Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Nazireu

Versiunea din 23 august 2014 18:55, autor: Nick15 (Discuție | contribuții) (Nazireii și Noul Testament)
Acest articol (sau părți din el) este propus spre traducere din limba engleză!

Dacă doriți să vă asumați acestă traducere (parțial sau integral), anunțați acest lucru pe pagina de discuții a articolului.
De asemenea, dacă nu ați făcut-o deja, citiți pagina de ajutor Traduceri din limba engleză.

Un nazireu (în ebraică Nazir) era un iudeu care făcea un vot ascetic. Modul lor de viață este descris în Biblie, în Cartea Numerilor 6:1-21.

Termenul Nazireu vine de la cuvântul ebraic nazir, care înseamnă „consacrat” sau „separat”. Nazarineanul este „sfântul Domnului” (Numeri 6:8) și trebuie să se păzească de la ajunge necurat din punct de vedere ritualic. Prescripțiile care i se aplică se potrivesc de fapt cu cele pentru Marele Preot și pentru preoți în timpul cultului, după cum este descris în Levitic și în Ezechiel. Acest vot cerea bărbatului (și în perioada elenistică femeii de asemenea) să respecte următoarele:

  • Înfrânare de la vin, oțet (care era făcut din vin), struguri, stafide și orice băutură alcoolică;
  • Abținere de la tăierea părului și bărbii;
  • Evitarea cadavrelor, chiar și a celor a unui membru al familiei.

Votul era făcut de obicei pentru o perioadă fixă de timp—30, 90 sau chiar 100 zile. În acea perioadă, omul făcea un sacrificiu care includea un miel, o oaie, un berbec și coș cu pâine și turte. Erau cazuri când un părinte făcea acest vot pentru fiul lui sau al ei, pe care copilul trebuia să-l respecte întreaga viață.

Voturi de nazireu în istorie

Două exemple de nazirei în Biblia ebraică sunt Samson (Judecători 13:5) și Samuel (I Regi 1:11). În ambele cazuri, mama lor a făcut votul înainte de nașterea lor, iar ei au trebuit să trăiască o viață ascetică și în schimb au primit daruri extraordinare: Samson poseda putere și abilitate în bătălia fizică, iar Samuel a fost un profet.

Acest vot a fost respectat în perioada intertestamentară. I Macabei 3:49 menționeză oameni care și-au terminat voturile de nazireu, un exemplu datat în jurul anului 165 î. Hr. Iosif menționează un număr de oameni care au luat votul, cum ar fi tutorele său Banns (Antichități 20.6), iar Gamaliel a consemnat în Mishnah cum tatăl rabinului Chenena a avut o perioadă de viață de nazireu înainte de nașterea copilului său (Nazir 29b) — exemple care demonstrează această practică au fost observate în primul secol.

În iudaismul modern, această practică nu mai există.

Nazireii și Noul Testament

Practicarea votului de nazireu este parte a misterului termenului grecesc „Nazarene” care apare în Noul Testament; sacrificarea unui miel și oferirea unei oi sugerează relația cu simbolismul creștin. Totuși, o spusă (Matei 11:18f; Luca 7:33ff) a lui Iisus pune la îndoială faptul că El ar fi putut fi un nazireu, idee pusă la îndoială și de consumul vinului ca parte a Euharistiei.

Este clar că Apostolul Luca era conștient că vinul a fost interzis în practica ascetică nazireică, căci îngerul (Luca 1:15) care vestește nașterea lui Ioan Botezătorul prezice că „mare va fi el înaintea Domnului; nici vin și nici băutură tare nu va bea, și încă din pântecele mamei sale se va umple de Duh Sfânt”. Implicația este că Ioan va lua un vot de nazireu pentru toată viața (vezi de asemenea Luca 7:33).

Luca de asemenea menționează că Pavel a fost îndemnat să evite ostilitatea iudeilor din Ierusalim prin facerea voturilor de nazarinean, o stratagemă care doar a amânat inevitabilul asalt al mulțimii asupra lui (Fapte 21:20-24). Când Pavel este îndemnat să facă votul de nazireu, deși în versetul precedent se afirmă că se întâlnește cu Iacob, autorul Faptelor în mod clar atribuie îndemnul întregului grup de bătrâni. It is not clear whether this is because Luke confused the word nazir with netzer (meaning "branch," an allusion to Isaiah 11:1), and felt it did not apply to James, or whether (as Judaizers might claim) Luke intentionally minimized James' importance as other Pauline Christians did. Studiul Ortodox al Bibliei notează că

votul lui Pavel nu este compromis cu iudaismul. Este o expresie a binefacerii creștine venite de la Pavel, un creștin izraelit, pentru creștinii izraeliți din Ierusalim, în scopul de a spulbera ideile false și a le clădi credința (p. 320).

Curios este faptul că Luca niciodată nu menționează că Iacov cel Drept ar fi făcut voturile de nazireu, deși istorici creștini de mai târziu (e.g., Epifanie în Panarion 29.4) au crezut că ar fi făcut-o și aceasta ar explica asceza pe care Eusebiu de Cezareea a constatat-o la Iacov și a descris-o (Istoria bisericească 2.23), asceză ce i-a dat lui Iacov calificativul „cel Drept”.

Legături externe