Samovlastie: Diferență între versiuni
RappY (Discuție | contribuții) m (→Exemple istorice: Ortografie) |
(legături interne) |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| − | '''Samovlastie''' sau autodespotie se referea la o ctitorie de sine stătătoare, scoasă de sub orice autoritate din afară, încât se conducea numai prin propriul ei sobor, practică folosită și la Athos de unde Sfântul [[Nicodim de la Tismana]] a adus-o în Țara Românească<ref name="Păcurariu">Mircea Păcurariu, ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 1, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991. ISBN 973-9130-08-9</ref>. | + | '''Samovlastie''' sau '''autodespotie''' se referea la o [[ctitorie]] de sine stătătoare, scoasă de sub orice autoritate din afară, încât se conducea numai prin propriul ei [[sobor]], practică folosită și la [[Muntele Athos]], de unde Sfântul [[Nicodim de la Tismana]] a adus-o în Țara Românească<ref name="Păcurariu">Mircea Păcurariu, ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 1, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991. ISBN 973-9130-08-9</ref>. |
| − | Primele mănăstiri mari din Țara Românească s-au organizat ca samovlastii, sub directa îndrumare a Sfântului Nicodim. | + | Primele [[Mănăstire|mănăstiri]] mari din Țara Românească s-au organizat ca samovlastii, sub directa îndrumare a Sfântului Nicodim. |
== Exemple istorice == | == Exemple istorice == | ||
| − | Într-un hrisov din 27 iunie 1387 emis de Mircea cel Bătrân, se prevedea ca viețuitorii din mănăstirile Vodiţa și Tismana „să fie de sine stătători și, după moartea cârmuitorului lor, să nu le pună pe nimeni cârmuitor, nici eu însumi, Mircea voievod, nici altul dintre cei de după mine, ci numai ei înșiși să aleagă pe cine vor binevoi, nici să strice orânduiala și datina lui Nicodim și porunca mea”. | + | Într-un hrisov din [[27 iunie]] 1387 emis de [[Mircea cel Bătrân]], se prevedea ca viețuitorii din mănăstirile [[Mănăstirea Vodița (județul Mehedinți)|Vodiţa]] și [[Mănăstirea Tismana (județul Gorj)|Tismana]] „să fie de sine stătători și, după [[moartea]] cârmuitorului lor, să nu le pună pe nimeni cârmuitor, nici eu însumi, Mircea voievod, nici altul dintre cei de după mine, ci numai ei înșiși să aleagă pe cine vor binevoi, nici să strice orânduiala și datina lui Nicodim și porunca mea”. |
== Note == | == Note == | ||
Versiunea de la data 21 noiembrie 2023 18:41
Samovlastie sau autodespotie se referea la o ctitorie de sine stătătoare, scoasă de sub orice autoritate din afară, încât se conducea numai prin propriul ei sobor, practică folosită și la Muntele Athos, de unde Sfântul Nicodim de la Tismana a adus-o în Țara Românească[1].
Primele mănăstiri mari din Țara Românească s-au organizat ca samovlastii, sub directa îndrumare a Sfântului Nicodim.
Exemple istorice
Într-un hrisov din 27 iunie 1387 emis de Mircea cel Bătrân, se prevedea ca viețuitorii din mănăstirile Vodiţa și Tismana „să fie de sine stătători și, după moartea cârmuitorului lor, să nu le pună pe nimeni cârmuitor, nici eu însumi, Mircea voievod, nici altul dintre cei de după mine, ci numai ei înșiși să aleagă pe cine vor binevoi, nici să strice orânduiala și datina lui Nicodim și porunca mea”.
Note
- ↑ Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române Volumul 1, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991. ISBN 973-9130-08-9
Surse
- Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române Volumul 1, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991. ISBN 973-9130-08-9
