Gavriil din Ierusalim: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m
 
Linia 2: Linia 2:
  
 
==Viața==
 
==Viața==
Originar din Capadocia (Asia Mică), cuviosul Gavriil a primit o educație aleasă în Siria, împreună cu frații săi mai mari [[Cosma de Schitopolis|Cosma]] și Crisip, pe care i-a urmat în [[Palestina]], unde au devenit primii [[ucenic]]i ai sfântului [[Eftimie cel Mare]] (prăznuit la [[20 ianuarie]]), în ciuda vârstei fragede a lui Gavriil (care era și eunuc din naștere).  
+
Originar din Capadocia (Asia Mică), [[cuvios]]ul Gavriil a primit o educație aleasă în Siria, împreună cu frații săi mai mari [[Cosma de Schitopolis|Cosma]] și Crisip, pe care i-a urmat în [[Palestina]], unde au devenit primii [[ucenic]]i ai sfântului [[Eftimie cel Mare]] (prăznuit la [[20 ianuarie]]), în ciuda vârstei fragede a lui Gavriil (care era și eunuc din naștere).  
  
 
După ce a trăit o vreme singur în apropierea lavrei cuviosului Eftimie, Gavriil a devenit preot la [[Biserica Sfântului Mormânt (Ierusalim)]] și [[egumen]] al mănăstirii de maici „Sfântul Ștefan”, întemeiată de [[Evdochia Împărăteasa]] (+460)<ref>Mănăstirea Sfântului Ștefan a fost descoperită de [[Virgilio Canio Corbo]] în anul 1951.</ref>. Cosma a devenit [[episcop]] de [[Schitopolis]] și a jucat un rol important în dezvoltarea [[monahism]]ului în regiune, iar Crisip a devenit „gardian” al [[Crucea cea Adevărată|Sfintei Cruci]] la Biserica Sfântului Mormânt.   
 
După ce a trăit o vreme singur în apropierea lavrei cuviosului Eftimie, Gavriil a devenit preot la [[Biserica Sfântului Mormânt (Ierusalim)]] și [[egumen]] al mănăstirii de maici „Sfântul Ștefan”, întemeiată de [[Evdochia Împărăteasa]] (+460)<ref>Mănăstirea Sfântului Ștefan a fost descoperită de [[Virgilio Canio Corbo]] în anul 1951.</ref>. Cosma a devenit [[episcop]] de [[Schitopolis]] și a jucat un rol important în dezvoltarea [[monahism]]ului în regiune, iar Crisip a devenit „gardian” al [[Crucea cea Adevărată|Sfintei Cruci]] la Biserica Sfântului Mormânt.   
  
După ce a împlinit timp de 24 de ani aceste slujiri, cuviosul Gavriil și-a zidit o chilie pe Muntele Măslinilor, unde petrecea Postul Mare în singurătate, după regula monastică a sfântului Eftimie. Aici a trecut la Domnului în isihie în jurul anului 490.  
+
După ce a împlinit timp de 24 de ani aceste slujiri, cuviosul Gavriil și-a zidit o chilie pe [[Muntele Măslinilor]], unde petrecea [[Postul Mare]] în singurătate, după regula monastică a sfântului Eftimie. Aici a trecut la Domnului în [[isihie]] în jurul anului 490.  
  
 
Cuviosul Gavriil a primit darul de a face [[minuni]] încă din viața sa pământească. La vremea respectivă a fost unul dintre cei care a contribuit cel mai mult la comunicarea între călugării de diferite naționalități din Țara Sfântă, pentru că vorbea și scria atât în greacă, cât și în latină și în siriacă.
 
Cuviosul Gavriil a primit darul de a face [[minuni]] încă din viața sa pământească. La vremea respectivă a fost unul dintre cei care a contribuit cel mai mult la comunicarea între călugării de diferite naționalități din Țara Sfântă, pentru că vorbea și scria atât în greacă, cât și în latină și în siriacă.

Versiunea curentă din 26 ianuarie 2023 17:10

Cuviosul Gavriil (Gabriel) este un călugăr care a trăit în a doua jumătate a secolului al V-lea în Țara Sfântă și la Ierusalim. Pomenirea lui în Biserica Ortodoxă se face la data de 26 ianuarie.

Viața

Originar din Capadocia (Asia Mică), cuviosul Gavriil a primit o educație aleasă în Siria, împreună cu frații săi mai mari Cosma și Crisip, pe care i-a urmat în Palestina, unde au devenit primii ucenici ai sfântului Eftimie cel Mare (prăznuit la 20 ianuarie), în ciuda vârstei fragede a lui Gavriil (care era și eunuc din naștere).

După ce a trăit o vreme singur în apropierea lavrei cuviosului Eftimie, Gavriil a devenit preot la Biserica Sfântului Mormânt (Ierusalim) și egumen al mănăstirii de maici „Sfântul Ștefan”, întemeiată de Evdochia Împărăteasa (+460)[1]. Cosma a devenit episcop de Schitopolis și a jucat un rol important în dezvoltarea monahismului în regiune, iar Crisip a devenit „gardian” al Sfintei Cruci la Biserica Sfântului Mormânt.

După ce a împlinit timp de 24 de ani aceste slujiri, cuviosul Gavriil și-a zidit o chilie pe Muntele Măslinilor, unde petrecea Postul Mare în singurătate, după regula monastică a sfântului Eftimie. Aici a trecut la Domnului în isihie în jurul anului 490.

Cuviosul Gavriil a primit darul de a face minuni încă din viața sa pământească. La vremea respectivă a fost unul dintre cei care a contribuit cel mai mult la comunicarea între călugării de diferite naționalități din Țara Sfântă, pentru că vorbea și scria atât în greacă, cât și în latină și în siriacă.

Surse

  • OrthodoxWiki
  • Sinaxarul Părintelui Macarie de la Simonos-Petras

Note

  1. Salt Mănăstirea Sfântului Ștefan a fost descoperită de Virgilio Canio Corbo în anul 1951.