Biserica Domnița Bălașa (București): Diferență între versiuni
(→Arhitectură: +imagine) |
m (→Arhitectură) |
||
Linia 29: | Linia 29: | ||
==Arhitectură== | ==Arhitectură== | ||
− | [[Imagine:Biserica_Domnita_Balasa_din_Bucuresti_-_Altarul.jpg|thumb|left| | + | [[Imagine:Biserica_Domnita_Balasa_din_Bucuresti_-_Altarul.jpg|thumb|left|240 px|[[Naos]]ul și [[catapeteasma]]]] |
==Biserica Domnița Bălașa în prezent== | ==Biserica Domnița Bălașa în prezent== |
Versiunea de la data 1 mai 2013 05:19
La acest articol se lucrează chiar în acest moment!
Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului. |
Localizare | București, Str. Sfinții Apostoli nr. 60, Sectorul 5 |
Jurisdicție | Arhiepiscopia Bucureştilor |
Hram | Înălțarea Domnului; Sfinții mucenici Brâncoveni |
Sfințire | 1750 |
Ctitor | Domnița Bălașa |
Stil arhitectonic | neo-bizantin |
Arhitect | |
Pictor | |
Suprafață | |
Înălțime | |
Site oficial | http://www.domnitabalasa.ro/ |
Biserica Domnița Bălașa este o biserică ortodoxă, construită în stil neo-bizantin, aflată în centrul municipiului București (pe Str. Sfinții Apostoli nr. 60, Sectorul 5). Hramul sfântului lăcaș este Înălțarea Domnului; un al doilea hram este cel al Sfinților mucenici Brâncoveni (la 16 august). Biserica (precum și Așezămintele Brâncovenești din preajma sa) a fost ctitorită de Domnița Bălașa, fiica Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu.
Biserica Domnița Bălașa este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare B-II-m-A-19682.[1]
Istoric
Prima biserică ridicată pe acest loc, în anii 1743-1744, a fost ctitorită de Domnița Bălașa (fiica Sf. Voievod Constantin Brâncoveanu) și de soțul ei, Marele Ban Manolache Rangabe, zis Lambrino. Această primă biserică fost demolată în 1871, pe locul altarului fiind pusă o piatră comemorativă (în 1883).[2]
În 1750, Domnița Bălașa a înălțat alături de prima ctitorie, chiar pe locul bisericii actuale, o a doua biserică, cu hramul Înălțarea Domnului, lângă care a înființat o școală și un azil de bătrâni, care au format primul nucleu al Așezămintelelor Brâncovenești. Clădirea acestei de-a doua biserici, grav afectată de cutremurul din 1838, a fost demolată ulterior.
Între 1838-1842, pe același loc, s-a construit o a treia biserică cu același hram, Înălțarea Domnului. Ctitor a fost Safta Brâncoveanu, fiica lui Teodor Balș și a Profirei Rosetti, văduva Marelui Ban Grigore Brâncoveanu. Tot Safta Brâncoveanu a fost fondatoarea Spitalului Brâncovenesc din vecinătatea bisericii, spital care împreună cu școala și azilul de bătrâni, deja existente, a completat Așezămintele Brâncovenești. Deoarece terenul pe care a fost clădită biserica era expus inundațiilor Dâmboviței, aceasta s-a degradat destul de repede, astfel că, după doar numai 40 de ani, și această biserică a trebuit sa fie demolată în 1881. S-a păstrat doar pisania acestui sfânt lăcaș, încastrată în zidul actualei biserici).[2]
Actuala biserică a fost ridicată în perioada 1881-1885, în timpul domniei Regelui Carol I, efor fiind Mitropolitul primat Calinic Miclescu, iar epitropi Nicolae Bibescu și Teodor Văcărescu.
Arhitectură
Biserica Domnița Bălașa în prezent
Biserica Domnița Bălașa este renumită și prin corul său, numit Corala Carmen, ale cărui strădanii de a duce muzica bisericească cât mai aproape de perfecțiune au fost mereu remarcate atât de specialiști cât și de simplii credincioși.
Acest cor datează încă din anul 1867, când Alexandru Podoleanu, care urmase cursurile Conservatorului din București, unde îl avusese ca profesor de armonie pe Eduard Wachmann, a luat inițiativa înființării unui astfel de cor la Biserica Așezămintelor Brâncovenești Domnița Bălașa, care dispunea pe atunci doar de doi cântăreți psalți și un număr de copii divizați în două grupe care țineau isonul. Epitropia a fost de acord cu propunerile de înființare a corului bisericii, iar Alexandru Podoleanu a fost numit dirijorul corului. Corul era format din 4 tenori, 4 bași-baritoni şi 15-20 de copii, soprano și altiști. După mai multe repetiții, corul a susținut partea muzicală a primei liturghii în Duminica Ortodoxiei (prima din Postul Mare). Printre urmații lui Alexandru Podoleanu la conducerea acestui cor s-au numărat muzicieni români renumiți: Eduard Wachmann, Dumitru Georgescu-Kiriac, Simeon Niculescu, Ioan D. Chirescu, Ştefan Mureşan, Petru Simionescu, Cătălin Petrescu.
În prezent Corala Carmen este dirijat de Cristina Mihai și este formata din 15 membri, toți fiind interpreți profesionişti, membri ai corurilor Operei Române, Operetei, Filarmonicii George Enescu, sau foști coriști ai acestora.[3]
Note
- ↑ Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România, accesat 29 aprilie 2013
- ↑ 2,0 2,1 Așezămintele Brâncovenești: Biserica Domnița Bălașa, accesat 30 aprilie 2013.
- ↑ Biserica Domnița Bălașa: Corala Carmen
Legături externe
- Amprente ale spiritualității noastre - Domnița Bălașa, Revista Magazin, 18 februarie 2004.
- Biserica Domnița Bălașa a Saftei Brâncoveanu, Emanuel Bădescu, Ziarul de Duminică, 17 decembrie 2008.
- CrestinOrtodox.ro: Biserica Domnita Balasa