Pimen I (Izvekov) al Moscovei: Diferență între versiuni
(Tradus textul din engleză î) |
(infocasetă) |
||
(Nu s-au afișat 4 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
− | [[ | + | {{Cutie Biografie Episcopi |
− | '''Patriarhul Pimen''' (în limba rusă Патриарх Пимен), născut ''' | + | | Nume = Patriarhul Pimen I al Moscovei |
+ | | Imagine = [[Imagine:Patriarch pimen1.jpg|250px]] | ||
+ | | Afiliere =[[Biserica Ortodoxă Rusă]] | ||
+ | | Reşedinţă = Moscova | ||
+ | | Formulă = Sanctitatea Sa | ||
+ | | Titlul = [[Biserica Ortodoxă Rusă|Patriarhul Moscovei și al tuturor Rusiilor]] | ||
+ | | Perioada = 1971-1990 | ||
+ | | Predecesor = [[Alexei I (Simanski) al Moscovei|Alexei I]] | ||
+ | | Succesor = [[Alexei al II-lea (Ridiger) al Moscovei|Alexei al II-lea]] | ||
+ | | Hirotonire preot = | ||
+ | | Hirotonire episcop = [[17 noiembrie]] 1957, la Odesa | ||
+ | | Consecratori = | ||
+ | | Titluri precedente = [[Eparhia de St. Petersburg|Mitropolit de Leningrad și Ladoga]] (înscăunat la [[14 noiembrie]] 1961) | ||
+ | | Funcţii = [[Episcop]] de Balta și [[vicar]] al Eparhiei Odesei<br>Episcop al Dimitrovului și vicar al Eparhiei Moscovei<br>[[Arhiepiscop]] al Tulei și al Beliovului | ||
+ | | Data naşterii = [[23 iulie]] 1910 | ||
+ | | Locul naşterii = Bogorodsk, Rusia | ||
+ | | Data morţii = [[3 mai]] 1990 | ||
+ | | Locul morţii = Moscova | ||
+ | |}}'''Patriarhul Pimen''' (în limba rusă Патриарх Пимен), născut '''Serghei Mihailovici Izvekov''' ([[23 iulie]] 1910 - [[3 mai]] 1990), a fost al cincisprezecelea [[Biserica Ortodoxă Rusă#Instituirea Patriarhiei ruse|Patriarh al Moscovei]] și [[întâistătător]]ul [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Ortodoxe Ruse]]. | ||
− | S-a născut în orașul Bogorodsk, în apropierea Moscovei. În anul 1925, Pimen Izverkov a devenit [[Călugăr|monah]] în cadrul | + | S-a născut în orașul Bogorodsk, în apropierea Moscovei. În anul 1925, Pimen Izverkov a devenit [[Călugăr|monah]] în cadrul Mănăstirii Bogoiavlenski din Moscova. De asemenea, a petrecut mai mulți ani în diverse [[Mănăstire|mănăstiri]] și [[Catedrală|catedrale]] rusești din Murom, Odesa și Pskov. În 1954, Pimen a devenit [[stareț]]ul [[Mănăstirea_Sfânta_Treime-Sfântul_Serghie|Mănăstirii Sfânta Treime-Sfântul Serghie]]. |
− | + | La [[17 noiembrie]] 1957, în Odesa, a fost [[Hirotonire|hirotonisit]] ca episcop de Balta (în Ucraina), [[vicar]] al Eparhiei Odesei. | |
− | De la 26 decembrie 1957 a | + | De la [[26 decembrie]] 1957 a devenit episcop al Dimitrovului și vicar al Eparhiei Moscovei. |
− | Din luna iulie | + | Din luna iulie 1960 până la 14 noiembrie 1961 a fost cancelar al Patriarhiei Moscovei. |
− | În 23 noiembrie 1960 a fost ridicat la rangul de [[ | + | În 23 noiembrie 1960 a fost ridicat la rangul de [[arhiepiscop]]. |
− | De la 16 martie 1961 a | + | De la 16 martie 1961 a devenit arhiepiscop al Tulei și al Beliovului. |
− | În [[14 noiembrie]] 1961 a fost numit [[ | + | În [[14 noiembrie]] 1961 a fost numit [[mitropolit]] al Leningradului și al Lagodei. După moartea patriarhului [[Mitropolit|mitropolitului]] [[Alexei I]], Pimen a fost numit '''Patriarhul Pimen al Moscovei și al toată Rusiei''', în anul 1971. |
Astfel, sarcina lui Pimen a devenit aceea de a cârmui Biserica Creștină într-un stat guvernat de un partid comunist care era în mod oficial ateu. Din poziția sa a lucrat îndeaproape cu autoritățile: a participat la numeroase conferințe sponsorizate de guvern, numite „mișcări pacifiste”. Lui Pimen i-a fost acordată Medalia Sovietică a Fondului pentru Pace (1969, 1971) și în anul 1970 medalia „Борцу за мир” („pentru luptătorul pentru pace”), de către „Comitetul Sovietic pentru Apărarea Păcii”. Pimen a fost membru al Consiliului Mondial al Păcii, începând cu anul 1963. În anul 1961, lui Pimen i-a fost acordat Ordinul Drapelul Roșu al Muncii (орден Трудового Красного Знамени), una dintre cele mai înalte distincții ale vremii. Statul sovietic a încercat să controleze și să limiteze toată activitatea religioasă, iar Pimen a încercat să lupte doar pentru a asigura supraviețuirea Bisericii Ortodoxe Ruse. | Astfel, sarcina lui Pimen a devenit aceea de a cârmui Biserica Creștină într-un stat guvernat de un partid comunist care era în mod oficial ateu. Din poziția sa a lucrat îndeaproape cu autoritățile: a participat la numeroase conferințe sponsorizate de guvern, numite „mișcări pacifiste”. Lui Pimen i-a fost acordată Medalia Sovietică a Fondului pentru Pace (1969, 1971) și în anul 1970 medalia „Борцу за мир” („pentru luptătorul pentru pace”), de către „Comitetul Sovietic pentru Apărarea Păcii”. Pimen a fost membru al Consiliului Mondial al Păcii, începând cu anul 1963. În anul 1961, lui Pimen i-a fost acordat Ordinul Drapelul Roșu al Muncii (орден Трудового Красного Знамени), una dintre cele mai înalte distincții ale vremii. Statul sovietic a încercat să controleze și să limiteze toată activitatea religioasă, iar Pimen a încercat să lupte doar pentru a asigura supraviețuirea Bisericii Ortodoxe Ruse. | ||
− | La sfârșitul anevoiosului său mandat ca | + | La sfârșitul anevoiosului său mandat ca întâistătător al Bisericii Ortodoxe Ruse, a organizat sărbătorirea celei de-a mia aniversări a [https://ro.wikipedia.org/wiki/Creștinarea_Rusiei_Kievene Zilei Botezului Rus], în Rusia anului 1988. Acest eveniment a devenit un moment istoric, care a marcat sfârșitul persecuției creștinismului ortodox în Uniunea Sovietică. |
+ | |||
{{start box}} | {{start box}} | ||
{{succesiune| | {{succesiune| | ||
− | înainte= | + | înainte=Gurie (Igorov)| |
titlu=[[Eparhia de St. Petersburg|Mitropolit de Leningrad și Ladoga]]| | titlu=[[Eparhia de St. Petersburg|Mitropolit de Leningrad și Ladoga]]| | ||
ani=1961-1963| | ani=1961-1963| | ||
după=[[Nicodim (Rotov) de Leningrad și Novgorod|Nicodim (Rotov)]]}} | după=[[Nicodim (Rotov) de Leningrad și Novgorod|Nicodim (Rotov)]]}} | ||
{{succesiune| | {{succesiune| | ||
− | înainte=[[Alexei I ( | + | înainte=[[Alexei I (Simanski) al Moscovei|Alexei I]]| |
titlu=[[Biserica Ortodoxă Rusă|Patriarhia Moscovei]]| | titlu=[[Biserica Ortodoxă Rusă|Patriarhia Moscovei]]| | ||
ani=1971-1990| | ani=1971-1990| | ||
− | după=[[Alexei al II-lea (Ridiger) al Moscovei|Alexei II | + | după=[[Alexei al II-lea (Ridiger) al Moscovei|Alexei al II-lea]]}} |
{{end box}} | {{end box}} | ||
Linia 38: | Linia 57: | ||
[[Categorie:Episcopi]] | [[Categorie:Episcopi]] | ||
[[Categorie:Patriarhi ai Moscovei]] | [[Categorie:Patriarhi ai Moscovei]] | ||
− | |||
[[es:Pimen I (Izvekov) de Moscú]] | [[es:Pimen I (Izvekov) de Moscú]] | ||
[[en:Pimen (Izvekov) of Moscow]] | [[en:Pimen (Izvekov) of Moscow]] |
Versiunea curentă din 3 mai 2020 15:14
Afiliere canonică (jurisdicție) |
Biserica Ortodoxă Rusă |
Funcția episcopală | |
Reședință | Moscova |
Titlul | Patriarhul Moscovei și al tuturor Rusiilor |
Formulă de adresare | Sanctitatea Sa |
Perioada | 1971-1990 |
Predecesor | Alexei I |
Succesor | Alexei al II-lea |
Cariera ecleziastică | |
Hirotonire preot | |
Hirotonire episcopală | 17 noiembrie 1957, la Odesa |
Episcopi consecratori | |
Titluri precedente (scaune episcopale) |
Mitropolit de Leningrad și Ladoga (înscăunat la 14 noiembrie 1961) |
Alte funcții | Episcop de Balta și vicar al Eparhiei Odesei Episcop al Dimitrovului și vicar al Eparhiei Moscovei Arhiepiscop al Tulei și al Beliovului |
Date personale | |
Data nașterii | 23 iulie 1910 |
Locul nașterii | Bogorodsk, Rusia |
Data morții | 3 mai 1990 |
Locul morții | Moscova |
S-a născut în orașul Bogorodsk, în apropierea Moscovei. În anul 1925, Pimen Izverkov a devenit monah în cadrul Mănăstirii Bogoiavlenski din Moscova. De asemenea, a petrecut mai mulți ani în diverse mănăstiri și catedrale rusești din Murom, Odesa și Pskov. În 1954, Pimen a devenit starețul Mănăstirii Sfânta Treime-Sfântul Serghie.
La 17 noiembrie 1957, în Odesa, a fost hirotonisit ca episcop de Balta (în Ucraina), vicar al Eparhiei Odesei.
De la 26 decembrie 1957 a devenit episcop al Dimitrovului și vicar al Eparhiei Moscovei.
Din luna iulie 1960 până la 14 noiembrie 1961 a fost cancelar al Patriarhiei Moscovei.
În 23 noiembrie 1960 a fost ridicat la rangul de arhiepiscop.
De la 16 martie 1961 a devenit arhiepiscop al Tulei și al Beliovului.
În 14 noiembrie 1961 a fost numit mitropolit al Leningradului și al Lagodei. După moartea patriarhului mitropolitului Alexei I, Pimen a fost numit Patriarhul Pimen al Moscovei și al toată Rusiei, în anul 1971.
Astfel, sarcina lui Pimen a devenit aceea de a cârmui Biserica Creștină într-un stat guvernat de un partid comunist care era în mod oficial ateu. Din poziția sa a lucrat îndeaproape cu autoritățile: a participat la numeroase conferințe sponsorizate de guvern, numite „mișcări pacifiste”. Lui Pimen i-a fost acordată Medalia Sovietică a Fondului pentru Pace (1969, 1971) și în anul 1970 medalia „Борцу за мир” („pentru luptătorul pentru pace”), de către „Comitetul Sovietic pentru Apărarea Păcii”. Pimen a fost membru al Consiliului Mondial al Păcii, începând cu anul 1963. În anul 1961, lui Pimen i-a fost acordat Ordinul Drapelul Roșu al Muncii (орден Трудового Красного Знамени), una dintre cele mai înalte distincții ale vremii. Statul sovietic a încercat să controleze și să limiteze toată activitatea religioasă, iar Pimen a încercat să lupte doar pentru a asigura supraviețuirea Bisericii Ortodoxe Ruse.
La sfârșitul anevoiosului său mandat ca întâistătător al Bisericii Ortodoxe Ruse, a organizat sărbătorirea celei de-a mia aniversări a Zilei Botezului Rus, în Rusia anului 1988. Acest eveniment a devenit un moment istoric, care a marcat sfârșitul persecuției creștinismului ortodox în Uniunea Sovietică.
Pimen I (Izvekov) al Moscovei | ||
---|---|---|
Precedat de: Gurie (Igorov) |
Mitropolit de Leningrad și Ladoga 1961-1963 |
Urmat de: Nicodim (Rotov) |
Precedat de: Alexei I |
Patriarhia Moscovei 1971-1990 |
Urmat de: Alexei al II-lea |
Izvoare
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în Rusia > Patriarhi ai Moscovei
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi > Episcopi după localitate