Domnița Bălașa |
| Stil arhitectonic | neo-bizantin |
| Arhitect | Alexandru Orăscu |
| Pictor | Kott și Rihofsky |
| Suprafață | |
| Înălțime | |
| Site oficial | http://www.domnitabalasa.ro/ |
Biserica Domnița Bălașa este o biserică ortodoxă, construită în stil neo-bizantin, aflată în centrul municipiului București (pe Str. Sfinții Apostoli nr. 60, Sectorul 5). Hramul sfântului lăcaș este Înălțarea Domnului; un al doilea hram este cel al Sfinților mucenici Brâncoveni (la 16 august). Biserica (precum și Așezămintele Brâncovenești din preajma sa) a fost ctitorită de Domnița Bălașa, fiica Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu.
Biserica Domnița Bălașa este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare B-II-m-A-19682.[1]
Istoric
Prima biserică ridicată pe acest loc, în anii 1743-1744, a fost ctitorită de Domnița Bălașa (fiica Sf. Voievod Constantin Brâncoveanu) și de soțul ei, Marele Ban Manolache Rangabe, zis Lambrino. Această primă biserică fost demolată în 1871, pe locul altarului fiind pusă o piatră comemorativă (în 1883).[2]
În 1750, Domnița Bălașa a înălțat alături de prima ctitorie, chiar pe locul bisericii actuale, o a doua biserică, cu hramul Înălțarea Domnului, lângă care a înființat o școală și un azil de bătrâni, care au format primul nucleu al Așezămintelelor Brâncovenești. Clădirea acestei de-a doua biserici, grav afectată de cutremurul din 1838, a fost demolată ulterior.
Între 1838-1842, pe același loc, s-a construit o a treia biserică cu același hram, Înălțarea Domnului. Ctitor a fost Safta Brâncoveanu, fiica lui Teodor Balș și a Profirei Rosetti, văduva Marelui Ban Grigore Brâncoveanu. Tot Safta Brâncoveanu a fost fondatoarea Spitalului Brâncovenesc din vecinătatea bisericii, spital care împreună cu școala și azilul de bătrâni, deja existente, a completat Așezămintele Brâncovenești. Deoarece terenul pe care a fost clădită biserica era expus inundațiilor Dâmboviței, aceasta s-a degradat destul de repede, astfel că, după doar numai 40 de ani, și această biserică a trebuit sa fie demolată în 1881. S-a păstrat doar pisania acestui sfânt lăcaș, încastrată în zidul actualei biserici).[2]
Actuala biserică a fost ridicată în perioada 1881-1885, în timpul domniei Regelui Carol I, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, efor fiind Mitropolitul primat Calinic Miclescu, iar epitropi Nicolae Bibescu și Teodor Văcărescu.
Din cauza deteriorărilor produse de cutremurul din 1940, biserica a fost restaurată și consolidată între anii 1959-1962 după proiectul acad. prof. Aurel Beleș, ing. Ion Stanculescu și ing. Ion Beleș.[3]
Sfântul lăcaș a mai fost consolidat și după cutremurul din 1977. A fost resfințit în anul 1994 cu ocazia canonizarii Sfinților martiri Brâncoveni, adăugați la hramul bisericii.
Arhitectură
Actuala Biserică Domnița Bălașa (al patrulea sfânt lăcaș ridicat pa acest loc) a fost construită în anii 1881-1885, în stil neoromantic și neobizantin, după planurile de arhitectură întocmite de Alexandru Hristea Orăscu, împreună cu Carol Benesch și Hartman, și avizate de André Lecomte du Noüy.[4][5] Are un plan în formă de cruce, la care se adaugă absida poligonală a altarului[6].
Din punct de vedere arhitectural, exteriorul bisericii se remarcă prin absidele laterale încadrate de patru scări, deasupra cărora se înalță patru turle octogonale. Deasupra centrului naosului se înalță turla mare a Pantocratorului.
Pictura interioară a bisericii a fost executată de doi pictori vienezi: Kott si Rihofsky, în stil neorenascentist. Ușile de la intrare, catapeteasma și mobilierul interior au fost realizate de Petre si Mihai Babici, Vitraliile ferestrelor au fost executate la Munchen, iar policandrul, de o valoare artistică deosebită și unic in felul său, a fost realizat la Viena.
În pronaos sunt zugrăvite portretele ctitorilor: Banul Manolache Rangabe, Zoe Brancoveanu, Constantin Brâncoveanu (cu chivotul bisericii în mână), Domnița Bălașa și mama acesteia, Doamna Marica Brâncoveanu (soția lui Constantin Vodă Brâncoveanu).
În interiorul bisericii, în două nișe laterale, se află mormintele Domniței Bălașa (1693-1752), fiica Sf. Voievod Constantin Brâncoveanu. și al Domniței Zoe Brâncoveanu (1800-1892), soția Domnitorului Gheorghe Bibescu. Monumentul funerar al Domniței Bălașa, „Întristarea”, este opera sculptorului Ion Georgescu; el este înscris în Lista monumentelor istorice din București având codul de clasificare B-IV-m-B-20115.[1] Monumentul funerar al Domniței Zoe Brâncoveanu, aflat în partea opusă, este opera sculptorului francez Jules Roulleau.
În curtea bisericii, amenajată ca un mic parc, se află monumentul Domniței Bălașa, una dintre cele mai reușite lucrări ale sculptorului Karl Storck, realizată în 1881 . Statuia din marmură o înfățișează pe Domnița Bălașa, în mărime naturală, ținând în mână actul de ctitorie al Așezămintelor Brâncovenești. Pe soclul de piatră al statuii sunt înscrise numele moșiilor cu care a fost înzestrată biserica și așezămintele.Eroare la citare: Eticheta de închidere </ref> lipsește pentru eticheta <ref>
Biserica Domnița Bălașa este și paraclis patriarhal, steagul bisericesc fiindu-i înmânat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la 11 aprilie 2012.[7]
Note
- ↑ 1,0 1,1 Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România, accesat 29 aprilie 2013
- ↑ 2,0 2,1 Așezămintele Brâncovenești: Biserica Domnița Bălașa, accesat 30 aprilie 2013.
- ↑ Ziarul Lumina: La Domniţa Bălaşa, rugăciunea, educaţia şi milostenia se fac din secolul al XVIII-lea, 30 mai 2009
- ↑ Arhitectul francez André Lecomte du Noüy fusese chemat în România de Regele Carol I pentru restaurarea mai multor lăcaşuri de cult, cel mai celebru dintre acestea fiind Mănăstirea Curtea de Argeș
- ↑ Biserica Domnița Bălașa
- ↑ CrestinOrtodox.ro: Biserica Domnita Balasa
- ↑ Agenția de știri Basilica: Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit la Reşedinţa Patriarhală steaguri bisericeşti pentru patru Paraclise Patriarhale, accesat 1 mai 2013.
Legături externe
- Amprente ale spiritualității noastre - Domnița Bălașa, Revista Magazin, 18 februarie 2004.
- Biserica Domnița Bălașa a Saftei Brâncoveanu, Emanuel Bădescu, Ziarul de Duminică, 17 decembrie 2008.
- CrestinOrtodox.ro: Biserica Domnita Balasa
