Sichem

Sichemul (gr. Συχέμ - Sihem) a fost prima capitală a regatului Israel de nord după moartea împăratului Solomon, când Statul a fost împărțit în două: Israel în nord, cu capitala la Sichem și Iudeea în sud, cu capitala la Ierusalim.

În anul 724 î.Hr., când Regatul de nord este ocupat de asirieni, Sichemul este distrus și locuitorii deportați. După întoarcerea din exil, orașul devine centrul sectei samarinenilor, cu numele de Samaria, lângă muntele Garizim, unde samarinenii și-au zidit un templu.

După cucerirea romană, sec. II î.Hr., Sichemul este distrus din nou în anul 128 î.Hr., și se zidește aici cetatea romană Flavia Neapolis în 72 d.Hr., pe ale cărei ruine mai există azi un mic orășel, Nablus, în care se mai află câteva sute de urmași ai vechilor samarineni din Palestina.

În Noul Testament, Sichemul este pomenit în discursul sfântului Ștefan, în Faptele Apostolilor (Fapte 7).

Unii bibliști consideră că cetatea Sihar (gr. Συχαρ, Sihar), unde are loc întâlnirea Mântuitorului Iisus Hristos cu femeia samarineancă (Ioan 4), a fost construită pe locul vechiului Sichem (distrus în 128 î.Hr.).

A se vedea și

• Samaria
• Puțul lui Iacov (Țara Sfântă)
• Fotini samarineanca

Surse

• Pr. Prof. Dr. Ene Braniște, Prof. Ecaterina Braniște, Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase, Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2
• Xavier Léon-Dufour, Dictionnaire du Nouveau Testament, Ed. du Seuil, Paris, 1975
• https://en.wikipedia.org/wiki/Shechem