Pimen I (Izvekov) al Moscovei

Patriarhul Pimen I al Moscovei

Afiliere canonică (jurisdicție)	Biserica Ortodoxă Rusă
Funcția episcopală
Reședință	Moscova
Titlul	Patriarhul Moscovei și al tuturor Rusiilor
Formulă de adresare	Sanctitatea Sa
Perioada	1971-1990
Predecesor	Alexei I
Succesor	Alexei al II-lea
Cariera ecleziastică
Hirotonire preot
Hirotonire episcopală	17 noiembrie 1957, la Odesa
Episcopi consecratori
Titluri precedente (scaune episcopale)	Mitropolit de Leningrad și Ladoga (înscăunat la 14 noiembrie 1961)
Alte funcții	Episcop de Balta și vicar al Eparhiei Odesei Episcop al Dimitrovului și vicar al Eparhiei Moscovei Arhiepiscop al Tulei și al Beliovului
Date personale
Data nașterii	23 iulie 1910
Locul nașterii	Bogorodsk, Rusia
Data morții	3 mai 1990
Locul morții	Moscova

Patriarhul Pimen (în limba rusă Патриарх Пимен), născut Serghei Mihailovici Izvekov (23 iulie 1910 - 3 mai 1990), a fost al cincisprezecelea Patriarh al Moscovei și întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse.

S-a născut în orașul Bogorodsk, în apropierea Moscovei. În anul 1925, Pimen Izverkov a devenit monah în cadrul Mănăstirii Bogoiavlenski din Moscova. De asemenea, a petrecut mai mulți ani în diverse mănăstiri și catedrale rusești din Murom, Odesa și Pskov. În 1954, Pimen a devenit starețul Mănăstirii Sfânta Treime-Sfântul Serghie.

La 17 noiembrie 1957, în Odesa, a fost hirotonisit ca episcop de Balta (în Ucraina), vicar al Eparhiei Odesei.

De la 26 decembrie 1957 a devenit episcop al Dimitrovului și vicar al Eparhiei Moscovei.

Din luna iulie 1960 până la 14 noiembrie 1961 a fost cancelar al Patriarhiei Moscovei.

În 23 noiembrie 1960 a fost ridicat la rangul de arhiepiscop.

De la 16 martie 1961 a devenit arhiepiscop al Tulei și al Beliovului.

În 14 noiembrie 1961 a fost numit mitropolit al Leningradului și al Lagodei. După moartea patriarhului mitropolitului Alexei I, Pimen a fost numit Patriarhul Pimen al Moscovei și al toată Rusiei, în anul 1971.

Astfel, sarcina lui Pimen a devenit aceea de a cârmui Biserica Creștină într-un stat guvernat de un partid comunist care era în mod oficial ateu. Din poziția sa a lucrat îndeaproape cu autoritățile: a participat la numeroase conferințe sponsorizate de guvern, numite „mișcări pacifiste”. Lui Pimen i-a fost acordată Medalia Sovietică a Fondului pentru Pace (1969, 1971) și în anul 1970 medalia „Борцу за мир” („pentru luptătorul pentru pace”), de către „Comitetul Sovietic pentru Apărarea Păcii”. Pimen a fost membru al Consiliului Mondial al Păcii, începând cu anul 1963. În anul 1961, lui Pimen i-a fost acordat Ordinul Drapelul Roșu al Muncii (орден Трудового Красного Знамени), una dintre cele mai înalte distincții ale vremii. Statul sovietic a încercat să controleze și să limiteze toată activitatea religioasă, iar Pimen a încercat să lupte doar pentru a asigura supraviețuirea Bisericii Ortodoxe Ruse.

La sfârșitul anevoiosului său mandat ca întâistătător al Bisericii Ortodoxe Ruse, a organizat sărbătorirea celei de-a mia aniversări a Zilei Botezului Rus, în Rusia anului 1988. Acest eveniment a devenit un moment istoric, care a marcat sfârșitul persecuției creștinismului ortodox în Uniunea Sovietică.

Casetă de succesiune: Pimen I (Izvekov) al Moscovei
Precedat de: Gurie (Igorov)	Mitropolit de Leningrad și Ladoga 1961-1963	Urmat de: Nicodim (Rotov)
Precedat de: Alexei I	Patriarhia Moscovei 1971-1990	Urmat de: Alexei al II-lea

Izvoare

• Wikipedia: Patriarch Pimen I