Pimen I (Izvekov) al Moscovei: Diferență între versiuni
m |
(Tradus textul din engleză î) |
||
Linia 1: | Linia 1: | ||
− | |||
− | |||
[[Image:Patriarch pimen1.jpg|frame|Patriarch Pimen I]] | [[Image:Patriarch pimen1.jpg|frame|Patriarch Pimen I]] | ||
− | ''' | + | '''Patriarhul Pimen''' (în limba rusă Патриарх Пимен), născut '''Sergey Mikhailovich Izvekov''' ([[23 iulie]] 1910 - [[3 mai]], 1990), a fost al cincisprezecelea [[Biserica_Ortodoxă_Rusă#Instituirea_Patriarhiei_ruse|patriarh al Moscovei]] și capul [[Biserica_Ortodoxă_Rusă|Bisericii Ortodoxe Ruse]]. |
− | + | S-a născut în orașul Bogorodsk, în apropierea Moscovei. În anul 1925, Pimen Izverkov a devenit [[Călugăr|monah]] în cadrul [[mănăstirii Bogoyavlensky]], în Moscova. De asemenea, a petrecut ani în diverse [[Mănăstire|mănăstiri]] și [[Catedrală|catedrale]] rusești în Murom, Odessa și [https://ro.wikipedia.org/wiki/Pskov Pskov]. În 1954, Pimen a devenit capul [[Mănăstirea_Sfânta_Treime-Sfântul_Serghie|Mănăstirii Sfânta Treime-Sfântul Serghie]]. | |
− | + | În 17 noiembrie 1957, în Odessa, a fost hirotonisit ca episcop al Baltei, vicar al Eparhiei Odessei. | |
− | + | De la 26 decembrie 1957 a fost episcop al Dimitrovului, vicar al Eparhiei Moscovei. | |
− | + | Din luna iulie, 1960, până în 14 noiembrie 1961 a fost cancelar al Patriarhatului Moscovei. | |
− | + | În 23 noiembrie 1960 a fost ridicat la rangul de [[Arhiepiscop|arhiepiscop]]. | |
− | + | De la 16 martie 1961 a fost arhiepiscop al Tulei și al Beliovului. | |
− | + | În [[14 noiembrie]] 1961 a fost numit [[Mitropolit|mitropolit]] al Leningradului și al Lagodei. După moartea patriarhului [[Mitropolit|mitropolit]] [[Alexei I]], Pimen a fost numit patriarhul Pimen al Moscovei și a toată Rusiei, în anul 1971. | |
− | Pimen | + | Astfel, sarcina lui Pimen a devenit aceea de a cârmui Biserica Creștină într-un stat guvernat de un partid comunist care era în mod oficial ateu. Din poziția sa a lucrat îndeaproape cu autoritățile: a participat la numeroase conferințe sponsorizate de guvern, numite „mișcări pacifiste”. Lui Pimen i-a fost acordată Medalia Sovietică a Fondului pentru Pace (1969, 1971) și în anul 1970 medalia „Борцу за мир” („pentru luptătorul pentru pace”), de către „Comitetul Sovietic pentru Apărarea Păcii”. Pimen a fost membru al Consiliului Mondial al Păcii, începând cu anul 1963. În anul 1961, lui Pimen i-a fost acordat Ordinul Drapelul Roșu al Muncii (орден Трудового Красного Знамени), una dintre cele mai înalte distincții ale vremii. Statul sovietic a încercat să controleze și să limiteze toată activitatea religioasă, iar Pimen a încercat să lupte doar pentru a asigura supraviețuirea Bisericii Ortodoxe Ruse. |
− | + | La sfârșitul anevoiosului său mandat ca și cap al Bisericii Ortodoxe Ruse, el a organizat sărbătorirea celei de-a mia aniversări a [https://ro.wikipedia.org/wiki/Creștinarea_Rusiei_Kievene Zilei Botezului Rus], în Rusia anului 1988. Acest eveniment a devenit un moment istoric, care a marcat sfârșitul persecuției creștinismului ortodox în Unuinea Sovietică. | |
{{start box}} | {{start box}} |
Versiunea de la data 3 mai 2020 10:35
Patriarhul Pimen (în limba rusă Патриарх Пимен), născut Sergey Mikhailovich Izvekov (23 iulie 1910 - 3 mai, 1990), a fost al cincisprezecelea patriarh al Moscovei și capul Bisericii Ortodoxe Ruse.
S-a născut în orașul Bogorodsk, în apropierea Moscovei. În anul 1925, Pimen Izverkov a devenit monah în cadrul mănăstirii Bogoyavlensky, în Moscova. De asemenea, a petrecut ani în diverse mănăstiri și catedrale rusești în Murom, Odessa și Pskov. În 1954, Pimen a devenit capul Mănăstirii Sfânta Treime-Sfântul Serghie.
În 17 noiembrie 1957, în Odessa, a fost hirotonisit ca episcop al Baltei, vicar al Eparhiei Odessei.
De la 26 decembrie 1957 a fost episcop al Dimitrovului, vicar al Eparhiei Moscovei.
Din luna iulie, 1960, până în 14 noiembrie 1961 a fost cancelar al Patriarhatului Moscovei.
În 23 noiembrie 1960 a fost ridicat la rangul de arhiepiscop.
De la 16 martie 1961 a fost arhiepiscop al Tulei și al Beliovului.
În 14 noiembrie 1961 a fost numit mitropolit al Leningradului și al Lagodei. După moartea patriarhului mitropolit Alexei I, Pimen a fost numit patriarhul Pimen al Moscovei și a toată Rusiei, în anul 1971.
Astfel, sarcina lui Pimen a devenit aceea de a cârmui Biserica Creștină într-un stat guvernat de un partid comunist care era în mod oficial ateu. Din poziția sa a lucrat îndeaproape cu autoritățile: a participat la numeroase conferințe sponsorizate de guvern, numite „mișcări pacifiste”. Lui Pimen i-a fost acordată Medalia Sovietică a Fondului pentru Pace (1969, 1971) și în anul 1970 medalia „Борцу за мир” („pentru luptătorul pentru pace”), de către „Comitetul Sovietic pentru Apărarea Păcii”. Pimen a fost membru al Consiliului Mondial al Păcii, începând cu anul 1963. În anul 1961, lui Pimen i-a fost acordat Ordinul Drapelul Roșu al Muncii (орден Трудового Красного Знамени), una dintre cele mai înalte distincții ale vremii. Statul sovietic a încercat să controleze și să limiteze toată activitatea religioasă, iar Pimen a încercat să lupte doar pentru a asigura supraviețuirea Bisericii Ortodoxe Ruse.
La sfârșitul anevoiosului său mandat ca și cap al Bisericii Ortodoxe Ruse, el a organizat sărbătorirea celei de-a mia aniversări a Zilei Botezului Rus, în Rusia anului 1988. Acest eveniment a devenit un moment istoric, care a marcat sfârșitul persecuției creștinismului ortodox în Unuinea Sovietică.
Pimen I (Izvekov) al Moscovei | ||
---|---|---|
Precedat de: Gury (Yegorov |
Mitropolit de Leningrad și Ladoga 1961-1963 |
Urmat de: Nicodim (Rotov) |
Precedat de: Alexei I (Simansky) |
Patriarhia Moscovei 1971-1990 |
Urmat de: Alexei II (Ridiger) |
Izvoare
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în Rusia > Patriarhi ai Moscovei
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi > Episcopi după localitate