Leon al IV-lea
Împăratul Leon al IV-lea, supranumit „Chazarul”, a fost împărat al Imperiului Roman de Răsarit (sau Imperiul Bizantin) între anii 775 și 780. A fost iconoclast ca și tatăl său, Constantin al V-lea. Domnia lui Leon al IV-lea marchează trecerea de la faza culminantă a iconoclasmului, atinsă în timpul lui Constantin al V-lea, la restabilirea cultului icoanelor sub Irina Împărăteasa. Persecuția împotriva icoanelor nu încetează nici acum în întregime, dar ea este mai moderată.
Viața
Leon al IV-lea s-a născut în ianuarie 750 ca fiu al lui Constantin al V-lea cu prima sa soție, o prințesă chazară botezată cu numele de Irina. A fost încoronat co-împărat de către tatăl său în 751. În decembrie 769 s-a căsătorit cu Irina din Atena - viitoarea Irina Împătăreasa -, din familia nobiliară binecredincioasă ateniană Sarandapechys. Unicul lor copil, Constantin, s-a născut pe 14 ianuarie 771.
Leon a urcat pe tron la vârsta de 25 de ani, după moartea tatălui său, Constantin al V-lea, în august 775. Ca și tatăl său, l-a făcut co-împărat pe fiu său minor, în vârstă de 5 ani, Constantin al VI-lea, la 14 aprilie 776, în Duminica Paștilor, după ce a făcut să jure și armata și senatul și poporul adunat că nu vor accepta alt împărat decât pe el, pe fiul său și pe descendenții lui. În ciuda acestei acțiuni, comploturi au izbucnit printre frații mai tineri ai lui Leon. Acesta a reprimat cu ușurință aceste comploturi, cu toate că frații conspiratori ar fi reapărut ulterior ca opoziție față de regimul lui Irina.
În primele etape ale domniei sale, Leon a părut să adopte o poziție mai moderată decât tatăl său în ceea ce privește suprimarea venerării icoanelor și monahismului. Când Patriarhul Nichita a murit în 780, Leon l-a numit patriarh pe Pavel al Ciprului, care ar fi putut avea o poziție mai moderată în ceea ce privește iconoclasmul decât predecesorii săi. Dar curând Leon a părut să reînnoiască persecuția iconodule pe care tatăl său a inițiat-o în anii 760. Când Leon a descoperit că soția sa, Irina, avea icoane în posesia sa, i-a făcut reproșuri și apoi a respins-o, nu a mai avut relații maritale cu ea. Mulți curteni, simpatizanți iconofili pe care Irina i-ar fi putut aduce la palat, au fost arestați, închiși și torturați, iar unii au fost omorâți. Relațiile dintre Leon și Irina înainte de aceste persecuții relansate păreau să fie bune.
În afara chestiunilor militare, se știe puțin despre activitățile civile ale lui Leon ca împărat. În acest domeniu, Leon a continuat politica defensivă predominantă, dar de succes, a tatălui său în Asia Mică împotriva forțelor arabe.
Leon a murit la 8 septembrie 780 în timpul unei campanii împotriva bulgarilor. Moartea sa a fost descrisă, posibil de susținătorii lui Irina, ca fiind rezultatul dependenței lui Leon de pietre prețioase, multe dintre acestea fiind purtate în coroana din Biserica Sfânta Sofia din Constantinopol, ceea ce a dus la declanșarea unei febre violente. Domnia sa s-a încheiat cu șase zile înainte de cinci ani. Leon a fost înmormântat alături de alți membri ai familiei imperiale în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol.
Ascensiunea soției sale, Irina, a adus pe scenă o personalitate puternică. După moartea lui Leon, ea a inversat erezia iconoclastă care apăruse în curtea imperială bizantină. Puterea lui Irina a dus la convocarea celui de-al Șaptelea Sinod Ecumenic, care a recunoscut oficial venerarea icoanelor în Biserica Ortodoxă.
| Leon al IV-lea | ||
|---|---|---|
| Precedat de: Constantin al V-lea |
Împărat Roman (Bizantin) 775-780 |
Urmat de: Constantin al VI-lea |
Surse
- Prof. Univ. Dr. Emilian Popescu - Curs de Bizantinologie
- Leo IV
